Ambasadorul statului paralel (I)

Tweet

Fostul ambasador american in Romania, Mark Gitenstein, a fost nominalizat recent de presedintele Joe Biden ambasador al SUA pe langa Uniunea Europeana si asteapta confirmareasa sa de catre Senat. Gitenstein nu este diplomat de cariera, ci este un prieten si un colaborator vechi, inclusiv in afaceri, al presedintelui Biden. Colaborarea dintre ei a inceput cu aproape 50 de ani in urma, respectiv in 1972, cand tanarul avocat Gitenstein a devenit asistent la cabinetul proaspatului senator Biden. A activat timp de 17 ani in cadrul Senatului SUA, cel mai mult ca si consilier in Comisia Juridica. Apropierea dintre ei este confirmata de faptul ca Gitenstein a fost cooptat atat in echipa de preluare a mandatului de catre fostul presedinte Barack Obama in 2008, cand Biden a devenit vicepresedinte, cat si in echipa de tranzitie a presedintelui Joe Biden in 2020. Gitenstein a fost numit ambasador in Romania in 2009, la scurt timp dupa ce Biden a obtinut primul mandat de vicepresedinte al Statelor Unite. Gitenstein s-a comportat ca un proconsul in tara noastra, unde s-a remarcat ca principalul sustinator al statului paralel, indeosebi al sefilor Binomului SRI-Parchetul General/DNA, procurorul general Laura Codruta Kovesi, ulterior procuror sef al DNA, si generalul Florian Coldea. Daca va fi confirmat de Senat, Gitenstein se va reitalni la Bruxelles cu protejata si febletea sa Kovesi, care a devenit intre timp sefa Parchetului European. Din pacate, spre deosebire de alti ambasadori americani, Gitenstein a avut un rol nefast, toxic pentru Romania, atat pentru tanara noastra democratie cat si pentru economia autohtona. Sa speram ca nu va avea acelasi rol si pentru Uniunea Europeana, in contextul in care multi ii canta prohodul pe malurile Potomacului.

Potop de protocoale secrete dupa Gitenstein
Mark Gitenstein a detinut functia de ambasador al Statelor Unite in Romania timp de aproape patru ani, in perioada iulie 2009-decembrie 2012, respectiv in perioada de glorie a regimului portocaliu care l-a avut pe presedintele Traian Basescu la timona. Coincidenta face ca, in timpul mandatului de ambasador al lui Gitenstein, a inceput aservirea justitiei si a altor institutii cu atributii jurisdictionale de catre principalul serviciu de informatii din Romania, SRI, prin semnarea de protocoale secrete de colaborare. Dupa circa o luna de la sosirea sa la Bucuresti, a fost semnat nefastul protocol de colaborare dintre SRI, Parchetul General si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Protocolul a fost semnat de directorul SRI, George Maior, procurorul general Laura Codruta Kovesi si presedintele ICCJ, Paul Florea, fiind inregistrat la SRI si la Parchetul General in data de 21 august 2009, iar la Inalta Curte in data de 2 septembrie 2009. Dupa deconspirarea protocolului, Paul Florea a negat ca ar fi semnatarul acestuia, iar conducerea Inaltei Curti a formulat un denunt penal pentru fals in iunie 2018, dar Parchetul General nu a fost in stare (sau nu a vrut) sa finalizeze acest dosar vreme de trei ani. In baza acestui protocol, a fost permisa interferenta SRI in activitatea de urmarire penala, iar justitia a devenit „camp tactic” pana la solutionarea definitiva a dosarelor instrumentate „cu sprijinul logistic al SRI”. Aservirea justitiei a continuat, sub ochii ambasadorului Gitenstein, prin incheierea, in data de 7 martie 2012, unui protocol de colaborare intre SRI si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a fost semnat de directorul SRI, George Maior, si de primul sau adjunct, generalul Florian Coldea, respectiv de presedintele CSM, Alina Ghica, si de vicepresedintele Oana Smid-Haineala. In baza acestui protocol, SRI s-a putut implica in gestionarea carierei magistratilor de catre CSM si au fost infiintate, la nivelul instantelor judecatoresti, asazisele structuri de securitate prin care SRI a monitorizat si a dirijat procesele penale, inclusiv prin intermediul plicurilor galbene.
In anul precedent, respectiv in data de 16 martie 2011, SRI a incheiat un protocol de colaborare si cu Agentia Nationala de Integritata (ANI), care a fost semnat de generalul Dumitru Cocoru, adjunct al directorului SRI, si de secretarul general al ANI, Horia Georgescu, care nu l-a instiintat pe presedintele de atunci al acestei institutii, Catalin Macovei. In baza acestui protocol, SRI a furnizat ANI informari clasificate privind pretinse stari de incompatibilitate sau de conflict de interese, care, in mod obligatoriu, erau materializate in sesizari din oficiu, dupa care erau returnate. Horia Georgescu a fost, alaturi de Kovesi, Coldea si Maior, o alta feblete a ambasadorului Gitenstein, care l-a invitat in Statele Unite, unde aceasta puslama ajunsa in fruntea ANI (beizadeaua unui sef de penitenciar comunist, cu studii superioare incerte sau masluite, acuzat de evaziune fiscala, dare de mita, fals si abuz in serviciu, precum si de incompatibilitate) a fost primit cu onoruri la Departamentul de Justitie si la Departamentul de Stat. Mai mult, amicul lui Gitenstein, George Maior, i-a promis mai tarziu portofoliul de ministru al justitiei in cazul in care va deveni premier. In 2017, Comisia parlamentara de control a activitatii SRI a constatat ca acest serviciu a incheiat 65 de protocoale de colaborare cu diverse institutii ale statului.

