BREAKING NEWS

Experimentele Ploiești și Oradea cu derbedeii DNA

Presa națională prezintă de aproape doi ani o serie de abuzuri și alte nelegalități comise de procurori de la serviciile teritoriale Ploiești și Oradea ale DNA, care au devenit capete de afiș în branșă. Coincidența face că ambele servicii teritoriale au fost declarate „unități de elită” ale DNA de către procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Procurorii șefi ai acestor servicii teritoriale, Lucian Onea, respectiv Ciprian Man, au fost selectați și numiți în funcție de Laura Codruța Kovesi. La fel, aproape toți procurorii de la cele două servicii au fost selectați de actuala șefă a DNA, inclusiv recent exclusul din magistratură Mircea Negulescu. Fiecare din cele două servicii s-a remarcat în ultimii ani cu cel puțin două „vedete”: procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală, și procurorul șef Lucian Onea la Serviciul Teritorial Ploiești, până și recent procurorul șef Ciprian Man, poreclit Mandarină, și procurorul Cristian Ardelean la Serviciul Teritorial Oradea.

 

Pregătire precară, experiență redusă

Opinia publică s-a convins asupra precarității profesionale și morale a procurorului Negulescu. Conferința de presă pe care a susținut-o luni după-amiază a devoalat unei țări întregi tarele caracteriologice și psihice ale procurorului șef Onea de la Ploiești. Unde a fost mintea lui Kovesi când a angajat procurori atât de slabi profesional, aroganți, intriganți și falsificatori în serie, cu un limbaj ca la ușa cortului, cum are procurorul Negulescu. Este de reținut că procurorii analizați de la serviciile teritoriale Ploiești și Oradea au studii juridice precare, la facultăți mai puțin cunoscute ori cunoscute ca fabrici de diplome. Mircea Negulescu a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Științe și Arte Gheorghe Cristea din București, cunoscută drept o fabrică de diplome pentru angajații din Ministerul de Interne și din serviciile secrete. Ciprian Man a început dreptul la Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad și l-a terminat cu greu la Universitatea de stat din Oradea, al cărei absolvent a fost și Cristian Ardelean.
În pofida precarității studiilor juridice, au fost admiși și au absolvit Institutul Național al Magistraturii, unde li s-a indus o atitudine de superioritate. Edificatoare în acest sens este o declarație de presă a fostului procuror șef Ciprian Man care a afirmat rituos că „magistrații care au absolvit Institutul Național al Magistraturii vor schimba fața justiției din România”. Au fost angajați în DNA doar pe bază de interviu, la limita vechimii prevăzute de lege sau chiar fără să aibă 6 ani vechime efectivă în profesia de procuror. De exemplu, procurorul Man avea doar 4 ani vechime efectivă în profesie când a acces în DNA, iar procurorul Ardelean avea o vechime de 6 ani. Au avut probleme de probitate profesională și morală până la angajarea la DNA, dar nu s-a ținut cont de acestea.
Este evident acum că, la ambele servicii teritoriale ale DNA, procurorul șef Laura Codruța Kovesi a selectat procurori foarte tineri, cu vârste în jur de 30 de ani și cu vechime la limită, care să fie manipulabili și chiar șantajabili. Nivelul lor intelectual redus este evidențiat de limbajul agramat și indecent al procurorului Negulescu și de limbajul de lemn al procurorului șef Onea. Unii dintre ei nu știu încă să ia o declarație de martor sau de suspect. Am citit declarații și rechizitorii întocmite de procurorii Ardelean și Man care conțineau zeci și chiar sute de greșeli gramaticale, de la dezacorduri până la lipsa ori punerea greșită a semnelor de punctuație, inclusiv punerea virgulei între subiect și predicat, o gafă ce atrage corigenția în școala gimnazială.

