BREAKING NEWS

Tăietură finală în cazul Ponta (I)

valer misto

Senator: Valer Marian

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral: nr. 1  

Grupul parlamentar:  independent

Ṣedinƫa Senatului  din: 09.09.2015

 

DECLARAŢIE POLITICӐ

Titlu: Tăietură finală în cazul Ponta (I)

În data de 2 septembrie 2013 i-am adresat primului ministru Victor Ponta o interpelare care cuprindea 30 de întrebări prin care solicitam clarificarea unor aspecte nebuloase din biografia sa, printre care racolarea de către Serviciul de Informații Externe, sinuciderea procurorului Panait, plagiatul lucrării de doctorat în drept, implicarea în acte de corupție financiară și sexuală. Timp de doi ani Victor Ponta nu a binevoit să-mi răspundă la niciuna dintre întrebările pe care i le-am adresat și nici nu m-a acționat în judecată, temându-se probabil de proba verității. Între timp mai multe acuzații care transpăreau din interpelare au fost confirmate de presă, instituții judiciare sau persoane care au deținut înalte demnități publice, printre care fostul președinte Traian Băsescu, care a confirmat apartenența lui Victor Ponta la Serviciul de Informații Externe în perioada 1997-2001, când era procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cert este că interpelarea respectivă a stârnit un mare interes public, fiind vizualizată până la finalul campaniei prezidențiale din anul 2014 de circa 3,6 milioane de persoane.        

Prim-ministru în funcție, inculpat pentru 19 infracțiuni

După doi ani de la data adresării acestei interpelări, moment în care se afla pe culmile puterii politice și ale gloriei mediatice, Victor Ponta a trebuit să renunțe la președinția Partidului Social Democrat și este pe cale să piardă și funcția de prim-ministru, în care a devenit orișicum un figurant de câteva săptămâni. În această lungă vară fierbinte, Direcția Națională Anticorupție l-a învinuit pentru trei infracțiuni de conflict de interese comise în calitate de prim-ministru, dintre care una este legată de numirea în funcția de ministru a bunului său amic, avocatul și senatorul Dan Șova, care i-a fost coleg la Facultatea de Drept a Universității București, și l-a inculpat pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, fapte comise în calitate de avocat în perioada în care era doar parlamentar (deputat PSD de Gorj) în legătură cu contractele de asistență juridică încheiate de firma de avocatură a lui Dan Șova, cu care avea o convenție de parteneriat, cu complexurile energetice de la Turceni și Rovinari, aflate în circumscripția sa electorală.

Cei mai buni prieteni și aproape toți membrii familiei, în corzile DNA

Și cei mai buni amici, sfetnici și sponsori ai lui Victor Ponta se află în corzile Direcției Naționale Anticorupție. Senatorul Dan Șova a fost inculpat în aceeași cauză pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani și 3 infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, scăpând de arestare doar datorită zidului făcut în jurul său de senatorii puterii și unei interpretări greșite a Constituției. Deputatul Sebastian Ghiță a fost inculpat  de către Direcția Națională Anticorupție și se află sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, deturnare de fonduri europene și spălare de bani, cu un prejudiciu de ordinul a milioane de euro. Victor Ponta i-a adus în vizorul procurorilor anticorupție și pe aproape toți membrii familiei sale. Firma de contabilitate a sorei și mamei sale este vizată de mai multe anchete anticorupție, iar cumnatul său Iulian Herțanu a fost arestat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, schimbarea nelegală a destinației fondurilor europene și evaziune fiscală. Soția sa Daciana Sârbu este cercetată pentru infracțiunea de fals în declarații întrucât, în calitate de parlamentar și apoi europarlamentar, nu a declarat anumite proprietăți imobiliare în declarația de avere și anumite funcții de conducere în organizații neguvernamentale în declarația de interese.                                                                       Nici socrul Ilie Sârbu nu se simte prea bine, acesta fiind urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție în dosarul mafiei retrocedărilor frauduloase de păduri, în care au fost arestați și trimiși în judecată deputații PSD Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, precum și într-o cauză având ca obiect acte de corupție comise în calitate de ministru al Agriculturii, dintre care unele împreună cu Victor Ponta și cu fiica sa Daciana. Senatorul Ilie Sârbu este vizat și într-un dosar intrat recent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect infracțiunile de fals în declarații (prin nedeclararea faptului că a avut calitatea de informator al Securității și apoi de ofițer deplin conspirat al Centrului de Informații Externe înainte de 1989, cu ocazia depunerii candidaturii pentru Consiliul Județean Timiș în 2000 și pentru Senatul României la alegerile parlamentare din 2004, 2008 și 2012) și de complicitate la omor calificat (pentru că în data de 17 decembrie 1989, în timpul represaliilor armate de la Timișoara, în calitate de consilier al Mitropolitului Banatului și de ofițer acoperit al Securității, a blocat, împreună cu șeful Cultelor din România, generalul de securitate Ion Cumpănașu, ușile Catedralei mitropolitane, pentru a-i împiedica pe manifestanții asupra cărora se trăgea să se refugieze în lăcașul de cult). Nu e de mirare deci că tata socru vrea să dea bir cu fugiții din politică, renunțând la funcția de lider al Grupului parlamentar al PSD din Senatul României pentru o funcție de vicepreședinte la Curtea de Conturi (unde va avea un salariu triplu).

