Ambasadorul statului paralel (II)
In perioada in care Mark Gitenstein a fost ambasadorul SUA in Romania (2009-2012) au avut loc cele mai mari afaceri cu despagubiri pentru retrocedari, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Retrocedarea Proprietatilor (ANRP). Afaceristi protejati de politicieni sau de sefi de servicii secrete, care au cumparat drepturi litigioase de la fostii proprietari la preturi de nimic, au obtinut despagubiri de zeci de milioane si chiar de peste 100 de milioane de euro, devalizand si prejudiciind astfel Fondul Proprietatea, care este actionar si administrator la cele mai profitabile companii cu capital de stat, in primul rand la cele mai importante companii energetice românești (Hidroelectrica, Transelectrica, Electrica, Romgaz, Transgaz). Ambasadorul Mark Gitenstein a manifestat un interes deosebit fata de Fondul Proprietatea. In septembrie 2010, statul roman a pierdut controlul, administrator unic al Fondului Proprietatea devenind grupul britanic Franklin Templeton Investment Management, care face parte dintr-o organizatie globala de administrare a investitiilor, cu sediul in San Mateo, California. Conform unor surse judiciare, ambasadorul Gitenstein a facut interventii la cele mai inalte nivele politice din tara noastra pentru atribuirea contractului de administrare a Fondului Proprietatea catre Franklin Templeton Investments.
Cum a influentat un ambasador american justitia romana
Recent am obtinut o dovada clara privind implicarea ambasadorului Mark Gitenstein in solutionarea litigiilor judiciare privind Fondul Proprietatea, desi in timpul mandatului sau a facut parada cu apararea statului de drept si a independentei justitiei din Romania. Este vorba de o telegrama transmisa de ambasada Statelor Unite de la Bucuresti Secretarului de Stat si Secretarului Departamentului Trezoreriei SUA in data de 25 februarie 2010, care a fost facuta publica de organizatia WikiLeaks. Din aceasta telegrama rezulta ca ambasadorul american Gitenstein a intervenit pe langa presedintele Traian Basescu si pe langa primul- ministru Emil Boc pentru a determina respingerea cererilor de chemare in judecata formulate de un actionar al Fondului Proprietatea (avocata Ioana Sfaraiala), care a solicitat anularea unor hotarari considerate nelegale ale Adunarii Generale a Actionarilor Fondului Proprietatea, prin care Franklin Templeton Investment Management Ltd. a devenit administrator unic al acestui fond valoros. In aceasta telegrama este consemnat textual: „Angajamentul personal, la cererea ambasadorului, atat a presedintelui Basescu, cat si a primului-ministru Boc a rezolvat in cele din urma problema litigioasa”. Aceasta interventie s-a produs dupa ce, prin hotararile pronuntate de Tribunalul Bucuresti si de Curtea de Apel Bucuresti in dosarele 47039/3/2010 si 7548/3/2011, in care actionarul Ioana Sfaraiala a avut calitatea de reclamant, au fost anulate mai multe hotarari ale Adunarii Generale a Actionarilor prin care au fost inlocuiti in conducerea Fondului Proprietatea reprezentantii numiti de Ministerul Finantelor cu un administrator unic privat si strain, Franklin Templeton Investment Ltd.
Toate aceste manopere au fost realizate dupa ce actionar semnificativ al Fondului Proprietatea s-a declarat Manchester Securities Corp., la care era actionar Eliot Asociates LLC, un fond de investitii in care ambasadorul Gitenstein avea interese, fara a exista o explicatie pentru modul in care Manchester Securities Corp. a devenit actionar semnificativ, in conditiile in care Fondul Proprietatea fusese pana in acel moment o societate inchisa, iar tranzactiile facute cu actiunile acesteia erau sanctionate cu nulitatea absoluta, sanctiune care nu s-a aplicat niciodata deoarece nicio autoritate a statului roman nu s-a sesizat. In urma interventiilor ambasadorului Gitenstein (reprezentat de aceeasi societate de avocatura ca si Fondul Proprietatea) si a promisiunii presedintelui Basescu (reprezentat tot de aceeasi societate de avocatura) de rezolvare a situatiei litigioase la nivelul instantelor de judecata, prin sentinta civila nr. 9514/2012, pronuntata in dosarul nr. 3295/3/2012, care a fost confirmata ulterior de Curtea de Apel Bucuresti, cererea de anulare formulata de actionarul Ioana Sfaraiala a fost respinsa ca lipsita de interes, cu motivarea hilara ca nu detinea un numar suficient de actiuni. Aceasta solutie a fost repetata apoi, cu o motivare identica, de Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti in toate litigiile intentate de acelasi actionar, care a fost obligat la cheltuiei judiciare exorbitante in scopul intimidarii sale si al executarii silite a actiunilor pe care le detinea la Fondul Proprietatea.