Ținte și scenarii aproape identice

Sub șefia lui Kovesi, procurorii de la serviciile teritoriale Ploiești și Oradea au avut ținte identice: șefii parchetelor locale, șefii Poliției locale, judecători, avocați, politicieni locali și naționali. Dosarele acestora au fost instrumentate după scenarii aproape identice. Astfel, procurorul șef Ciprian Man de la DNA Oradea le-a instrumentat dosare penale, în care au fost trimiși în judecată, prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Vasile Popa, prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, Ioan Gligor-Sabău (care i-a fost șef timp de aproape patru ani cât a activat la această unitate de parchet), șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, chstorul Liviu Popa, șefului Poliției Municipiului Beiuș, comisarul șef Remus Imrei. Procurorul șef Lucian Onea și subalternii săi de la DNA Ploiești le-au instrumentat dosare penale procurorului general și procurorului general adjunct de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mihail Liviu Tudose respectiv Constantin Aurelian Mihăilă, fostului șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Prahova, Viorel Dosaru, adjunctului șefului IPJ Prahova, Adrian Rădulescu, șefului DGA Prahova, Constantin Ispas, și directorului adjunct al Poliției Locale Ploiești, Cristinel Toader.
Unii dintre aceștia au fost trimiți în judecată pentru fapte rizibile, penibile chiar, ca, de exemplu, fostul prim-procuror Gligor-Sabău căruia i-au fost reținute infracțiuni de luare de mită pentru o lădiță de cireșe sau pentru o damigeană de vin. De altfel, acesta a fost achitat, în primă instanță, pentru 17 din cele 19 pretinse infracțiuni de corupție pentru care a fost trimis în judecată. Majoritatea acestor șefi de parchete și de poliție au fost fie umiliți, fiind ridicați cu mascați și arestați luni de zile, cu o mediatizare pe măsură. Probabil că prin aceste metode dure și umilitoare s-a urmărit reducerea la tăcere a acestor instituții și aservirea lor de către DNA. Unii procurori anticorupție au avut ocazia să-și manifeste frustrările și să se răzbune pe foștii lor șefi, care dețineau unele informații compromițătoare despre ei, în urma constatărilor directe sau a sesizărilor primite de la instituții și cetățeni. Unii procurori anticorupție au fost incomodați de către șefii locali ai parchetelor și poliției în protejarea unor grupuri de interese. Conform propriilor mărturisiri, fostul adjunct al IPJ Prahova, Adrian Rădulescu, a fost arestat și inculpat pentru cercetare abuzivă întrucât a efectuat verificări cu privire la o grupare infracțională din care făcea parte și procurorul Negulescu. La fel, este cunoscut că procurorii Man și Ardelean de la DNA Oradea au protejat anumiți interlopi (Nelu Tomșe, Ioan Petrugan, Ionel Morar-Romocsa) și afaceriști controversați (Dorinel Edu, Daniel Merce-Sabău, Dorel Ungur) din județul Bihor.

