Fanii binomului Kovesi-Coldea aspiră la șefia DNA

Tweet

Paradeala Binomului SRI-DNA din România a fost reliefată și blamată în decurs de câteva zile de doi înalți profesioniști ai dreptului și ai luptei anticorupție din SUA, Rudolph Giuliani, fost procuror șef al statului New York și apoi primar al orașului New York (1994-2001), care a obținut rezultate notabile în lupta împotriva delicvenței, în mod deosebit împotriva Mafiei, și Louis Freeh, fost director al FBI (1993-2001).

Mesaje similare din America
Într-un interviu publicat săptămâna trecută de prestigioasa revistă americană „Forbes”, fostul director al FBI, Louis Freeh, actualmente un reputat avocat pe plan internațional, a declarat, în esență, că protocoalele secrete încheiate între Serviciul Român de Informații, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost ascunse poporului român și Comisiei pentru controlul SRI, constituie un acord secret pentru destabilizarea sistemului statului de drept prin transformarea agenților serviciilor de informații în agenți ai sistemului judiciar. Astfel de protocoale subminează integritatea și independența sistemului judiciar prin ajutarea în mod incorect a procurorilor și prin compromiterea independenței magistraților.
Într-o scrisoare transmisă președintelui Klaus Iohannis, precum și celor doi președinți ai Camerelor Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, și șefului Guvernului României, Viorica Dăncilă, Rudolph Giuliani, actualmente șeful echipei de avocați ai președintelui american Donald Trump, a semnalat, în principal, că, după căderea lui Nicolae Ceaușescu, România a făcut pași hotărâți spre aplicarea legilor în concordanță cu respectarea dreptului la un proces corect în regulile statului de drept, dar, cu toate acestea, progresele au fost subminate grav de excesele Direcției Naționale Anticorupție, sub conducerea fostului procuror șef Laura Codruța Kovesi. În opinia sa, aceste excese au inclus: intimidarea judecătorilor, avocaților apărării și a martorilor; ascultarea neconstituțională a telefoanelor; mărturii silite și procese judiciare incorecte. În plus, față de excesele făcute de DNA în numele „aplicării legii”, Rudolph Giuliani arată că a luat la cunoștință cu tristețe, în cursul ultimelor luni, despre existența „protocoalelor secrete” pe care mai multe instituții publice le-au semnat cu Serviciul Român de Informații, nominalizând în acest sens Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii.
Rudolph Giuliani și Louis Freeh recomandă mai multe măsuri Parlamentului și Guvernului României în vederea remedierii crizei grave a statului de drept din țara noastră. Amândoi îndeamnă Guvernul României să înființeze o comisie independentă, formată din judecători de renume internațional și experți judiciari, care să investigheze originile protocoalelor secrete și impactul lor asupra procurorilor și judecătorilor, să examineze activitățile Parchetului General, DNA și SRI, după care să facă recomandări pentru reforme, inclusiv de modificări ale Codului Penal pentru a preveni reapariția unor astfel de excese. Ambii recomandă acte reparatorii, inclusiv de amnistie, în favoarea persoanelor care au fost condamnate ca urmare a exceselor și crearea unor oficii/secții de responsabilitate profesională pentru Parchetul General, DNA și SRI, în scopul analizării plângerilor care vizează aceste instituții și instituirii unor standarde de conduită și responsabilitate.

Giuliani și Freeh denunță excese reale
Pe lângă apropierea cronologică, este evidentă o similaritate a mesajelor celor doi foști înalți demnitari americani. O similaritate care denotă că asistăm la o campanie de lobby și de PR împotriva modului în care s-a derulat campania anticorupție din România vreme de mai bine de un deceniu. O campanie de lobby și de PR care este posibil să fi fost comandată din România, cel mai probabil de principalul partid de guvernământ. Interesant este că în scrisoarea lui Giuliani sunt nominalizați ca principali vinovați pentru excesele campaniei anticorupție fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, și fostul director al SRI, George Maior, nu și generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, referitor la care se vehiculează mai nou că ar fi devenit consilierul de taină al președintelui PSD, Liviu Dragnea.
Problema de fond și trista realitate este că excesele semnalate de Rudolph Giuliani și de Louis Freeh sunt reale și că lupta anticorupție a ajuns într-o fundătură în România. Aici a adus-o abordarea iacobino-bolșevică a actului de justiție inspirată de fostul ministru de tristă amintire Monica Macovei și realizată de persoane nepregătite și complexate, cu porniri mesianice ca Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procuror șef al DNA în perioada 2006-2018, și generalul Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI în perioada 2005-2017. Kovesi s-a lamentat mereu că politicienii și jurnaliștii afectează independența procurorilor din subordinea sa, dar a aservit total Parchetul General și apoi DNA în fața SRI. Ca și ea, numeroși procurori și judecători i-au acuzat pe politiceni și jurnaliști că le încalcă independența dar s-au prosternat și prostituat în fața principalului serviciu secret din România. Mulți dintre ei s-au crezut mari și tari, chiar diriguitori ai cetății și ai societății, având în spate agenții și tehnologia SRI. După ce Curtea Constituțională le-a dat peste nas și SRI s-a retras aparent din combinație, vajnicii procurori anticorupție n-au mai fost în stare să instrumenteze dosare notabile de corupție.

