Amanta lui Dracula, primul tabloid medieval
Fragmente din Amanta secretă a lui Dracula, Katharina din Corona, volum apărut la editura Miranda, sub
semnătura jurnalistei Ileana Gafton Dragoș. Cercetarea arhivistică și istorică a fost realizată de de istoricul brașovean Diana Krausser.
„Katharina din Corona ” reprezintă de fapt unica legendă medievală a orașului, cu un subiect bine definit și cu sâmbure istoric real documentar și toponimic. Datorită populațiilor care veneau permanent aici și auzeau această legendă din multiple surse, povestea amantei secrete a lui „Dracula” s-a răspândit în sute de variante, relatate prozaic, conform nivelului de înțelegere din acele timpuri și cu numele distorsionate, uitându-se în timp personajele reale care au stat la originea ei.
Diana Krausser vine cu o serie de documente din care rezultă faptul că Dracula ar fi avut o dragoste pasională princiară interzisă. Concret, este vorba despre „Katharina din Corona”, fata fără de care nu ar mai fi existat faimosul mit „Dracula” și din cauza căreia s-a declanșat un conflict important între „Vlad Tzepes” și sașii brașoveni. Istoricul Diana Krausser ne-a declarat: „Frumoasa Katharina a constituit sursa fantasticului Mit al lui Dracula și a unei istorii și culturi devenite cunoscute în întreaga Europă medievală”.
Secretă și prohibită după anul 1600
Diana Krausser, specialist în investigația istoriei medievale, în urma cercetărilor efectuate, după 1990, la Arhivele Statuluidin Brașov, a ajuns la concluzia că dragostea dintre Dracula și frumoasa Katharina a devenit secretă și prohibită după anul 1600, în contextul trecerii sașilor transilvani la reforma lutherană. Amanta secretă a lui Dracula, Katharina din Corona „«Dracula» a fost de fapt un simbol toponimic, politic și heraldiccare a marcat începutul istoriografiei anticorvine (antiromane) a germanității transilvane. Dacă nu ar fi existat, însă, această fată din marea cetate de la polalele muntelui Tâmpa, nu ar mai fi știut nimeni de banalele execuții, pedepse și represalii sângeroase ale lui„Vlad Tzepes”, fapte obișnuite ale comandanților militari în întreagaEuropă medievală și, mai ales, răsăriteană…”, a precizat Krausser.
Katharina reală – o săsoaică de 17 ani
Despre dragostea pasională dintre Dracula și frumoasa Katharina, istoricul Diana Krausser a menționat: „Se pare că a fost o dragoste pasională princiară interzisă într-un mare oraș cosmopolit transilvan care depindea, politic, de trei mari regalități vecine și de alte două occidentale. Prințul palatin „Dracula” ca și „mare Voievod” (Duce) reprezenta noua ramură dinastică ungară a „Corvinilor” – desprinși din dinastiile romane Aragoneze și Angevine – ca și străvechi apărători militari ai întregii regiuni răsăritene europene, iar „EA” era fiica germanității meșteșugărești și comerciale
din Transilvania, aflată sub protecția politică a împăraților Habsburgi… „Katharina” a fost un personaj real, o prea-frumoasă săsoaică de 17 ani, fiica magistrului țesătorilor Thomas Sigmed-Siegal (varianta „Siegel”), originar din Flandra și venit la Brașov pentru a-i învăța pe tineri arta textilă, și a unei mici nobile brașovene, Suzanne Lorencz, din familia Fröne-Weiss. KATHARINA a fost numită mai târziu de bohemieni și ceilalți„slavici” din Brașov „TKALCOVNA” („kaltzona”), care înseamnă în cehă „ȚESĂTORIE” și dovedește că acest oraș a fost, până în 1950, cel mai mare centru al țesutului și de prelucrare a lânii și inului, nu numai din estul Transilvaniei, ci și din întreaga regiune răsăriteană a Europei”.
Săsoaica l-a fermecat pe „Dracula” din Șcheii Brașovului
Din cercetările istoricului rezultă că: „Într-o zi de la începutul lunii decembrie 1455, ea l-a fermecat pe Prințul „Dragula” sau „Tzepeșchi” (cum era numit pe atunci de către locuitorii din „Podragu” și „Șcheii Brașovului”), seniorul prepotent militar și judecătoresc al întregului comitat Țara Bârsei (germană „Burzeland”; latină „Burcia”), fiind deja vestit pentru bogăția sa și faptele 
eroice de peste munți împotriva năvălitorilor turci și tătari. Conform cercetării documentației arhivistice regale a orașului, cel așa-numit „Vlad Țepeș” era trecut de prima tinerețe și locuia sus, „PE COASTĂ”, (în „CIOCRAQ”), cu o parte din familie și Curtea sa, în străvechiul „Castel din Cotun” de la rădăcina muntelui (germană „Obere Vorstatt” – arealul „Laceacu străzile în pantă din Curcani până la Pajiște). Aleea care ducea de „Subtâmpa” la Castelul său (incendiat cu întreaga citadelă de tătari în 1688, demolat și reconstruit în 1850 – azi „Liceul Silvic”) era numită a „Țintașilor” (Arbaletierilor), a „Protectorului”, a „Polițistului” (germană „der Schutzherr”) sau doar „Regală”. Katharina fusese promisă de familia ei, încă din copilărie, conform unor cutume săsești, vicecomitelui sibian, viitor primar, „ThomasAltemberger”, având însă o mulțime de alți pretendenți din mica nobilime, chiar secuiască”.
Intriga amoroasă
Potrivit documentației, „Dracula” ar fi răpit-o și, apoi, ar fi sedus-o pe Katharina, fapt ce a produs un mare conflict, pe care îl redăm în continuare:
„Prin fapta sa reprobabilă de răpire și – ulterior – de seducere a fetei, „Dracula” a declanșat un conflict grav cu patriciatul german al orașului care s-a finalizat în marea revoltă antiregală, din 1467, împotriva familiei „CORVIN”! Cei „41 de tineri sași”, despre care se spune că ar fi fost uciși de „Țepeș”, pe colina de la Bartholomeu (Brașov), fuseseră trimiși de primarul sibian, având misiunea de a destabiliza zona prin intrigi și îndemnuri de a nu mai asculta de conducătorul military al regiunii, să nu mai respecte legile vamale și de ordine internă reglementate de el. Putem spune, astfel, că dușmănia dintre Brașovul așa-zis „francofon” și Sibiul – de unde a pornit în 1550 reforma lutherană în Transilvania – ar putea fi urmare a acestei intrigi amoroase!… Scandalul „Dracula” – Țepeș a constituit, de fapt, primul „TABLOID” medieval iar legenda sa, cu origini pur brașovene, este – așa cum se vede – nemuritoare!”