Un obiectiv important: timorarea judecătorilor

O țintă predilectă a procurorilor anticorupție de la Oradea și Ploiești au fost judecătorii de la instanțele locale. După ce a devenit șef, procurorul Man de la DNA Oradea a trimis în judecată nu mai puțin de 4 judecători de la Curtea de Apel Oradea și de la Tribunalul Bihor (Florica Roman, Raluca Cuc, Denisa Vidican, Ovidiu Ganea) pentru infracțiuni închipuite de serviciu. Dosarul a fost restituit DNA de către Curtea de Apel Cluj, hotărârea în acest sens fiind confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru grave neregularități și vicii de procedură, după care, în primăvara anului trecut, structura centrală a DNA a dispus clasarea cauzei, cu motivarea că faptele nu există. Reputația judecătorilor în cauză a fost însă profund terfelită și aceștia au fost privați de venituri timp de 20 de luni. Prin această trimitere în judecată, procurorii anticorupție au urmărit timorarea tuturor judecătorilor de la instanțele din aria lor de activitate, care include județele Bihor și Satu Mare. Pe de altă parte, procurorul șef Man și-a satisfăcut și unele frustrări personale răzbunându-se prin faptul că unii judecători i-au ridicat probleme incomode în instanță ori au fost implicați în înlocuirea din funcția de vicepreședinte al Tribunalului Bihor a unei judecătoare cu care se afla în relații apropiate.
Alți judecători de la instanțele din județele Bihor și Satu Mare au fost timorați prin înregistrarea la DNA a unor sesizări împotriva acestora ori a unor rude apropiate, care sunt ținute apoi la sertar. Recent am primit informații că unii procurori de la DNA Oradea recurg la practicile de tristă amintire ale fostului serviciu secret al Ministerului Justiției, SIPA. Mai concret, un procuror anticorupție de la Oradea se întâlnește frecvent cu interlopi din Satu Mare (în incinta Palatului de Justiție, în baruri mai izolate, sau în bezinării) și le solicită acestora informații despre judecătorii locali, fiind interesat dacă au relații și întâlniri cu avocați, cu oameni de afaceri, cu interlopi și infractori sau dacă întrețin relații extraconjugale. Probabil că ulterior are grijă să le strecoare informațiile obținute judecătorilor vizați, pentru ca aceștia să devină docili în cauzele instrumentate de DNA. Vajnicii procurori anticorupție de la Oradea au întinat nu numai justiția ci și Sfânta Biserică, trimițându-l în judecată pentru fapte de corupție inventate pe episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, unul din cei mai importanți emisari ai Vaticanului în România, care a fost achitat integral de Curtea de Apel Oradea, cu un an în urmă, cu motivarea că faptele nu există.

Practici abuzive similare

Există similitudini între serviciile teritoriale Ploiești și Oradea și în ceea ce privește metodele abuzive sau frauduloase de anchetă utilizate. La ambele servicii au fost folosiți ca denunțători inculpați și interlopi notorii, inclusiv infractori periculoși, recidiviști, cu care au fost realizate înțelegeri frauduloase, care exced legii. După cum se știe, la DNA Ploiești au fost folosiți ca denunțători în multe dosare interlopii Răzvan Alexe și Vlad Constantin, zis Șomeru, care au statut de inculpați în alte dosare instrumentate de aceiași procurori anticorupție. La DNA Oradea, procurorul șef Man a folosit ca denunțător un interlop condamnat la 4 ani și 3 luni închisoare pentru 16 furturi din locuințe (Ionel Morari-Romocsa) într-un dosar instrumentat avocatului orădean Ioan Sava și un condamnat la 11 ani și 6 luni de închisoare pentru tâlhărie (Makkai Jozsef) într-un dosar instrumentat fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Viorel Gavra. Denunțurile sunt de regulă dictate de procurori sau de ofițerii de poliție judiciară, iar denunțătorii sunt ținuți sub control până la soluționarea definitivă a cauzelor , fiind contactați și instruiți chiar dacă se află în penitenciar, înaintea audierii lor în instanțe.
Procurorii de la ambele servicii teritoriale au falsificat grosolan probe și diverse acte procesuale. Fostul deputat Vlad Cosma a devoalat zilele trecute cum a fost falsificat un denunț împotriva fostului deputat Sebastian Ghiță și a fostului premier Victor Ponta sub un nume fictiv (Serghei Petruș), care a fost înregistrat deși nu conținea mențiuni obligatorii ca domiciliul și CNP-ul, precum și mai multe tabele cu pretinși alegători din Republica Moldova. Procurorul Cristian Ardelean de la DNA Oradea este acuzat argumentat și documentat, prin plângeri penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că ar fi falsificat o declarație de inculpat, pe care ar fi substituit-o, precum și un proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, un mandat de aducere și un acord de recunoaștere a vinovăției. În dosarul ticluit de procurorul șef Ciprian Man avocatului Ioan Sava denunțul a fost dictat și chiar falsificat de un ofițer de poliție judiciară, care a scris data și a modificat destinatarul. Procurorii de la Oradea și Ploiești și-au făcut un obicei din a nu se pronunța și a nu verifica cererile de probațiune formulate în apărare de suspecți sau inculpați și din a nu înregistra audio-video audierea martorilor, suspecților și inculpaților.

