Statul polițienesc apud Traian Băsescu

Tweet

 

 

Senator: Valer Marian

Circumscripƫia electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral:  nr. 1

Grupul parlamentar:  independent

 Ṣedinƫa Senatului din: 14.09.2016

 

DECLARAŢIE POLITICӐ

Titlu: Statul polițienesc apud Traian Băsescu

Alături de sintagma stat mafiot, fostul președinte Traian Băsescu a început să utilizeze și sintagma stat polițienesc, arătând cu degetul și îndreptându-și tirul spre reprezentanții binomului SRI-DNA, generalul Florian Coldea și procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Capul simbolic al sistemului polițienesc din România este identificat cu generalul Coldea, având în vedere că procurorul șef Kovesi este perceput drept un instrument al acestuia. Aflat de 11 ani în funcția de prim adjunct al directorului SRI, respectiv de șef operativ al principalului serviciu secret din România, generalul Coldea a devenit depozitarul unui volum imens și important de informații care-i conferă o putere ce poate dăuna democrației și statului de drept. Coldea a fost promovat șef operativ al SRI de către ex-președintele Traian Băsescu în 2005, la vârsta de 34 de ani, pe filieră politică portocalie (Gheorghe Falcă-Gheorghe Seculici), dintr-un obscur ofițer, cu gradul de maior, din Inspectoratul pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului, după ce se remarcase doar prin repetenția de la Academia Națională de Informații și prin promovarea pe bază de nepotism, în urma intervențiilor unchiului său, cunoscutul general Dan Gheorghe (care a deținut funcții de conducere în Securitate, iar după 1989 a fost șef al serviciului secret al MAI și șeful Direcției pentru Apărarea Constituției din SRI).

Niciun alt șef operativ al SRI nu a avut o asemenea longevitate în funcție. În perioada 1990-2006, în care funcția de director al SRI a fost deținută de Virgil Măgureanu, Costin Georgescu și Radu Timofte, primii adjuncți au fost ținuți în funcție timp 2-3 ani. Inclusiv în regimul dictatorial comunist Nicolae Ceaușescu i-a schimbat pe șefii Securității la 4-5 ani. În statele Uniunii Europene și în Statele Unite ale Americii șefii operativi ai serviciilor secrete nu sunt ținuți în funcție perioade atât de îndelungate, mandatele lor fiind limitate ca durată, coincizând de regulă cu mandatul președintelui sau al primului ministru în funcție. De exemplu, democrația americană a tras învățămintele de rigoare după experiențele cu celebrul director al FBI, John Edgar Hoover, care a deținut această funcție aproape patru decenii, din vremea prohibiției până la generația hippy.

Despre generalul Florian Coldea s-au spus și s-au scris multe. Personal i-am acordat o atenție critică și sporită în mai multe declarații politice, cea mai amplă și documentată fiind intitulată „Generalul Coldea, câinele de pradă al democrației” (prezentată în ședința Senatului din 28 mai 2013). Mai puțin s-a vorbit despre subalternii și colaboratorii săi cei mai apropiați, care au fost principalele sale unelte sau instrumente din SRI prin care a creat și a extins tentaculele statului polițienesc. Principalii săi ciraci sunt considerați generalii Dumitru Dumbravă (fost șef al Direcției Juridice), Sorin Gabriel Cozma (fost șef al Direcției Economice și apoi șef al Direcției pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului), Emilia Istode (fost șef al Direcției Economice) și Elena Cristina Posastiuc (șeful Centrului pentru Surse Deschise).