Apărările lui Ponta, intoxicări mediatice fără relevanță juridică

În stilul caracteristic, primul ministru Victor Ponta a încercat să intoxice opinia publică susținând, referitor la dosarul penal în care a fost inculpat, că n-a cauzat nici un prejudiciu și că expertiza solicitată ar fi stabilit că și-ar fi achitat toate taxele datorate statului, numai că actualul șef al Guvernului nu este acuzat de evaziune fiscală, respectiv nu este considerat autor al acestei infracțiuni, ci de complicitate la evaziune fiscală, fiind considerat complice la evaziunea comisă de Dan Șova și asociații săi. Pe de altă parte, Victor Ponta este acuzat și de spălare de bani întrucât a beneficiat de la Dan Șova de bani obținuți din săvârșirea de infracțiuni, în sumă totală de 280.000 lei, pe care i-a folosit la achiziționarea a două apartamente de lux, precum și de folosința unui autoturism de curse (Mitsubishi Lancer). La ultima sa audiere la Direcția Națională Anticorupție, Victor Ponta a solicitat disjungerea cazului său de dosarul în care sunt acuzați Dan Șova și asociații săi, motivând că dorește emiterea mai rapidă a unei soluții în privința sa, numai că o astfel de cerere este inadmisibilă întrucât, pe de o parte, infracțiunile de care este acuzat sunt indisolubil legate de infracțiunile pentru care au fost inculpați Dan Șova și asociații săi, iar, pe de altă parte, din probele administrate în cauză ar putea să rezulte că Victor Ponta nu a fost doar complice, ci orchestratorul întregii afaceri, situație în care ar dobândi statut de instigator sau chiar de coautor la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat.  Procurorii anticorupție ar trebui deci să completeze probatoriul pentru a stabili dacă Victor Ponta nu a avut statut penal de instigator sau de coautor la infracțiunile de care sunt acuzați Dan Șova și asociații, precum și la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat. Un prim argument îl constitie faptul că obținerea unor contracte substanțiale cu companii de stat, ca și cele încheiate în speță cu complexurile energetice Turceni și Rovinari, era posibilă, conform practicilor postdecembriste, doar prin influență politică, fiind în majoritatea cazurilor sinecuri politice, iar, în momentul încheierii acestora, respectiv în 2007, Victor Ponta era unul din liderii marcanți ai partidului care asigura susținerea parlamentară a  Guvernului minoritar PNL-UDMR condus de Călin Popescu Tăriceanu, fiind vicepreședinte național al PSD și devenind un apropiat al mai multor lideri ai PNL. Un al doilea argument îl constituie faptul că cele două complexuri energetice se aflau în circumscripția sa electorală, respectiv în județul Gorj, în care fusese ales deputat și în care avea o influență considerabilă și prin prin prisma faptului că principalele funcții din administrația publică locală, respectiv cea de președinte al Consiliului Județean și cea de primar al municipiului reședință de județ (Târgu Jiu) erau deținute de reprezentanți ai PSD cu care se afla în relații apropiate.

Un al treilea argument îl constituie faptul că Victor Ponta a încheiat o convenție de parteneriat cu firma de avocatură a lui Dan Șova exact în perioada încheierii și derulării contractelor în cauză, în baza căruia a beneficiat de suma totală de 280.000 lei și  de folosința gratuită a unui autoturism de curse. Un al patrulea argument îl constituie faptul că, după lansarea primelor acuzații la adresa sa în presă, senatorul Dan Șova a remis colegilor săi din Senat o declarație în care susținea că nu avut nicio implicare în obținerea contractelor cu complexurile energetice Turceni și Rovinari, întrucât în perioada obținerii acestora era masterand la Londra, la London School of Economics, unde a studiat în perioada 1 octombrie 2006 – 1 octombrie 2007, și că de derularea efectivă a acestora s-a ocupat asociatul său Radu Cernov, neprecizând însă cine s-a ocupat de obținerea acestor contracte. Radu Cernov este cunoscut drept un alt amic apropiat al lui Victor Ponta, cea mai concludentă dovadă în acest sens fiind faptul că, după numirea lui Dan Șova în funcția de ministru al Infrastructurii și Marilor Proiecte, actualul șef al Guvernului l-a numit pe Cernov în consiliile de administrație ale celor mai mari și profitabile companii naționale: Transgaz, Transelectrica, CNADNR, CFR SA și Romatsa.