Practici gestapoviste și NKVD-iste

Procurorii anticorupție de la Ploiești și Oradea nu s-au sfiit să recurgă la metode de anchetă de inspirație gestapovistă sau NKVD-istă. Astfel, la Ploiești mai mulți inculpați au fost amenințați că nu își vor mai vedea copiii dacă nu vor declara ce trebuie. Mai mult, procurorul Negulescu este acuzat că i-ar fi șantajat pe unii inculpați cu copiii aduși pe holul DNA. La Oradea, procurorul șef Man le-a șantajat pe soțiile a cel puțin patru inculpați pentru a face delațiuni împotriva soților lor, aducîndu-le la sediul local al DNA și prezentându-le înregistrări din care rezulta că aceștia ar fi avut relații extraconjugale. Au devenit cunoscute destăinuirile procurorului Negulescu în sensul că a „paradit” sau „a frânt” multe destine ori că anumiți inculpați, cum a fost directorul adjunct al Poliției Locale, au fost „un fetiș” pentru el. La un moment dat Negulescu se laudă chiar că a devenit „o mașină de ucis destine”.
Procurorul Man avea obiceiul să-și întrebe colaboratorii în fiecare dimineață, la cafea: „Astăzi, pe cine f…”. Procurorul Negulescu a mărturisit cu mândrie: „L-am ars pe Ștoalfă după 10 ani pentru că m-a înjurat de mamă”. Procurorul Man i-a făcut dosar unui consătean după ce acesta l-a stropit cu noroi cu autoturismul pe tatăl său. De asemenea, i-a instrumentat un dosar fostului șef al Serviciului Arme și Explozibili din IPJ Bihor, Gheorghe Sava, pentru că acesta nu tolera excesele cinegetice comise de el și amicii săi. Sava a fost achitat de Tribunalul Bihor, dar după trimiterea în judecată a fost suspendat din funcție și înlocuit cu un amic al lui Man. Toate acestea dovedesc un comportament primitiv și discreționar, generat de reacții de frustrare și de răzbunare, care relevă probleme grave de natură psihică. Sugestiv în acest sens este și faptul că procurorul Man și-a achiziționat la un moment dat nu unul ci două pistoale marca Smith&Wesson, cu care avea obiceiul să se fălească inclusiv prin satele și cârciumile din zonă.

Noi suntem… deasupra legii !

Contaminați de deviza rostită cu atâta emfază de șefa lor „Noi suntem DNA!”, procurorii analizați de la serviciile teritoriale Ploiești și Oradea au ajuns să se creadă deasupra legii și moralei. Deși i-au inculpat și chiar arestat pe unii pentru astfel de fapte, vajnicii procurori nu s-au sfiit să facă intervenții la instituții judiciare în favoarea unor persoane apropiate care aveau dosare sau alte probleme cu legea. Este știut că procurorul Man a intervenit pentru soluționarea favorabilă a unor dosare pe care le-au avut la parchetele din Oradea tatăl său Ionel, fratele său Cătălin și un fost primar al orașului Ștei, Ioan Lucaciu, care era prieten de familie. Fostul adjunct al IPJ Prahova, Adrian Rădulescu, a declarat că procurorii Onea și Negulescu l-au sunat pentru a interveni în favoarea unor persoane apropiate.
Există probe clare că procurorul Negulescu a încercat să obțină favoruri sexuale de la Andreea Cosma, care era anchetată alături de tatăl său Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova, și de fratele său Vlad Cosma, deputat în Parlamentul României în perioada respectivă, ambii având statut de inculpați. Același procuror s-a lăudat și cu relația sa fierbinte cu avocata Claudia Tănase, fina fostului primar al municipiului Ploiești, Iulian Bădescu, arestat și inculpat de DNA Ploiești în urma denunțurilor acesteia și soțului său. Procurorul Man a fost acuzat că a avut relații apropiate cu o judecătoare de la Tribunalul Bihor, care elibera autorizații de percheziție sau de interceptare la cererea DNA. Și Negulescu și Man aveau obiceiul să participe la chefuri de anvergură cu interlopi și lăutari. Man avea și mania vânătorii, participând, de exemplu, înainte de ultimul Crăciun la o vânătoare la care au fost masacrați 9 cerbi lopătari, iar după Anul Nou, la o vânătoare la care au fost masacrați 8 mistreți.