Folosirea magistratilor conexati la serviciile secrete
Potrivit actionarului reclamant, pentru obtinerea acestor solutii de respingere, dosarele au fost directionate catre anumiti judecatori, cu concursul presedintei de atunci a Sectiei a-VI-a Comerciale de la Tribunalul Bucuresti, sau au fost solutionate direct de aceasta, cum a fost cazul dosarelor nr. 48726/3/2010, 11640/299/2011 si 24153/3/2014. In cazul in care unele dosare au ajuns la complete care nu erau controlate, au fost retrase de la acestea si au fost repartizate altor complete, care apoi respingeau cererile formulate. In dosarul nr. 48726/3/2010, care a fost primul solutionat din seria de litigii cu Fondul Proprietatea si a avut ca obiect suspendarea hotararirii Adunarii Generale a Actionarilor de numire a Franklin Templeton ca administrator, sefa Sectiei a VI-a Comerciale a pronuntat o solutie de respingere, cu motivarea ca speta este prea simpla iar solutionarea litigiului ar antama fondul, in conditiile in care, in aceeasi peroada, a admis o ordonanta de suspendare identica, dar cu alte parti, cu o motivare opusa.
Conform unui document intrat in posesia noastra, pentru obtinerea solutiilor dorite de fostul ambasador american, au fost exploatate legaturile pe care anumiti magistrati implicati le aveau cu serviciile secrete afate in subordinea presedinteui Traian Basescu. Doua dintre judecatoarele implicate erau suspectate ca aveau legaturi directe de colaborare si de subordonare cu anumite servicii secrete. Alte doua judecatoare implicate aveau legaturi cu serviciile secrete prin sotii lor, respectiv sotul uneia era ofiter in SRI, iar sotul presedintei Sectiei a VI-a Comerciale era ofiter in serviciul de informatii al Ministerului Apararii Nationale. Prin interventiile lor asupra instantelor de judecata, in vederea solutionarii favorabile a unor litigii privind anumiti aministratori si actionari ai Fondului Proprietatea, Mark Gitenstein, Traian Basescu si Emil Boc sunt culpabili de savarsirea infractiunii de folosirea influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevazuta de articu 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. In speta este vorba de obtinerea unor foloase necuvenite pentru administratorul Frankin Tempeton si de actionarul Manchester Securities de la Fondul Proprietatea. Marii luptatori anticoruptie Laura Codruta Kovesi si Florian Coldea nu s-au sesizat insa niciodata asupra acestor fapte. Nici nu le-ar fi trecut prin gand avand in vedere ca faptasii erau principalii lor dirijori si protectori.
Dupa incetarea mandatului de ambasador, Mark Gitenstein s-a implicat in afaceri de anvergura in Romania incepand cu Fondul Proprietatea si Astra Asigurari si continuand cu un megaproiect imobiliar langa Cluj Napoca.
Afacerile mioritice ale domnului Gitenstein
Dupa ce a aranjat, profitand de calitatea sa de ambasador, ca Manchester Securities Corp. sa devina actionar semnificativ, iar Franklin Templeton Investment Ltd. sa devina administrator unic, Mark Gitenstein a cules cireasa de pe tort, intrand personal in conducerea (boardul) Fondului Proprietatea in aprilie 2013, la cateva luni dupa incetarea mandatului de ambasador si la cateva zile dupa promovarea protejatei sale Laura Codruta Kovesi in functia de procuror sef al DNA. Gitenstein a devenit atunci membru al Comitetului Reprezentantilor de la Fondul Proprietatea, in fapt un sef suprem al acestui fond, pentru un mandat de 3 ani si cu o indemnizatie consistenta (la inceput a fost de 20.000 lei/luna). In 2016 si in 2019, fostul ambasador american a repreluat sinecura de la Fondul Proprietatea, obtinand noi mandate de cate 3 ani in Comitetul Reprezentantilor si cumuland astfel peste 8 ani in boardul fondului. In perioada in care s-a aflat la timona Fondului Proprietatea, nici DNA sau alt organ judiciar, nici serviciile secrete sau autoritatile de control financiar n-au catadicsit sa faca verificari la acest fond, in pofida informatiilor si indiciilor privind devalizarile substantiale produse. In perioada 2016-2019, Gitenstein a detinut si functia de presedinte al Fundatiei Biden, inca o dovada a legaturii sale apropiate cu actualul presedinte al Statelor Unite.