Șova și Ponta trebuie anchetați și pentru afacerea cu Romfilatelia

Un al cincilea argument, care evidențiază un modus operandi, îl constituie faptul că firma de avocatură a lui Dan Șova a mai obținut și alte contracte substanțiale cu companii de stat, după ce Victor Ponta l-a adus în PSD în anul 2003 și în timp ce actualul prim-ministru deținea funcții importante în partidul de guvernământ și în Guvern. Astfel, conform unui act de constatare întocmit de Corpul de Control și Compartimentul de Audit din Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, înregistrat sub nr. 180/22.12.2004, s-a stabilit că firma de avocatură a lui Dan Șova (Șova, Rațiu și Asociații) a încasat necuvenit de la Societatea Comercială Romfilatelia SA suma de 3.423.761.908 lei vechi, cu titlu de onorariu, în baza unui contract de asistență juridică încheiat în data de 5 februarie 2004 și derulat până la data de 30 iulie 2004, respectiv pe  parcursul a șase luni. Din actul de control rezultă că, și în cazul acestui contract, firma de avocatură a lui Dan Șova a întocmit acte fictive din care rezulta că a prestat mai mult de 24 de ore de muncă pe zi, fiind devoalat același modus operandi ca în cazul complexurilor energetice Turceni și Rovinari. În momentul încheierii contractului cu Romfilatelia, Victor Ponta deținea funcțiile de președinte al TSD, vicepreședinte al PSD și șef al Corpului de Control al primului ministru Adrian Năstase. Procurorii anticorupție ar trebui să verifice dacă, înaintea încheierii acesti contract, Corpul de Control al primului ministru a efectuat vreun control la Romfilatelia, având în vedere faptul că, anterior încheierii contractelor cu complexurile energetice Turceni și Rovinari, activitatea acestora a fost verificată de o comisie parlamentară de anchetă condusă de deputatul Victor Ponta (!).

Conflict evident de interese în cazul Șova

În medii politice, în cercuri juridice și în mass-media au fost purtate discuții animate după ce Direcția Națională Anticorupție a solicitat încuviințarea urmăririi penale a primului ministru Victor Ponta de către Camera Deputaților, al cărei membru este, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, întrucât l-a numit pe prietenul său Dan Șova ministru în guvernele pe care le-a condus, respectiv ministru pentru Relația cu Parlamentul, ministru al Infrastructurii și Marilor Proiecte și ministru al Transporturilor, după ce a beneficiat de la acesta de sume de bani și de folosința unui autoturism de curse, în baza unor raporturi contractuale, în cazul afacerilor cu complexurile energetice Turceni și Rovinari. Victor Ponta s-a apărat constant că numirea lui Dan Șova în funcții de ministru a constituit un act eminamente politic, respectiv o decizie politică ce nu poate fi cenzurată de procurori. Inclusiv fostul președinte Traian Băsescu i-a luat apărarea susținând o asemenea teză. Numai că lucrurile nu stau așa, pentru că în cazul lui Dan Șova, dar și a altor miniștri PSD sau neafiliați politic din guvernele Ponta, primul ministru nu a solicitat aprobarea forului statutar de partid pentru a avea acoperire politică. Senatorul PSD Dan Șova a fost desemnat prima data ministru, respectiv ministru pentru Relația cu Parlamentul, de către primul ministru Victor Ponta, care era și președintele PSD, în data de 6 august 2012, fără ca acesta să solicite și să obțină aprobarea Comitetului Executiv Național al PSD, care, conform art. 159 alin.1 lit. b din Statutul PSD are atribuția să hotărască structura și reprezentanții partidului în guvern. Ori, primul ministru Victor Ponta, care avea, așa cum am arătat, și calitatea de președinte al PSD, nu a convocat în acest scop, în prealabil, Comitetul Executiv Național al principalului partid de guvernământ, luând o decizie personală, unilaterală și discreționară în cazul numirii lui Dan Șova în funcția de ministru. Potrivit unor lideri cu vechime mai mare în partid, Victor Ponta a fost primul președinte al PSD care a încălcat această regulă statutară, în cazul Dan Șova, precum și în alte cazuri, președinții anteriori ai PSD, Ion Iliescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană, respectând întotdeauna această prevedere statutară. Pe de altă parte, în cazul lui Dan Șova, fiind vorba de o numire printr-o remaniere simplă, nu a existat niciun vot de învestitură, respectiv de confirmare politică, din partea Parlamentului, deci Victor Ponta nu poate invoca nici sub acest aspect o acoperire politică.

Procurorii anticorupție ar trebui să analizeze posibilitatea existenței unui caz similar de conflict de interese și în ce privește numirea ca ministru de către Victor Ponta, în guvernele pe care le-a condus, respectiv în funcțiile de ministru al Afacerilor Interne și apoi de ministru al Transporturilor, a lui Ioan Rus, care i-a asigurat anterior, respectiv în anul 2010, un avantaj patrimonial prin sponsorizarea cu un autoturism de curse de la firma SC RMB Inter Auto SRL Cluj Napoca, la care era asociat și director.                                                                                                                                                                       (va urma)

P.S. Titlul declarației mi-a fost inspirat de albumul The Final Cut (Tăietura finală) al prestigioasei formații britanice Pink Floyd (apărut după mai celebrul album The Wall), pe care îl recomand primului ministru Victor Ponta spre audiție, cu gândul că ar putea lua decizia ce se cuvine pentru binele său și al semenilor săi, inclusiv al țării.                                                                                                                                                                                                    

Senator                                                                                                                                           

Valer Marian