Președinta Ungariei pune iar paie pe foc!

Tweet

Actele provocatoare de la Cluj-Napoca și Alba Iulia

În capitala simbolică a Transilvaniei s-a întâlnit cu președintele UDMR Kelemen Hunor, vicepremier al României, iar după această întâlnire, imitându-l pe primul premier al Ungariei postcomuniste, Jozsef Antall, și-a asumat, printr-o postare pe Facebook, calitatea de ,,reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul graniţelor Ungariei”. În ziua următoare a postat pe Facebook mai multe fotografii în care este pozată făcând jogging în Parcul Central din Cluj Napoca, urmărind să sugereze astfel că se simte ca acasă în Transilvania și că de fapt distincția dintre Ungaria și această provincie românească nici nu ar mai fi relevantă. Mai pe șleau, Katalin Novak a vrut să arate că nici măcar nu se mai sinchiseşte de vreo reacţie a României, afirmând că este preşedintele maghiarilor de peste tot, oriunde ar trăi aceştia.
În capitala Marii Uniri, președinta Ungariei a participat la dezvelirea statuii lui Gabor Bethlen, unul din ultimii principi maghiari ai Transilvaniei (în secolul 17), dorind să accentueze existența unei co-suveranități româno-ungare asupra Transilvaniei. A urmat provocarea maximă prin postarea unor fotografii lângă o bornă de hotar de pe masivul Piatra Secuiului din Munții Apuseni, care era proaspăt vopsită în culorile drapelului Ungariei. Novak și vopsitorii bornei au vrut să transmită subliminal că și acolo se află teritoriul Ungariei.
Prin aceste gesturi, președinta Ungariei și-a dat poalele peste cap arătând că este „aceeaşi Mărie cu altă pălărie”, respectiv un Viktor Orban în fustă, care zâmbeşte mult şi face jogging și declarații pro-europene, cum bine a descris-o profesorul și analistul Dan Dungaciu. În opinia sa, Katalin Novak este un produs „orbanist”… pentru Occident, fiind inventată de premierul Orban pentru a spune exact ce gândeşte el, dar altfel. Rolul ei este să compenseze deficitul de imagine publică a lui Orban, să intre pe uşile care lui îi sunt închise.

Katalin Novak recidivează la Carei

După niciun an, președinta Katalin Novak recidivează făcând, în Miercurea Mare a românilor ortodocși și greco-catolici de pretutindeni, o vizită declarată tot privată în municipiul Carei județul Satu Mare, situat la câțiva kilometri de frontiera cu Ungaria. Aici va participa împreună cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, la dezvelirea statuii poetului și politicianului maghiar Ferenc Kolcsey, autorul actualului imn al Ungariei, care a fost adoptat în 1989. Autorul imnului maghiar a trăit între 1790-1838, perioadă în care Ungaria se afla sub ocupația Imperiului Austriac. El s-a născut în localitatea Săuca județul Satu Mare (pe atunci comitatul Satu Mare), situată la circa 40 de kilometri de Carei, și a făcut studiile liceale la Satu Mare, iar studiile universitare la Budapesta. În ultimii ani de viață a fost membru în Parlamentul de la Budapesta (denumit Dieta Ungariei). Prin urmare, autorul imnului Ungariei nu are nicio legătură cu orașul Carei. Inaugurarea statuii nu are legătură nici cu ziua de naștere sau cu ziua de deces a lui Kolcsey.
Ridicarea unui monument al lui Ferenc Kolcsey la Carei a fost inițiativa primarului UDMR, Jeno Kovacs, și a fost aprobată de consilierii UDMR și FDG, care dețin majoritatea în Consiliul Local. Monumentul a fost realizat cu susținerea financiară a Guvernului Ungariei. Primarul Kovacs a sfidat presa locală românească și implicit opinia publică, refuzând să facă publice autorizația de construire a monumentului și avizele obligatorii, dintre care cel mai important este avizul Ministerului Culturii. Mai mult, în ultimele zile au apărut știri că programul evenimentului a fost tipărit numai în limba maghiară și a fost distribuit doar presei maghiare, iar la festivitatea de inaugurare vor fi arborate numai steaguri maghiare. După ce ieri și-au anunțat prezența la Carei reprezentanți ai unor organizații și partide naționaliste și patriotice românești, care vor să protesteze pașnic purtând drapele naționale, un oficios al primăriei editat de consilierul personal al primarului (care-i este naș de căsătorie), lasă să se înțeleagă că va fi interzisă arborarea drapelelor românești la eveniment întrucât constituie ,,instigare”.