La niciun an dupa ce a obtinut prima sinecura la Fondul Proprietatea, Mark Gitenstein s-a mai lacomit la o slujba gras platita in Romania. In ianuarie 2014 a devenit consilierul special al patronului Astra Asigurari, Dan Adamescu, cu un salariu lunar de 100.000 de dolari. Astra Asigurari era atunci cea mai mare firma de asigurari din Romania si una din cele mai mari din Europa Centrala si de Est, avand 1,8 milioane de asigurati, 2,5 milioane de polite de asigurare valabile si o cifra de afaceri de circa 200 milioane de euro. Dupa cateva saptamani, respectiv in februarie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a plasat compania Astra Asigurari sub administrare speciala, cu motivatia ca se confrunta cu probleme financiare serioase, desemnand firma KPMG Advisory sa gestioneze redresarea financiara a societatii. Dupa citeva luni, respectiv in iunie 2014, omul de afaceri Dan Adamescu a fost trimis in judecata de DNA, fiind acuzat ca a dat mita unor judecatori de la Tribunalul Bucuresti pentru a obtine solutii favorabile pentru o firma de-a sa aflata in insolventa (Baumeister). In februarie 2015, a fost condamnat, in prima instanta, la 4 anj si 4 luni de inchisoare cu executare, condamnare care a ramas definitiva in mai 2016.
Dupa mai bine de un an de incercari, KPMG nu a reusit redresarea Astra Asigurari, astfel ca ASF a solicitat falimentul companiei in august 2015. Tot in august 2015, primul-ministru Victor Ponta a declarat ca Guvernul si Banca Nationala a Romaniei au sesizat inca din 2013 organele penale cu privire la o frauda de 500 milioane de lei produsa la firma Astra Asigurari, lider de piata in Romania. Dupa aceasta declaratie, in calitate de senator independent, am adresat ministrului Justitiei o interpelare prin care, avand in vedere ca au trecut doi ani de la formularea sesizarii penale privind megafrauda susmentionata, sa mi se comunice numarul si stadiul de solutionare a dosarului, precum si daca ancheta l-a vizat si pe fostul ambasador american Mark Gitenstein. Nu am primit niciodata raspuns la aceasta solicitare, iar dupa un an si cateva luni Dan Adamescu a decedat si peste dosarul megafraudei s-a asternut tacerea.
Gitenstein’s town
Mark Gitenstein este implicat in utimii ani si intr-un mare proiect imobiliar constand in construirea unui orasel in mijlocul naturii langa Cluj-Napoca, respectiv in satul Babutiu din comuna Vultureni, aflat a o distanta de circa 2o de kilometri de capitala simbolica a Transilvaniei. Megaproiectul este denumit „Colina Noua” (marca inregistrata in 2016), va fi realizat pe o suprafata de 140 de hectare, inconjurata de dealuri, si vrea sa cuprinda, in final, o comunitate de 2.500-3.000 de locuitori, care va avea inclusiv școală, clinică medicală, fermă organică, parcuri, magazine comerciale și centru de afaceri. Casele vor fi unifamiliale si vor avea suprafețe construite între 163 mp și 378 mp cu arhitectură transilvăneană reinterpretată modern și cu dotări de ultimă generație. In cadrul acestui proiect este încorporată și o fermă organică de legume, denumită Colina Farms, care a intrat in functiune si vrea sa devina cea mai mare fermă organică din zona Clujului. Construirea oraselului a inceput in 2018 si este realizata de societatea Soimeni Parc SA, care a fost infiintata in 2014. In societatea Șoimeni Parc SA au calitatea de actionari olandezul Steven van Groningen (președintel Raiffesisen Bank), romanii Liviu și Felicia Simionaș, americanii Donald (Don) James Lothrop și Thomas Louis Bates si Eurovillage LLC, un off-shore din Delaware (statul de origine si de domiciliu al presedintelui Joe Biden, pe care l-a reprezentat zeci de ani in Senatul SUA), care detine cel mai mare procentaj din capital. Potrivit documentelor oficiale, oamenii din spatele Eurovillage LLC sunt Donald Lothrop, Steven Schelhammer, Pamela Clark, Thomas Bates, Phil Tamminga și … fostul ambasador Mark Gitenstein!