Derapajele neconstituționale ale generalului Dumbravă, mâna dreaptă a primului adjunct Coldea

În ultimii ani mâna dreaptă a primului adjunct Coldea a fost generalul Dumitru Dumbravă, până recent șeful Direcției Juridice a SRI, considerată de unii drept continuatoarea Direcției a VI-a (Cercetări Penale) a Securității. Generalul Dumbravă a ajuns în atenția opiniei publice în urma mai multor declarații șocante. Cea mai șocantă a fost declarația conform căreia justiția din România a devenit „un câmp tactic” pentru SRI: „Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind naiv am putea spune acum, că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

O altă declarație șocantă a făcut bătăiosul general Dumbravă în Parlamentul României când a solicitat nici mai mult nici mai puțin decât înmatricularea calculatoarelor din România, solicitare care a făcut deliciul ironiilor marilor agenții internaționale de presă. „Computerele personale conectate la magistrala informatică trebuie să primeacă numere de inmatriculare, iar utilizatorii carnete de deținători”, a solicitat imperios generalul cu nume forestier când a susținut Legea privind securitatea cibernetică, lăsând să se înțeleagă ca SRI ar dori un „cod rutier” și pentru Internet. Acest general și-a permis, cu altă ocazie, să-i muștruluiască pe membrii cu capul pe umeri ai unor comisii parlamentare care s-au opus proiectului de lege privind stocarea datelor de trafic a comunicațiilor personale, proiect care a fost respins și de Uniunea Europeană. Totodată, Dumbravă a pledat intens cu privire la necesitatea unei legi privind cartelele preplătite.

Pentru a înțelege comportamentul de cerber al generalului Dumbravă este necesară o analiză a activității acestuia în SRI. Dumbravă nu este un produs 100% al școlii SRI, fiind absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și activând o perioadă ca procuror. A fost racolat de SRI în timp ce era procuror stagiar, fiind angajat la Direcția Juridică și primind gradul de căpitan. Cu prilejul absolvirii unui curs minimal de inițiere în domeniul de activitate al SRI, tânărul căpitan Dumbravă și-a uimit profesorii, chiar și pe cei care serviseră regimul comunist în temuta Direcție a VI-a (Cercetări Penale) cu modul în care și-a susținut crezul său profesional: „Cea mai mare satisfacție a mea este să arestez și să trimit la pușcărie” (mentalitate de Javert, cunoscutul polițist din romanul „Mizerabilii” a lui Victor Hugo).

Dumitru Dumbravă și-a păstrat acest crez de-a lungul întregii sale cariere  în SRI, deși articolul 13 din Legea de organizare și funcționare a SRI prevede clar că organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii și arestării  preventive și nu dispun de spații proprii de arest. Astfel, de fiecară dată când era desemnat să efectuze vreo cercetare disciplinară asupra angajaților SRI, avea sadica plăcere să-și intimideze „victimele” cu amenințarea: „Cea mai mare satisfacție a mea este să arestez și să trimit în pușcărie”. Într-o primă etapă avea să-și îndeplinească această pornire prin încondeierea suspecților în actele de sesizare pe care Direcția Juridică a SRI le întocmea și le înainta către parchete (DNA, DIICOT, PÎCCJ, ș.a.). În etapa următoare, după ce a devenit director al Direcției Juridice, colonelul Dumbravă s-a ocupat cu perseverență de selecționarea și de admiterea unor procurori și judecători la Colegiul Superior de Securitate Națională și de recrutarea absolvenților merituoși în „corpul ofițerilor acoperiți” din legătura sa personală, căci o legătură instituțională de această natură este interzisă de Legea privind statutul magistraților.

În fine, a venit și vremea mult așteptată în care colonelul apoi generalul Dumbravă a realizat încondeierea suspecților în rechizitorii sau în sentințe din cauzele repartizate procurorilor sau judecătorilor din legătura sa personală. De multe ori a fost sesizată similitudinea dintre ideile inchizitoriale și marca de scriitură a cerberului Dumbravă conținute în actele de sesizare a parchetelor de către SRI și în actele de urmărire penală ale procurorilor. Nu întâmplător generalul Dumbravă a fost surprins în biroul procurorului șef al DNA unde primea raportul de la anumiți procurori sau judecători. Dumbravă este cel care a impus ca în comunicatele de presă ale DNA să fie inserată fraza în care se menționa că urmărirea penală a fost realizată cu sprijinul logistic al SRI, care ne amintește de cunoscuta și trista formulă uzitată în perioada bolșevică; „dușmanii poporului au fost prinși și au mărturisit cu sprijinul organelor de Securiate”.  Cert este că asemenea imixtiuni ale SRI constituie un atentat grav și intolerabil la independența justiției și trimit în derizoriu susmenționatul articol 13 din Legea de organizare și funcționare a SRI. Altă încălcare flagrantă a independenței justiției s-a produs prin organizarea de către generalul Dumbravă a unor cursuri de instruire a judecătorilor care încuviințează mandatele de interceptare pe siguranță națională, având în vedere că SRI este parte în aceste dosare. Culmea ironiei este că generalul Dumbravă a ajuns să predea cursuri de etică la Academia Națională de Informații.

