Complicații și complicități noi în dosarul Kovesi
După revenirea de la Bruxelles, Laura Codruța Kovesi a fost citată din nou de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în calitate de suspect, pentru data de 7 martie 2019, în dosarul privind aducerea în România a fostului director al FNI, Nicolae Popa, în cursul lunii aprilie 2011. Kovesi este acuzată în acest dosar de infracțiunile de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă. Cererile de recuzare formulate împotriva procurorului de caz, Adina Florea, și a procurorului șef de secție, Gheorghe Stan, i-au fost respinse, astfel că în data de 7 martie îi vor fi aduse la cunoștință acuzațiile și probele pe care se întemeiază, după care are dreptul să dea o declarație cu privire la învinuirile ce i se aduc sau să invoce dreptul la tăcere.
Acuzații sustenabile
Cu ocazia audierii sale în Comisiile LIBE și CONT din Parlamentul European, Laura Codrua Kovesi a bagatelizat acuzațiile care i se aduc afirmând că acestea vizează extrădarea unei persoane din altă țară. În realitate însă toate cele trei acuzații sunt plauzibile, sustenabile. Acuzația de abuz în serviciu este plauzibilă în condițiile în care procurorul general al României, funcție pe care o deținea Kovesi în perioada respectivă, și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu aveau nicio atribuție în materie de extrădare, competența în acest sens revenind Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
Acuzația de luare de mită este sustenabilă în condițiile în care Sebastian Ghiță avea în perioada respectivă statutul de inculpat într-un dosar destul de mediatizat, Tracia-Asesoft, în care a fost trimis în judecată în 2002 pentru fals în declarații și complicitate la înșelăciune calificată, împreună cu alte opt persoane, într-un dosar de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu un prejudiciu de 20 miliarde lei vechi. Ghiță susține în plângerea sa că, în schimbul sumei achitate, Kovesi i-ar fi promis că va interveni în vederea soluționării favorabile a dosarelor sale penale, inclusiv a dosarului Tracia-Asesoft. Cert este că Ghiță a beneficiat ulterior de soluții favorabile în acest dosar, având în vedere că a fost achitat de instanța de fond în noiembrie 2011, iar în martie 2016, după 14 ani de la sesizarea instanței, a fost pronunțată o soluție definitivă de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii prescripției răspunderii penale.
Acuzația de mărturie mincinoasă este cea mai sustenabilă în condițiile în care Kovesi a declarat că ar fi avut doar relații instituționale cu Sebastian Ghiță, dar acesta a prezentat fotografii și un film din care rezultă că fosta șefă a Parchetului General și a DNA a fost prezentă la petreceri la vila și în crama sa.
Secretomania de la Interne
Între timp au apărut date care nu numai că atestă faptul că aducerea în țară a lui Nicolae Popa a fost o operațiune nelegală, dar lărgește cercul suspecților și confirmă versiunea unei operațiuni speciale comandate de președintele Traian Băsescu și coordonate de șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Chestorul Liviu Popa, șeful Inspectoratului General al Poliției din perioada respectivă, a declarat recent că a aflat din presă despre această operațiune și că nu a înțeles de ce a fost nevoie de o cursă privată în condițiile în care infractori mult mai periculoși decât Nicolae Popa au fost aduși în țară cu avioane de linie, mai ales că polițiștii care l-au adus din Indonezia au plecat spre Jakarta cu o cursă de linie. Chestorul Popa a dezvăluit că nu a semnat pentru plata acestei curse în calitate de șef al Poliției Române, cum ar fi fost normal și legal, aflând ulterior că de acest aspect s-a ocupat locțiitorul său pe linie financiară și logistică, comisarul șef, ulterior chestor, Alexandru Tanco.