Adjuncta și succesoarea lui Kovesi aspiră la șefia DNA
Totuși, foștii șefi ai Binomului SRI și DNA nu vor să scape din mâini frâiele luptei anticorupție după revocarea din funcție a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Sugestiv în acest sens este faptul că la prima selecție organizată de Ministerul Justiției pentru funcția de procuror șef al DNA s-au prezentat patru candidați apropiați de revocata Laura Codruța Kovesi sau de pensionarul Florian Coldea. Trei candidați au fost oamenii de încredere ai lui Kovesi din DNA, respectiv eternul adjunct Marius Iacob, șefa Serviciului de Cercetare a Infracțiunilor săvârșite de magistrați, Florentina Mirică, și șefa Biroului juridic din Secția Judiciară, Elena Grecu. Al patrulea candidat, Cristian Lazăr, procuror șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost un apropiat al generalului Florian Coldea în perioada în care acesta a deținut funcția de prim-adjunct al directorului SRI.
La a doua selecție organizată pentru șefia DNA, trei din cei șase candidați înscriși sunt apropiați ai tandemului Kovesi-Coldea, respectiv Gabriela Scutea, Andrei Bodean și Nicolae Lupulescu. Gabriela Scutea a fost adjuncta lui Kovesi vreme de șase ani, în timpul celor două mandate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Scutea a fost promovată în această funcție tot de ministrul de justiție Monica Macovei, la o lună după numirea lui Kovesi în funcția de procuror general al României. La fel de tânără ca și Kovesi, absolvind amândouă Dreptul în 1995, Scutea avea în momentul promovării în funcția de ajunct al procurorului general (noiembrie 2006) o activitate profesională mai meritorie. Dacă în 11 ani de activitate, Kovesi a evoluat doar de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, unde a fost promovată cu câteva luni înainte șefa Biroului local al DIICOT, Scutea a evoluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și a ocupat funcții importante de conducere: prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov și al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov și prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. Scutea i-a fost o slugă la fel de fidelă lui Kovesi ca și Iacob, dovadă în acest sens fiind faptul că, pe lângă Secția Juridiciară din Parchetul General, a fost desemnată să gestioneze Direcția de Resurse Umane și să fie ordonator principal de credite. Am putea conchide că Scutea i-a fost un fel de scut marii luptătoare anticorupție.
După plecarea de la Parchetul General, Gabriela Scutea a deținut în perioada septembrie 2013-ianuarie 2016 funcția de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană pe aspecte referitoare la îndeplinirea condiționalităților stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție, succedându-i Laurei Codruța Kovesi, care a ocupat această funcție în perioada octombrie 2012-aprilie 2013. De unde putem deduce faptul că Scutea a avut o contribuție în menținerea MCV pentru România în ultimii ani. În ianuarie 2016 a fost promovată secretar de stat în Ministerul Justiției de către Raluca Prună, considerată cel mai slab ministru de justiție din perioada postcomunistă, altă suporteră a Monicăi Macovei, căreia i-a fost consilier la cabinetul de europarlamentar. Putem spune că, la fel ca și Kovesi și Prună, Scutea s-a format la școala de drept macovistă.