Spre finele lunii iulie a.c., generalul Dumbravă a fost eliberat din funcția de șef al Direcției Juridice și a fost numit secretar general al SRI. Se poate vorbi de o promovare în condițiile în care funcția de secretar general este a șasea în organigrama SRI, după director, prim adjunct și trei adjuncți. Unii spun că este o rampă de lansare pentru funcția de prim adjunct al directorului SRI, după retragerea tot mai previzibilă a generalului Coldea, care ar fi condiționat plecarea sa de înlocuirea cu omul său cel mai de încredere.

Afacerile și abuzurile unui general care a răspuns de contraspionaj și de antiterorism

Un alt colaborator apropiat al generalului Coldea, care a fost implicat în acțiuni de poliție politică dar și în afaceri nebuloase, a fost generalul Sorin Gabriel Cozma, până recent șeful Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului. Anterior, în perioada în care a avut gradul de colonel, Cozma a fost șeful Direcției Economice din SRI. Racolat la începutul anilor 90, cariera lui Cozma în SRI a început după ce s-a căsătorit cu o nepoată a soției fostului director Virgil Măgureanu. Ulterior s-a despărțit de aceasta și s-a cuplat cu o subalternă, Emilia Istode, care a ajuns și ea general SRI și ia succedat în funcția de șef al Direcției Economice. Ascensiunea generalului Cozma s-a bazat mai întâi pe relațiile soției, iar apoi pe servilismul fără limite față de președintele Traian Băsescu.

Sorin Gabriel Cozma a fost implicat în mai multe scandaluri de răsunet de-a lungul carierei sale în SRI. Un prin scandal legat de numele său a avut loc în perioada 1998-1999, când s-a ocupat de Ministerul Lucrărilor Publice, iar ministrul Nicolae Noica l-a reclamat la directorul SRI de la acea vreme, Costin Georgescu, cerând să fie dat afară pentru că ar fi fost implicat în mai multe afaceri dubioase. Nu a fost însă dat afară, ci a fost transferat pe zona de agricultură.

Numele lui Cozma apare și în dosarul generalului-maior (r) Ovidiu Soare, cunoscut drept mâna dreapta a fostului director al SRI, Radu Timofte, care a fost trimis în judecată de DNA pentru infracțiuni de luare de mită, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, instigare la fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, omisiunea sesizării organelor judiciare privind siguranța națională, transmiterea de informații cu caracter secret sau confidențial, în afara cadrului legal. Dosarul generalului Soare a derivat din dosarul privind mafia petrolului și corupția din Direcția Județeană Prahova a SRI, acesta fiind acuzat că a pretins și primit bani, bunuri și servicii de la mai mulți subalterni, pentru a-i promova în perioada în care a coordonat Direcția pentru Apărarea Constituției și Direcția Economică din SRI. Atunci s-a scris că generalul Soare și-a plasat subalterni fideli la comanda mai multor direcții, printre care și pe colonelul Sorin Gabriel Cozma, pe care l-a impus în funcția de șef al Direcției Economice, unitate care se ocupă  cu contraspionajul economic în SRI.