Principalii protagonisti ai megaproiectului imobiliar de langa Cluj Napoca sunt Mark Gitenstein, Steven van Groningen și Don Lothrop. Mark Gitenstein nu mai are nevoie de prezentari, iar olandezul Steven van Groningen este si el un personaj destul de cunoscut romanilor. Van Groningen este presedintele (CEO) Raiffeisen Bank Romania din 2002 si a fost membru al Consiliului Reprezentantilor de la Fondul Proprietatea, unde a fost coleg cu Gitenstein, pana in toamna anului 2020, cand s-a retras din motive necunoscute. Van Groningen a devenit mai cunoscut prin prezenta sa la mai multe mitinguri #rezist, pentru apararea statului de drept si a independentei justitiei, in perioada ultimei guvernari PSD. Ron Lothrop este un milionar american, care a fost partener în mai multe fonduri care finanțează start-up-uri în Sillicon Valley și a devenit cunoscut in Romania ca fondator al ONG-ului Romania One și al publicației PressOne. Omul de afaceri american Don Lothrop a venit prima oară în România în 2003 și este implicat în mai multe business-uri în zona Clujului. Pe lângă Șoimeni Parc SA, Donald Lothrop conduce și firmele Blackstone SRL (până în 2013 au fost asociați în firmă și frații Marceluș și Vinicius Sucius, fiii fostului deputat social-democrat Vasile Suciu si patronii lantului de restaurante Marty din Cluj) si New Vista SA, societatea ce are sediul în Bihor și are ca obiect de activitate ”dezvoltare imobiliară”. Asociați în aceasta firmă sunt Liviu Simionaș și Adrian Dreana, si fondul de investiții american New Vista Partners LLC, care în 2006 a vrut să privatizeze, fără licitație,firma de încălțăminte Clujana. Cunoscuta fabrica clujeana era condusă atunci de o rudă a fostului deputat Vasile Suciu care s-a asociat cu Lothrop în firma Donvas SRL, înființată cu trei luni inainte de intenția de preluare a Clujanei. Lothrop este asociat și în firma Sere Transilvania SRL, producător de solarii și sere, care activeaza tot langa Cluj Napoca, in satul Vâlcele din comuna Feleacu.
Asociat cu un mic Soros
Cu ani in urma, site-ul gandeste.org a scris ca, practic, Don Lothrop se vrea a fi un George Soroș la scară mai mică. În această logică au apărut mai multe articole în presă care îl prezintă pe patronul PressOne si RomaniaOne ca fiind un binefăcător al societății civile românești și bineînțeles, un luptător pentru drepturile omului. Legăturile dintre Don Lothrop și George Soroș au iesit la iveală dupa ce patronul PressOne si RomaniaOne a participat, alaturi de preşedintele Raiffeisein Bank România, Steven van Groningen, Wajiha Haris (preşedinte fondator al Fundaţiei Scheherazade) si alți străini care iubesc, cel putin declarativ, țara noastră, la proiectul editorial “Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România”, realizat de Sandra Pralong, cea care în 1990 a pus bazele Fundaţiei Soroș pentru o Societate Deschisă în România şi Moldova. Conform portalului clujust.ro, Don Lothrop a investit în mai multe firme din Cluj, în care este asociat cu fostul deputat PSD Vasile Suciu, care a părăsit partidul la alegerile parlamentare din 2004 și s-a folosit de asociația religioasă neoprotestantă Oastea Domnului în campania electorală pentru a ajunge în Parlament. Donald Lothrop este este vazut drept unul dintre promotorii mișcărilor neoprotestante in Ardeal, venit pe filieră americană, in contextul in care relațiile dintre neoprotestanții clujeni și cei americani, mai ales din Chicago, sunt foarte puternice și de notorietate.
Potrivit propriei prezentări, propagata in mod deosebit pe site-urile HotNews si G4Media, cunoscute ca goarne mediatice ale fostului ambasador Mark Gitenstein, ”Colina Nouă va fi o comunitate de 2500-3000 de locuitori care vor avea acces la o multitudine de facilități-școală cu programe educaționale inovative, centru de recreație și fitness, fermă organică, parcuri și locuri de joacă, clinică medicală, facilități pentru vârstânici, zonă comercială cu restaurante și cafenele, centru de afaceri și evenimente, toate conectate printr-o rețea de trotuare și piste de biciclete. Proiectăm având în minte cel mai important lucru: familia. Elementul esențial este școala. Din prima zi, în Colina Nouă, va exista o școală modernă, concepută după modelul finlandez de predare, care va acomoda atat grupe de gradinita, cat si clasele 0 si 1. Infrastructura va fi realizată încă din prima fază a proiectului, în cel mai mic detaliu, cu drumuri asfaltate, iluminat public, alei de acces. Toate casele vor fi finalizate în același timp”. Din 2018 pana in prezent, la Babutiu au fost construite 16 case unifamiliale in cadrul proiectului Colina Noua, din care la Primaria comunei Vultureni au fost inregistrate patru , ceea ce inseamna ca acestea au fost vandute. Pretul caselor variaza intre 200.000 si 400.000 de euro, in functie de suprafata si de dotari. Conform unor localnici, si-au exprimat mai mult interesul fata de casele construite la Colina Noua cetateni straini. Actualmente este asfaltat drumul de acces si se doreste ca pana in toamna sa fie finalizata cladirea in care vor functiona gradinita si scoala primara. Mai in gluma, mai in serios, unii spun ca fostul ambasador Mark Gitenstein and co. au reluat la Babutiu, la alta scara si la alt nivel, proiectul de sistematizare a satelor romanesti lansat de Ceausescu in anii 80 si foarte criticat de Europa Occidentala si de Statele Unite ale Americii.
Valer Marian