Utilizați și protejați de șefa DNA

În pofida acestor carențe, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a direcționat dinadins spre serviciile teritoriale de la Ploiești și Oradea dosarele unor politicieni importanți și ale unor înalți funcționari publici. Astfel, la DNA Ploiești au fost instrumentate dosare penale premierului Victor Ponta, fostului secretar general al PDL și copreședinte al PNL, Vasile Blaga, fostului deputat Sebastian Ghiță, fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, fostului președinte al Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru. Tot la DNA Ploiești a fost direcționat mai recent dosarul procurorului anticorupție Mihaela Iorga Moraru, devenită persona non grata pentru Kovesi. Cum au fost lucrate aceste dosare ne dăm seama din faptul că Blaga a fost achitat în dosarul de trafic de influență, iar Ghiță și fostul primar Bădescu au fost achitați în dosarul privind finanțarea Clubului ASESOFT. La DNA Oradea au fost înregistrate dosare în care erau vizați liderii PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea, sau foștii miniștri Laszlo Borbely, Ovidiu Silaghi, Ioan Rus și Vasile Blaga. Referitor la acest serviciu teritorial este sugestiv faptul că, în cursul anului trecut, au fost pronunțate soluții de achitare, aproape în totalitate cu motivația că nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală, pentru 53 de fapte cu care DNA Oradea a sesizat diverse instanțe de judecată.
Procurorii analizați de la Ploiești și Oradea au fost protejați ani la rînd de către șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, deși împotriva acestora au fost înregistrate numeroase plângeri și sesizări la DNA, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și CSM. Când fostul senator Daniel Savu a sesizat în 2016 primele abuzuri al procurorului Negulescu, Kovesi a sărit ca arsă și a solicitat CSM să apere independența justiției, ajungîndu-se la înfierarea fostului parlamentar. Când am semnalat recent un masacru cinegetic cu substrat penal, la care a participat procurorul Man, Kovesi a sărit imediat în apărarea sa, transmițând presei un comunicat imperativ al DNA, care-i prezenta punctul de vedere, fără să se fi efectuat minime verificări. Pe de altă parte, acești procurori au fost protejați și de unii membri ai CSM, ca Vasilică Cristi Danileț, Mircea Aron, Oana Smith-Hăineală, și au fost promovați și apărați de ONG-uri finanțate de George Soros, ca Fundația Freeedom House, condusă de iacobina Cristina Guseth.
Nu în ultimul rînd acești procurori au fost ajutați substanțial într-o anumită perioadă, inclusiv cu interceptări nelegale, de către șefi locali ai SRI. Procurorul Negulescu avea obiceiul să se laude cu relația sa apropiată cu colonelul Sabin Iancu, șeful Direcției Județene Prahova a SRI. Iar procurorul Man a recunoscut într-un interviu, cu o sinceritate debordantă, că a probat cele mai coplexe dosare cu sprijinul ofițerilor SRI, fiind cunoscut că petrecea mult timp în sediul acestei instituții din Oradea.
După cum se vede, rădăcinile răului sunt mult mai întinse și mai adânci. Am putea conchide că la „unitățile de elită” ale DNA de la Ploiești și Oradea au fost încercate, sub tutela Laurei Codruța Kovesi, fiica unui longeviv procuror șef comunist, experimente de genul celui intrat în istorie sub sintagma „experimentul Pitești”, care a fost realizat în anii ’50, în cea mai neagră perioadă bolșevică, de către Securitate și Procuratură, cu consiliere sovietică. Diferența este că în ultimii ani a consilierea a venit din altă parte. Dinspre Vest și nu dinspre Est.

Valer Marian