Chestorul Popa a ținut să precizeze că această operațiune s-a făcut într-un mare secret față de el și că totul s-a organizat la nivel de minister, astfel că cele mai multe detalii despre operațiune le pot da cei care se aflau la conducerea Ministerului de Interne. Fiind întrebat dacă ministrul de interne de atunci, Traian Igaș, a fost implicat, Popa a spus că nu crede că a fost implicat în așa ceva, dar cu siguranță a fost implicat secretarul de stat care răspundea de Poliție.
Implicarea arădenilor lui Băsescu
În perioada respectivă, secretarul de stat din Ministerul de Interne care răspundea de Poliție era chestorul Ioan Dascălu, care era șeful Departamentului de Ordine Publică și primul adjunct al ministrului de interne. Ministrul de interne Traian Igaș, secretarul de stat Ioan Dascălu și locțiitorul șefului Poliției Române, Alexandru Tanco, au un numitor comun: erau din județul Arad și au fost promovați în aceste funcții cu sprijinul a doi politicieni democrat-liberali apropiați președintelui Traian Băsescu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, căruia Băsescu i-a fost naș de căsătorie, și socrul acestuia, Gheorghe Seculici, fost președinte al Consiliului Județean Arad, vicepremier și ministru al Economiei în guvernul Alianței DA PDL-PNL.
Ales senator PDL de Arad și desemnat lider al grupului parlamentar al acestui partid din Senat, Traian Igaș a fost numit ministru de interne în locul lui Vasile Blaga în septembrie 2010, după protestul polițiștilor de la Palatul Cotroceni în care s-a scandat „Ieși afară, javră ordinară!”. Președintele Băsescu l-a elogiat atunci pe Igaș afirmând că a fost desemnat ministru de interne „un jurist tânăr care știe carte”. Pentru ca apoi să iasă la iveală că tânărul și atotștiutorul jurist din vorbele președintelui a absolvit o facultate de drept privată și controversată, la vârsta de 35 de ani, în forma de învățământ la distanță și cu o medie generală submediocră (6,25). Chestorii Dascălu și Tanco au fost promovați la București la scurt timp după ce Traian Igaș a devenit ministru de interne. Dascălu a deținut anterior funcțiile de șef al inspectoratelor județene de poliție Arad și Timiș, iar Tanco a fost promovat din funcția de șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Arad. Principalul criteriu de promovare a celor doi a fost obediența manifestată față de liderii PDL Arad. În cazul lui Dascălu, a contat și faptul că a fost coleg cu Gheorghe Falcă la Institutul Politehnic din Timișoara, iar soția sa a fost secretara lui Gheorghe Seculici.
Umbra lui Coldea
Ministrul Igaș și chestorii Dascălu și Tanco erau așadar total aserviți PDL și președintelui Traian Băsescu, cel care a comandat operațiunea de aducere a lui Nicolae Popa în țară. Din datele făcute publice până acum rezultă că în această operațiune a fost implicat și SRI, având în vedere că în avionul privat cu care a fost adus Popa s-a aflat și un ofițer din acest serviciu secret. Șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, era atunci sluga cea mai apropiată și mai devotată a președintelui Băsescu. Lucrurile se leagă pentru că și Coldea provine din județul Arad, și a fost promovat prim-adjunct al directorului SRI cu sprijinul duetului portocaliu Gheorghe Falcă-Gheorghe Seculici.
Conform unor surse din Ministerul de Interne, ministrul Igaș și primul său adjunct Dascălu au manifestat o supușenie totală față de șeful operativ al SRI. În perioada respectivă atât Parchetul General cât și Ministerul de Interne deveniseră anexe ale SRI. Astfel că devine tot mai plauzibilă versiunea că aducerea lui Popa din Indonezia a fost o operațiune specială coordonată de generalul Florian Coldea și realizată cu ajutorul slugilor sale de la Parchetul General și Ministerul de Interne: procurorul general Laura Codruța Kovesi, ministrul Traian Igaș, secretarul de stat Ioan Dascălu și locțiitorul șefului Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Tanco. Ceea ce impune extinderea urmăririi penale pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat.
Valer Marian