În anul 2006, în timp ce era șeful Direcției Economice, colonelul  Cozma a ordonat o anchetă a SRI împotriva jurnalistului Răvan Belciuganu, șeful Secției Investigații de la Jurnalul Național, care publicase o anchetă despre construirea Spitalului SRI de la Balotești. Este vorba de spitalul care s-a aprovizionat cu substanțe dezinfectante de la firma patronată de Dan Condrea, conform unor dezvăluiri de presă de după izbucnirea scandalului din acest an. În ancheta sa, Răzvan Belciuganu a dezvăluit că, pentru dotarea Spitalului SRI, statul a garantat un credit extern de 15 milioane de euro și că o parte din acești bani au fost folosiți pentru achiziționarea de echipamente medicale de la firma Medicare Tehnics SRL. Achiziția de echipamete s-a făcut din „sursă unică”, fapt care semnifică că această firmă era agreată de SRI. Ulterior s-a aflat că unul din directorii Medicare Tehnics era George Tudor Coldea din Cluj Napoca, care este verișorul primar al primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea. Documentul privind urmărirea jurnalistului Belciuganu are trei elemente cheie: este supervizat de generalul Coldea, iar în finalul notei ofițerului de caz se menționează că în urma întâlnirii au fost obținute materiale olografe și că există suportul audio al acesteia. Practic rezultă că monitorizarea presei era făcută la comanda Direcției Economice din SRI, care avea ca principală atribuție monitorizarea activității economice din România. În notă se recunoaște că s-au făcut înregistrări audio cu jurnalistul și în redacție fără nici o autorizație în acest sens.

Numele generalului Cozma apare și în cartea fostului procuror șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României”, legat de refuzul SRI de a intercepta și transmite convorbirile foștilor consilieri prezidențiali Theodor Stolojan și Elena Udrea în cunoscutul dosar ALRO, care a fost constituit în urma și în baza unei sesizări a Direcției Economice din SRI, pe care o conducea. După ce în data de 3 iunie 2008 a obținut de la Înalta Curte de Casație și Justiție autorizarea interceptării comunicațiilor suspecților susmenționați și a trimis cererea în acest sens la SRI, procurorul Nastasiu a fost chemat de colonelul Sorin Cozma, șeful Direcției Economice, cu care a purtat o discuție dură, conflictuală. Potrivit lui Nastasiu, cu această ocazie, colonelul Cozma i-a spus că nu-și mai susține opinia anterioară și că nu împărtășește punctul de vedere al procurorilor cu privire la implicarea acestor persoane de la nivel înalt în acțiunile grupului Marco, aflat sub control rusesc, cu interese deosebite în domeniul energiei și materiilor prime strategice din România. Apoi, cu impertinență, colonelul Cozma l-a întrebat ce anume urmărește în cadrul dosarului respectiv și i-a spus tranșant că nu va aproba cererea, mai exact nu va facilita supravegherea sau monitorizarea întâlnirilor acestor persoane foarte importante. Un asemenea refuz este foarte grav, fără precedent, intrând sub incidența infracțiunilor de obstrucționare a justiției și  de favorizarea infractorului, în condițiile în care interceptarea a fost autorizată de Înalta Curte de Casație și Justiție iar dosarul a fost constituit în urma unui act de sesizare al SRI. Cert este că SRI nu a furnizat DIICOT niciun transcript al convorbirilor purtate de Stolojan, Udrea sau alți suspecți din dosarul ALRO. După o lună de la autorizare, procurorul Nastasiu a solicitat Înaltei Curți de Casție și Justiție prelungirea autorizației de interceptare și a informat instanța că SRI a refuzat să se conformeze cererii anterioare, dar a doua ză a fost demis din DIICOT, de procurorul general al României din perioada respectivă, Laura Codruța Koveși (campionul national al luptei anticorupție de azi).

