Horile de popă beat ale preşedintelui Zamfir Ciceu
Ne-am lămurit zilele trecute, dacă mai era cazul, câtă minte şi câtă prestanţă are preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu. Cred că, în locul dumisale, ar fi mai potrivit Brio, motanul meu, că-n faţa lui stau mâţele-n coadă şi miaună a admiraţie. Unde mai pui că este şi eficient. A prins şoarecii din jumătate de sat, iar ceilalţi, de spaimă, au fugit în străinătate. Orice consilier, chiar şi unul comunal, care stă în ultimul cătun în care nu a ajuns lampa lui Ilici, ştie că şedinţa de consiliu nu e şezătoare. Se pregăteşte din timp. Se face o mapă cu ordinea de zi, cu proiectele de hotărâri, cu alte acte care trebuie sau nu trebuie votate. Zamfir Ciceu nu ştie lucrul acesta. Pentru el, Consiliul Judeţean e ca bufetul satului unde intri cu zdiciul în mână, cu clopul pe ceafă şi-ţi ceri deţul. Motiv pentru care consilierii îl îngână pe domnul preşedinte, scot limba la el, îi pun coarne şi părăsesc şedinţa. Aşa s-a întâmplat când a trebuit votată în funcţia de director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Alina Coste Mădăraş, o bună prietenă a Zamfirului. Concursul pentru post, zic unii, ar fi fost măsluit. Doamna ar fi mers la Bucureşti, potrivit cârcotaşilor, cu alifie de viţel, cu parfum de pere puturoase, cu mai mulţi Brâncuşi înrămaţi şi cu ceteraşi. Se mai zice că ar fi fost plătite şi nişte domnişoare de onoare. Dar eu nu cred lucrul acesta, deoarece ştiu că majoritatea oamenilor politici spun adevărul doar când vorbesc în somn.
La şedinţa mai sus amintită, consilierii au cerut o pauză de cinci minute pentru consultări, numai că s-au dus acasă să se consulte cu nevestele şi n-au mai venit. Văzând afrontul, preşedintele Ciceu a decretat, cu spume la gură, amânarea şedinţei pentru o oră târzie din noapte. Doi lilieci care stăteau atârnaţi de tavan cu fundul în sus, impresionaţi de fermitatea omului, i-au zburat în jurul capului până i s-a făcut părul măciucă. La ora 23 s-a luat hătărârea de amânare a şedinţei din lipsă de cvorum. Cine-i prost să se ia după horile de popă beat ale lui Zamfir Ciceu?
Vasile Dragomir