Fața întunecată a Direcției Naționale Anticorupție II

Senator: Valer Marian

Circumscripƫia electorală: Satu Mare

Colegiul electoral: 1

Grupul parlamentar: independent

Ṣedinƫa Senatului din: 15.06.2016

DECLARAŢIE POLITICӐ

Titlu: Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție (II)

Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale • Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA • Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție • Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul strain? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale

Structura națională anticorupție, denumită la înființare, în 2002 Parchetul Național Anticorupție (PNA), iar din 2005 Direcția Națională Anticorupție (DNA), a avut în cursul celor 14 ani de funcționare trei procurori șefi: Ioan Amarie (2002-2005), Daniel Morar (2005-2013) și Laura Codruța Kovesi (2013-prezent). Toți cei trei procurori șefi au fost contestați, imputându-li-se cariera profesională mediocră și numirea în funcție pe filieră politică, iar ulterior fiind acuzați de abuzuri grave și chiar de implicare în acte de corupție.

Ioan Amarie a fost promovat în funcția de procuror general al Parchetului Național Anticorupție în 2002, în timpul guvernării PSD, de către gruparea social democrată controlată de fostul președinte al PSD și al României, Ion Iliescu. Ioan Amarie a fost numit în funcție de ministrul justiției Rodica Stănoiu, o apropiată a ex-președintelui Iliescu, în urma „selectării” sale de către demnitarul PSD Octav Cozmâncă, cu care era originar din aceași zonă și era în relații de rudenie. Cozmâncă era tot un apropiat al ex-președintelui Iliescu, care îl promovase în perioada respectivă în funcțiile de secretar general al PSD și de ministru delegat pentru Administrația Publică, după ce înainte de Revoluție a fost înalt activist UTC. Amarie a fost adus în fruntea PNA din funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pe care a ocupat-o în perioada 1999-2002, după ce anterior a deținut funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, fără să se fi remarcat prin succese profesionale deosebite până atunci și fără să aibă o specializare adecvată în domeniul anticorupției. După numire, lui Amarie i s-au adus acuzații legate de integritatea sa întrucât, în timp ce activa ca procuror șef al Parchetului Dorohoi, a comis în 1994 un accident mortal de circulație pentru care a fost absolvit în condiții discutabile de infracțiunea de ucidere din culpă, deși a lovit victima pe trecerea de pietoni. Ironia sorții a făcut că Ioan Amarie a mai fost implicat într-un accident mortal cu două victime în 2011, după ce se pensionase din DNA și practica avocatura.

Primul adjunct al procurorului general al PNA a fost numit tot pe filieră politică, în persoana procurorului militar Ilie Botoș, care a fost promovat din funcția de procuror șef al Parchetului Militar Teritorial Cluj. Ilie Botoș a fost promovat de gruparea din PSD controlată de ex-premierul Adrian Năstase, fiind „selectat” de omul de casă al acestuia, generalul Gabriel Oprea, care a fost anterior, ca ofițer de intendență, subalternul și colaboratorul apropiat al generalului Iliuță Botoș, care a deținut funcția de șef al Direcției Logistică din Ministerul Apărării Naționale și era unchiul procurorului Botoș. Relația apropiată a lui Botoș cu Oprea a devenit evidentă în anul 2014, când acesta l-a numit în funcția de prim-adjunct al său la Ministerul Afacerilor Interne. În anul 2003 Ilie Botoș a fost promovat în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procuror general al României), funcție în care a fost menținut și de ex-președintele Traian Băsescu până în 21.07.2006, când a trebuit să demisioneze în urma scandalului provocat de eliberarea și fuga din țară a teroristului Omar Hayssam și a fost înlocuit de Laura Codruța Kovesi. Nici Ilie Botoș nu se remarcase până în momentul numirii în funcția de procuror general adjunct al PNA prin succese profesionale deosebite și printr-o aură anticorupție.

Sub conducerea lui Amarie, PNA nu a atacat marea corupție din zona politică, limitându-se la „pești mici și mijlocii” din administrația publică, după cum s-a exprimat plastic în perioada respectivă politologul Silviu Brucan. Captura cea mai suspusă a PNA a fost un consilier al fostului secretar general al guvernului Năstase, Șerban Mihăilescu, zis Miky Șpagă: Fănel Păvălache, zis „Crapul”. Ținta principală a PNA în timpul guvernării Năstase a fost politicianul PD Traian Băsescu, pe atunci primar general al Capitalei care a fost trimis în judecată în 2004 în mult discutatul dosar Flota pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu de 324 milioane de dolari. Procurorul general al PNA a avut o conduită cel puțin ciudată în cazul acestui dosar întrucât a plecat în concediu în perioada în care a fost finalizat rechizitoriul și acesta a fost confirmat de adjunctul său Gheorghe Șuhan, căruia nu i-a lăsat delegație în acest sens. Având în vedere că procurorul general adjunct Șuhan a confirmat rechizitoriul în nume propriu, nu în numele procurorului general Amarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a restituit în 2005 dosarul Flota la PNA în vederea îndreptării acestei neregularități dar noul procuror șef al DNA, Daniel Morar, a dispus efectuarea unei noi expertize contabile, care a stabilit un prejudiciu de 0 lei. În baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 76 de inculpați din dosarul Flota, iar în privința lui Traian Băsescu au dispuns disjungerea cauzei, cu motivarea că fiind președinte în funcție beneficia de imunitate și nu putea fi cercetat.