În cursul acestui an, generalul Cozma a fost legat de scandalul Hexi Pharma, în contextul în care s-a aflat că această firmă a asigurat și aprovizionarea Spitalului SRI cu dezinfectanți în perioada 2011-2016. După moartea suspectă a patronului Dan Condrea, presa a dezvăluit că în localitatea Tamași, în apropierea căruia a avut loc accidentul mortal de mașină al acestuia, au case trei generali SRI, printre care și generalul Sorin Gabriel Cozma. Pornind de la faptul că Dan Condrea a efectuat vreo douăsprezece curse prin zona respectivă înainte de accident, au fost lansate supoziții că acesta ar fi urmărit să intre în contact cu un personaj important care avea știință sau era implicat în afacerile sale. Conexiunile anterioare ale generalului Cozma îndeosebi cu afacerile de la Spitalul SRI, dar și cu afacerile din Ministerul Lucrărilor Publice, cu afacerile mafiei petrolului din Prahova și cu afacerea ALRO întăresc astfel de supoziții. Aceste supoziții sunt întărite și de faptul că, la finele lunii iulie a.c., generalul Cozma a fost eliberat din funcția de șef al Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului și a fost numit în fruntea unui oficiu legat de ORNISS, fapt ce se poate traduce drept o retrogradare și o marginalizare a sa.

Cu căteva zile înainte de a fi demis, generalul Cozma a șocat opinia publică printr-o declarație stupefiantă făcută în calitate de șef al Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului, într-o prelegere ținută la Festivalul de film istoric de la Râșnov. În esență, generalul Cozma a afirmat că „DAESH” (Statul Islamic- n.n.) e cel mai puternic brand creat de terorism” și că „ indiciile arată că DAESH pregătește un atac de mari proporții, inedit”. Afirmațiile generalului SRI au provocat reacții negative din partea mai multor analiști din domeniul informațiilor. „Un general român din SRI vine și spune că știe el ce pregătește DAESH alias ISIS. Dacă ISIS pregătește așa ceva atunci îi avertizează public. Dacă doar se laudă e și mai grav”, a replicat un analist. „Acest domn merge la un festival de film și începe acolo să vorbească de DAESH alias ISIS și se laudă că știe el totul. E copilăresc”, a punctat un alt analist.

Culmea nepotismului și neprofesionalismului din SRI: generălesele lui Băsescu

Să fi făcut carieră în SRI un general neprofesionist, suferind de boala copilăriei sau chiar idiot de-a binelea? Tot ce este posibil. Generalii Coldea, Cozma și Dumbravă au fost aduși în SRI pe relații de nepotism și au fost promovați pe criterii politice sau clientelare. Din păcate nu au fost cazuri singulare. Generăleasa Emilia Istode, poreclită Anaconda, a fost adusă și promovată pe bază de relații de amantlâc și pe favoruri sexuale. Emilia Istode și Elena Cristina Posastiuc au fost denumite generălesele lui Traian Băsescu din SRI. Pe de o parte, acestea au fost avansate la gradul de general de fostul președinte al României, în primăvara anului 2012, fiind primele femei general din SRI. Sub președinția lui Băsescu, Iftode a fost promovată șef al Direcției Economice, iar Posastiuc șef al Centrului de Surse Deschise. Pe de altă parte, în vara anului 2012, după suspendarea și declanșarea referendumului de demitere a fostului președinte, aceste generălese au condus ca niște amazoane celula de criză constituită în vederea salvării acestuia, celulă care a condus campania de denigrare  a adversarilor săi din USL și de intoxicare și manipulare a opiniei publice interne și internaționale. Conform unor ofițeri din SRI, atunci au fost săvârșite acte grave de poliție politică, în sensul că politicienii etichetați vehement anti-Băsescu au avut parte de o minuțioasă investigare și fișare personală, după care unii au fost trecuți pe liste speciale de potențiali atentatori iar alții au primit eticheta VIP, adică agenți de legătură cu puteri străine, au fost trecuți pe lista dușmanilor Constituției și au fost ascultați, urmăriți, monitorizați, devenind vectori țintă pentru SRI.