Aservirea presei
Tot dupa venirea lui Gitenstein, a fost decansata cea mai ampla si concertata operatiune de monitorizare si de aservire a presei din tara noastra. Incepand din luna aprilie 2010,la nivelul serviciilor de informatii si ANAF s-a creat un grup de lucru, in cadrul unei operatiuni comune fara precedent, cu scopul de monitorizare si de aservire a mass-media din Romania, respectiv a principalelor societati editoare de presa scrisa sau detinatoare de licente radio-tv. Serviciul Roman de Informatii (SRI), Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), Directia Generala Anticoruptie (DGA) au demarat impreuna cu ANAF actiuni de identificare a vulnerabilitatilor din punct de vedere financiar-contabil a institutiilor de presa centrale si locale. Referitor la vulnerabilitati, s-a avut in vedere identificarea acelor elemente de natura financiara ce puteau fi folosite la momentul oportun, ca factor de presiune, pentru a determina repozitionarea respectivelor publicatii sau televiziuni din punct de vedere al sustinerii politice.
In aceasta operatiune, SRI, DGIPI si DGA s-au implicat activ cu rol activ de documentare si de culegere a informatiilor, care au fost livrate apoi ANAF. Prin acest mod de operare s-a urmarit acoperirea din punct de vedere legal a informatiilor obtinute de servicii privind activitatile economice ale societatilor din domeniul mass-media. Ultima faza a acestei operatiuni a constat in obligarea societatilor mass-media de a se reorienta in perspectiva campaniilor electorale din 2012, an cu alegeri locale si parlamentare, si a fost pusa in practica prin intermediul structurilor centrale si locale ale ANAF, dar si cu sprijinul procurorilor DNA si DIICOT. In acest scop, o parte din dosarele instrumentate de ANAF cu ajutorul informatiilor furnizate de serviciile de informatii au fost directionate catre DNA si DIICOT cu titlu de informari in cursul anilor 2010 si 2011. In perioada respectiva au fost vizate 50 de societati de media, principalele tinte fiind firmele din cadrul trusturilor Realitatea si Intact-Antena, care erau cele mai critice la adresa regimului Basescu.
Prima tinta si victima a acestei operatiuni combinate si concertate a fost Realitatea TV, care era patronata in perioada respectiva de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. care devenise un adversar implacabil al presedintelui Basescu in contextul alegerilor prezidentiale din 2009. Artizanii operațiunii de preluare a Realității TV au fost generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, și marioneta sa Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, despre care se stie ca si-a exprimat aversiunea fata de Realitatea TV la cina de taina din sufrageria lui Gabriel Oprea. Cei doi au realizat această operațiune folosindu-se de o liotă de penali cu ștaif: presedintele de atunci al ANAF, Sorin Blejnar, seful sau de cabinet Codrut Marta si afaceristii Sebastian Ghiță, Elan Schwartzenberg si Maricel Păcuraru. Inlaturarea lui Sorin Ovidiu Vantu si preluarea postului Realitatea TV au avut loc in prima parte a anului 2011, cand, afland din interceptari, ca Vantu avea dificultati in finantarea televiziunii, Coldea si Kovesi l-au infitrat pe amicul lor Sebastian Ghita in rol de manager si finantator si, prin intermediul acestuia, i-au fabricat patronului Realitatii un dosar de santaj, in care a fost arestat si condamnat. Ulterior, președinte al Consiliului de Administrație al Realitatea TV a devenit Irina Chirică, care era logodnica șefului de atunci al SRI București, colonelul Vasile Cămărăscu, unul dintre oamenii cei mai de încredere ai generalului Coldea, cei doi fiind colegi de an și de cameră la Academia Nationala de Informatii, iar finanțarea televiziunii a fost asigurata, din afaceri nelegale, de președintele ANAF, Sorin Blejnar, conjudetean si amic cu Coldea.