La adresa conducerii PNA au fost lansate și acuzații grave de corupție, care l-au vizat inclusiv pe procurorul general Amarie. În data de 17 octombrie 2003, în timp ce era arestat pentru mai multe fapte de luare de mită și de abuz în serviciu, fostul primar PSD al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, a formulat un autodenunț prin care a sesizat că, cu câteva zile înainte de a fi arestat, a predat unui lider al lumii interlope din Satu Mare, Tiberiu Blaga, suma de 120.000 de euro pentru a fi oferită conducerii centrale a PNA prin intermediul a doi polițiști din Brigada de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog, Horea Mateescu (fiul generalului Călin Mateescu, care a deținut funcția de șef al brigăzii susmenționate) și Petre Pitcovici (cunoscut pentru că a fost trimis în judecată în dosarul omului de afaceri Puiu Popovici, iar recent a fost arestat într-o afacere cu cocaină din Venezuela). Anderco a motivat că a dat această sumă pentru a nu fi arestat și pentru a primi o soluție favorabilă în dosarul ce-i era instrumentat de PNA începând din anul 2002, după ce i s-a spus de către intermediarii susmenționați că „atâta cere Amarie”.

Cert este că interlopul sătmărean Tiberiu Blaga, cunoscut ca fiind șeful celei mai periculoase bande de hoți de autoturisme de lux din nord-vestul României, se afla în relații foarte apropiate cu polițiști Mateescu și Pitcovici, fiind filmat împreună cu aceștia la petreceri organizate în zonă. Mai mult, polțistul Mateescu l-a scăpat pe infractorul Blaga în două rânduri în timp ce era dat în urmărire generală: prima oară l-a ascuns aproape un an în București, iar a doua oară l-a trecut frontiera în Ungaria transportându-l până în Austria. Cert este că și ex-primarul Anderco, interlopul Blaga și polițiștii Mateescu și Pitcovici au avut întâlniri și discuții la Poiana Brașov și la Satu Mare cu privire la mituirea conducerii centrale a PNA și că fostul edil șef a adunat suma de 120.000 de euro, colectând 60.000 de euro de la administratorii a trei societății comerciale care aveau contracte cu primăria, scoțând 50.000 de euro dintr-un cont de la Sucursala BRD Satu Mare și completând cu suma de 10.000 de euro din banii din casă. Dubios este că autodenunțul lui Anderco nu a fost înregistrat cu număr de dosar penal și că PNA nu a efectuat niciun fel de cercetări timp de un an și trei luni, până ce a fost publicat în presa națională și locală. Abia atunci a fost înregistrat dosarul nr. 404/P/2004, care a fost soluționat rapid, după numai 40 de zile, prin emiterea unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, cu motivarea că aspectele sesizate în autodenunț nu se confirmă.

O pată rușinoasă pentru PNA este și numirea primului șef al Departamentului de Poliție Judiciară din acest parchet, comisarul șef Remus Șpan, promovat din funcția de șef al SIPI Satu Mare. Acest Șpan era un apropiat al șefului serviciului secret al Ministerului de Interne (DGIPI), chestorul Virgil Ardelean, și al procurorului general adjunct al PNA, Ilie Botoș, căruia i-a fost asistent în timp ce preda cursuri de Criminalistică la Facultatea de Drept a Universității Bogdan Vodă din Baia Mare. Comisarul șef Șpan a fost numit în fruntea Poliției Judiciare a PNA în 2003 de către procurorul general Ioan Amarie, la propunerea procurorului general adjunct Ilie Botoș. La data numirii în această funcție, Șpan era cercetat pentru acte de corupție într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din dispoziția procurorului general al României din perioada respectivă, Joița Tănase, după ce procurorul șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare i-a transmis un set de înregistrări efectuate de SRI în dosarul nr. 176/P/2003, din care rezultă că ar fi perceput taxe de protecție de la traficanți notorii de autoturisme și persoane în timp ce deținea funcția de șef al SIPI Satu Mare. Devenind în scurt timp procuror general al României, generalul Ilie Botoș a transmis dosarul comisarului șef Șpan la PNA, locul de muncă al acestuia, unde a fost înregistrat la Serviciul Inspecție sub nr. 111/P/2003 și a stat în nelucrare până la începutul lunii aprilie 2004, când au apărut dezvăluiri în presa locală și națională cu privire la acest dosar. După apariția acestor dezvăluiri, dosarul a fost soluționat în numai trei zile de către procurorii inspectori Elena Rădescu și Ioan Burlacu cu neînceperea urmăririi penale, PNA anunțând printr-un comunicat că ofițerul Remus Șpan a fost găsit nevinovat.