Referitor la Emilia Istode se cuvine menționat că a fost racolată de SRI în perioada în care era secretară la o organizație sindicală din Giurgiu, după care a urmat școala de perfecționare de la Grădiștea. Niciodată căsătorită, a fost poreclită Anaconda, întrucât a fost implicată în mai multe combinații și chiar scandaluri amoroase cu colegi de serviciu. Ascensiunea ei s-a produs după ce s-a cuplat cu șeful său de la Direcția Economică, colonelul Sorin Gabriel Cozma, care a divorțat din cauza ei și a sprijinit-o să fie avansată în grad și în funcție. Până la urmă, din cauza acestei legături amoroase, colonelul Cozma a fost schimbat din fruntea Direcției Economice, fiind numit șef al Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului, dar acesta a reușit să o impună pe amanta sa în funcția de șef al Direcției Economice. Potrivit unor subalterni, după preluarea funcției, Emilia Istode a încercat să se impună în fața ofițerilor din subordine adoptând, datorită lipsei de profesionalism, o poziție de forță și dictat, manifestată prin amenințări, sancțiuni și destituiri, care au creat o situație extrem de tensionată în unitate. Pentru maiorul Robert Șerban, starea de stres permanent, dublată de un conflict violent cu colonelul Emilia Istode în data de 9 martie 2010, s-a soldat cu un infarct fatal, acesta decedând în pofida eforturilor de resuscitare depuse de echipa SMURD care a intervenit de urgență. Pe de altă parte, în Direcția Economică a fost instituit un sistem de extorcare de bani de la societăți comerciale sau de la oameni de afaceri ajunși în situații de dificultate (probleme penale sau de insolvență, probleme contractuale, îndeosebi cu statul ș.a. ). În această vară generalul Emilia Istode a fost schimbată din funcția de șef al Direcției Economice, primind alte însărcinări conform unui comunicat al SRI.

În ce o privește pe Elena Cristina Posastiuc, se cuvine menționat că aceasta descinde din vechea Securitate, unde a fost subofițer, și că a fost promovată până la gradul de general SRI și la funcția de șef a Centrului de Surse Deschise. Denumită si Centrul de Monitorizare Media, această unitate a SRI s-a ocupat de penetrarea, infiltrarea și manipularea presei din România. Acest centru alimentează agenții acoperiți din mass media cu materiale de denigrare și intoxicare, dezinformare și derutare. Potrivit unor subalterni, și generalul Elena Cristian Posastiuc a adoptat o poziție de forță și dictat în unitate, instituind un sistem foarte bine pus la punct de recompense și pedepse, care a creat o atmosferă otrăvită. Angajații sunt speriați și nu au curajul nici măcar să se gândească că ce li se cere este ilegal, conducerea unității fluturând periodic sperietoarea cu pușcăria și securitatea națională.

Cum au fost promovați acești generali mediocri din punct de vedere intelectual și profesional și implicați în acțiuni de poliție politică sau chiar în afaceri dubioase? Cum au dobândit acești oameni mentalitatea securiștilor din anii 50? Cum au dobândit un comportament de tonton-macoutes (membrii ai poliției politice a cunoscutului dictator haitian François Duvalier, poreclit Papa Doc), subordonându-se nu Constituției și legilor ci doar președinților în funcție, îndeosebi lui Traian Băsescu, precum și unor comandamente și interese străine.  Acești generali au ajuns să le inducă ofițerilor SRI, cu ocazia interviurilor de securitate, că interesul serviciului este mai presus decât orice lege, inclusiv Constituția. Culmea ironiei este că acești generali au ajuns să creadă în sinea lor că sunt mari apărători sau salvatori ai neamului, depozitari ai patriotismului, reformatori ai statului, purificatori ai societății, ctitori de țară nouă, stâlpi ai euroatlantismului din România, alături de ideologii care le-au ținut isonul și fasonul, ca George Maior, Gabriel Oprea și alți fondatori ai ineditei și parazitei Academii de Științe ale Securității Naționale. Sper că acoperiții SRI din presă și din justiție să-și dea seama măcar acum, în al doisprezecelea ceas, în ce mașinărie hidoasă și infernală au intrat. De asemenea, sper ca partenerii nostri strategici americani și europeni să se edifice asupra valorii profesionale și probității morale reale de la vârful principalului serviciu de informații al României.

 

Senator

Valer Marian