Cumintirea clasei politice
In cursul mandatului de ambasador al lui Mark Gitenstein, in Romania au avut loc cele mai grave vicieri ale votului romanilor, acestea producandu-se la alegerile prezidentiale din decembrie 2009 si la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu din iulie 2012, la ambele scrutinuri fiind favorizat fostul locatar de la Cotroceni, un adept declarat al „licuriciului cel mare”. In cursul mandatului lui Gitenstein, in tara noastra au avut loc primele condamnari rasunatoare la comanda politica si cu concursul statului paralel, respectiv condamnarea fostului premier social-democrat Adrian Nastase si a fostului ministru liberal Decebal Traian Remes, cunoscuti drept adversari politici implacabili ai presedintelui Traian Basescu. Fostul ambasador american nu este strain de inculparea si condamnarea fostului deputat social-democrat Ioan Stan, fost presedinte al PSD Dambovita, precum si vechi membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, la care a detinut functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar. Deputatul Stan a deranjat Ambasada SUA si slugile acesteia din Romania prin mai multe declaratii si interpelari critice privind activitatea SRI, negocierile cu FMI si incheierea unor contracte de achizitionare de armament. Datorita atitudinii sale critice, liderul si premierul social-democrat Victor Ponta i-a solicitat sa demisioneze din functia de presedinte al PSD Dambovita, iar directorul SRI, George Maior, l-a amenintat telefonic cu arestarea, spunandu-i textual: „Am sa pun sa te aresteze”. Daca un sef de serviciu secret american ar fi amenintat astfel un congresman (senator sau reprezentant) ar fi izbucnit un scandal imens, care s-ar fi soldat cu demiterea si arestarea sefului respectiv. In scurt timp, Binomul SRI-DNA i-a fabricat deputatului Ioan Stan un dosar pentru trafic de influenta, legat de o sponsorizare pentru achizitionarea de motorina si produse alimentare in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2012. In 2016 fost condamnat definitiv la doi ani inchisoare cu executare si a fost liberat conditionat dupa ce a executat un an, dar umilinta suferita i-a daramat sanatatea si i-a atras decesul dupa inca un an.
In 2012-2013, perioada in care eram senator si presedinte al PSD Satu Mare, premierul Victor Ponta mi-a spus ca nu mai rezista la presiunile facute la adresa sa de Ambasada Statelor Unite la Bucuresti si de Departamentul de Stat de la Washington din cauza declaratiilor mele antiamericane si m-a rugat sa renunt a functiile detinute in PSD la nivel judetean si central. I-am cerut sa-mi spuna despre ce declaratii antiamericane este vorba, pentru ca nu facusem nicio declaratie critica la adresa Statelor Unite ale Americii. Ponta mi-a spus atunci ca este vorba de declaratiile critice pe care le-am facut la adresa procurorului general Laura Codruta Kovesi si a generalului Florian Coldea, seful operativ al SRI. I-am replicat lui Ponta ca, dupa stiinta mea, Kovesi si Coldea sunt cetateni romani si se afla in serviciul statului roman, pentru ca, daca sunt in serviciul unei puteri straine, intra sub incidenta infractiunilor contra securitatii nationale, pe care sigur le cunoaste ca fost procuror, ca si mine. Ulterior am auzit zvonuri ca cei doi ar fi primit, drept garantie, cetatenie americana. Ponta a mai adaugat ca i-a explicat ambasadorului american ca el nu poate dicta unui senator ce declaratii sa faca si ca, inclusiv, l-a intrebat daca in Statele Unite poate cineva sa interzica unui senator sa faca anumite declaratii. In final, am fost de acord sa renunt la toate functiile detinute in PSD, ramanand simplu membru, dar i-am spus lui Ponta ca nu voi renunta sa fac declaratii la adresa lui Kovesi si Coldea. Dupa declaratiile urmatoare la adresa acestora, am fost exclus din PSD.

Valer Marian