În anul 2005 împotriva comisarului șef Remus Șpan a fost depus la DNA un amplu denunț penal prin care s-a solicitat cercetarea acestuia pentru mai multe fapte de corupție, în baza unor informații de la foști șefi ai SRI Satu Mare și SRI Baia Mare, procurori, lucrători din SIPI, Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Satu Mare, care a fost înregistrat în dosarul nr. 222/P/2005. Prin acest denunț, alături de perceperea de taxe de protecție de la traficanți notorii de autoturisme și de persoane, lui Șpan i s-au adus acuzații privind colectarea de bani de la vameși și polițiști de frontieră implicați în activități ilicite, perceperea de comisioane de la patroni de societăți comerciale pentru sprijinirea recuperării unor datorii ale acestora, comercializarea de telefoane mobile furate din țări ale Uniunii Europene, trafic de influență pentru obținerea grațierii personale a unui condamnat, de la care a primit un autoturism Audi A6 și o sumă în valută, implicarea într-un accident mortal de circulație, care a fost mușamalizat ș.a. Fostul șef al SRI Satu Mare din perioada respectivă, colonelul Vasile Ionel, l-a declarat pe Remus Șpan „coordonatorul corupților din Satu Mare” într-un interviu acordat ziarului România Liberă, acesta devoalând inclusiv că din înregistrările efectuate, rezulta că, prin intermediul unor interlopi, Șpan i-a procurat procurorului general Ilie Botoș diverse articole de îmbrăcăminte din străinătate (costume, cămăși, lenjerie intimă, ciorapi). Pentru aceste servicii, Botoș l-a ajutat să se înscrie la două doctorate, făcându-i recomandările de rigoare: la Drept penal la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și la Securitate națională la Universitatea Nicolae Titulescu, sub îndrumarea profesorului universitar Gabriel Oprea (care își obținuse doctoratul cu câțiva ani înainte). După circa trei ani, Șpan a fost gratulat și în acest dosar cu neînceperea urmăririi penale de către procurorii DNA.

După schimbarea conducerii DNA în 2005, Remus Șpan a demisionat din fruntea Departamentului de Poliție Judiciară al acestui parchet și în scurt timp a fost numit director adjunct al proaspăt înființatei Direcții Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În urma unor dezvăluiri de presă, a trebuit să demisioneze și din această funcție, dar în anii următori a deținut tot funcții importante: consilier al ministrului de interne Vasile Blaga, locțiitor al șefului Inspectoratului National al Poliției de Frontieră și șef al Serviciului de Interceptări din Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a Ministerului de Interne. Din ultima funcție a fost dat afară în 2008, când i s-au întocmit două dosare penale, unul pentru încălcarea legii siguranței naționale și unul pentru fapte de corupție, referitor la care nu se cunoaște modul de soluționare, dar se poate intui, având în vedere că au trecut opt ani de la înregistrarea acestora. În vara anului 2013, Șpan a fost învinuit de către DNA în dosarul de corupție al fostului ministru al transporturilor, Ovidiu Silaghi, ca intermediar al mitei de 200.000 de euro oferite acestuia de patronul Romstrade, Nelu Iordache, care a fost arestat în cauză. Acest dosar nu a fost soluționat până în prezent, trenând de aproape trei ani.

Corupția la cele mai înalte nivele ale PNA a fost relevată și de denunțul lui Sorin Georgescu, fratele fostului președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, care a dezvăluit că acesta a oferit suma de 18.000 de dolari unei persoane cu funcție importantă în PNA, când a fost angajat specialist în investigații financiare în cadrul acestei instituții în 2004. Denunțul a constituit obiectul dosarului DNA nr.229/P/2013, care a fost clasat în 2015, motivându-se lipsa de probe. Dintr-un răspuns primit la o interpelare adresată fostului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, rezultă că Horia Georgescu, care obținuse o licență în studii economice în condiții dubioase și deținuse anterior doar funcția de director general al unei firme private (SC HBG Consulting SRL Brașov), a fost angajat specialist în investigații financiare în cadrul PNA în urma avizelor favorabile primate de la procurorul inspector șef Ioan Burlacu de la Serviciul Inspecție și de la șeful Serviciului specialiști, Gheorghe Burlacu, care au constatat că acesta îndeplinea condițiile de studii, vechime și cunoștințe în domeniul financiar și al spălării banilor. Arestarea ulterioară a lui Horia Georgescu într-un dosar privind activitatea ANRP a confirmat că acesta avea cunoștințe de infractor în domeniul financiar și al spălării banilor.

Senator

Valer Marian