Paraditorul de la Constanța și amicul generalului Coldea
Un alt fan al lui Kovesi este procurorul Andrei Bodean, poreclit „Zorro din Dobrogea”, care a fost promovat la DNA Constanța de însăși Zeița Anticorupție, deși avea o experiență sub cinci ani în profesia de procuror. Kovesi i-a încredințat lui Bodean misiunea să le instrumenteze dosare penale foștilor lideri ai PSD Constanța, primarul Radu Mazăre și președintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu. Aceștia l-au acuzat de rea credință și abuzuri și în unele privințe au avut dreptate având în vedere că în anumite dosare care le-au fost instrumentate lor și unor colaboratori au fost pronunțate soluții de achitare. Procurorul Bodean a fost acuzat în presă că ar fi avut comportamente asemănătoare cu ale colegului său mai celebru de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu, zis Portocală sau Zdreanță. Pe Nicușor Constantinescu l-a reținut prima dată cu mare tam-tam în fața Consiliului Județean Constanța, unde a venit cu nu mai puțin de 20 de mascați, pentru că nu a achitat abonamentul telefonic al Centrului Militar Județean, în valoare de cîteva mii de lei. O altă acuză la adresa sa este că i-ar fi instrumentat un dosar de corupție unui avocat din Constanța drept răzbunare că soția acestuia nu a cedat avansurilor sale sexuale.
Un candidat interesant, chiar ușor pitoresc, la șefia DNA este generalul procuror și aviator Nicolae Lupulescu, care a deținut sub Kovesi funcția de procuror șef al Serviciului de cercetare a infracțiunilor săvârșite de militari. Maiorul SRI în rezervă Daniel Florea a dezvăluit zilele trecute că generalul Lupulescu s-ar fi lăudat că este prieten cu generalul Florian Coldea, la care mergea frecvent, și că ar fi ajutat-o pe Laura Codruța Kovesi la întocmirea lucrării de doctorat. Maiorul Florea îi reproșează lui Lupulescu că ar fi mușamalizat un denunț al său prin care a sesizat fapte de corupție ale unor foști șefi din SRI Prahova, care au fost protejați de Coldea. Nu este exclus să fi mușamalizat și plângeri formulate împotriva generalului Coldea. Ar fi interesant de aflat dacă procurorul militar Lupulescu a avut vreo contribuție la mușamalizarea dosarului în care generalul Coldea a fost cercetat pentru săvârșirea unui accident de circulație, cu mașina de serviciu a SRI, în care se afla și procurorul general Laura Codruța Kovesi, pe Bulevardul Ștefan cel Mare, în fața Clubului Dinamo, pe timp de noapte, după ce și-a sărbătorit ziua de naștere. Cert este că generalul Lupulescu a fost perceput ca un om al serviciilor secrete în DNA. Astfel, Lupulescu a mușamalizat un dosar de corupție al generalului Silviu Predoiu, fost prim-adjunct și director interimar al SIE, care a fost preluat de la Secția Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (11/P/2006). Lupulescu nu este străin nici de mușamalizarea unui dosar de corupție al generalului Marcel Opriș, fostul director al STS, în care acesta a fost cercetat pentru favorizarea unei firme deținute de un prieten de familie, la care soția sa era angajată, SC Quality Business Solutions SRL, cu care STS a încheiat 51 de contracte de achiziție, în valoare de 29 milioane de lei (20/P/2014).
Generalul Lupulescu a fost aviator înainte de a deveni procuror. El a absolvit înainte de Revoluție Școala de piloți militari de la Bobocu, județul Buzău, pe care a absolvit-o și Nicu Ceaușescu. Lupulescu i-a servit ca pilot de elicopter pe părinții acestuia, Elena și Nicolae Ceaușescu. Foștii săi colegi își amintesc de un episod mai pitoresc din cariera sa de pilot militar, care s-a petrecut după Revoluție și pentru care a fost cercetat de Parchetul Militar. Este vorba de un zbor neautorizat efectuat cu elicopterul din dotare până în satul său natal, pentru a se arăta consătenilor săi, ocazie cu care a zburat mai multe acoperișuri de pe case și a speriat gâștele și găinile din bătăturile localnicilor. Dacă într-o bună zi bravul general Lupulescu zboară și cu anticorupția peste România?
Asistăm cu siguranță la ultimele zvârcoliri ale Binomului SRI-DNA. Nutrim speranța că ministrul justiției, Tudorel Toader, va avea, și de data aceasta, capacitatea de a deosebi grâul de neghină. Și că lupta anticorupție, care trebuie continuată, va intra pe un făgaș legal și normal.

Valer Marian