Un primar duplicitar, arogant și șovin, care face jocurile Ungariei

Cert este că organizatorii vizitei și comanditarii lor nu au menajat deloc sensibilitatea românilor. După cum se știe, Careiul a intrat în istoria și în memoria publică românească drept ,,ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub jugul fascisto-horthist” în al doilea război mondial, fapt petrecut în 25 octombrie 1944, dată la care este sărbătorită în fiecare an Ziua Armatei Române. Pentru veșnica slavă și pomenire a militarilor români căzuți atunci în luptă, la Carei a fost ridicat cel mai impresionant Monument al Ostașului Român, care a fost realizat de cunoscutul sculptor Vida Gheza. Românii de aici și din jur nu au uitat cum fie ei fie strămoșii lor au fost tratați cu brutalitate (bătuți, schingiuiți, uciși) de către armata și autoritățile ungare în negrul an 1940, după cedarea Nord-Vestului Transilvaniei prin Dictatul de la Viena, fiind alungați în Munții Apuseni și în Maramureș, de unde au fost aduși după Marea Unire pentru a popula zona Careiului. În memoria acestora, a fost ridicat în Carei Monumentul românilor expulzați și refugiați în urma Dictatului de la Viena
Principalul vinovat pentru tulburarea conviețuirii interetnice româno-maghiare din Carei este considerat primarul Jeno Kovacs, aflat la al cincelea mandat, care a devenit tot mai arogant și șovin în ultimii ani, deși este căsătorit de multe decenii cu o româncă. Kovacs a fost un duplicitar parșiv sub aspectul apartenenței sale etnice. Înainte de răsturnarea regimului comunist și mai bine de un deceniu după, când a fost director la fabrica Mobicrasna din Carei și a deținut un mandat de primar (1996-2000), candidând și fiind ales din partea unui partid zonal (Noua Democrație din Nord-Vest), s-a dat român, prezentându-se și semnându-se Eugen Covaci. Apoi a pierdut alegerile, fiind succedat de doi primari UDMR, cu care nu a avut relații deloc cordiale. A revenit în funcția de primar în 2008, de data aceasta candidând și fiind ales pe listele UDMR. Ulterior, s-a dat maghiar, prezentându-se sub numele Jeno Kovacs, și a făcut cu aplomb politica UDMR, preocuparea sa principală devenind separatismul interetnic și maghiarizarea zonei. A devenit unul dintre cei mai importanți și influenți lideri ai UDMR la nivel județean și se laudă că are prieteni suspuși la Budapesta.

Precedente cu președinți neprimiți pe teritoriul altor state

Pentru provocările sale cu iz revizionist și iredentist, guvernul României ar trebui să-i interzică președintei Ungariei să mai intre în România în așa-zise vizite private și chiar să o declare persona non grata. A venit vremea ca provocările și jignirile oficialilor maghiari să fie stopate, fără rețineri sau manajamente. În sprijinul adoptării unei interdictii de acces în România împotriva președintei Ungariei, care este conducătorul simbolic al statului vecin, putem invoca mai multe precedente europene. Cel mai recent s-a petrecut în data de 17 iulie 2023, când, cu motivarea că nu a fost informat despre vizită , guvernul de la Zagreb i-a interzis președintelui Serbiei, Alexandar Vucic, să intre în Croația pentru a efectua o vizită privată la fostul lagăr de exterminare de la Janosevac, în scopul comemorării sârbilor uciși aici în cursul celui de-al doilea război mondial.
Instituțiile executive și judiciare ale UE nu admit vizitele private neanunțate și neconsimțite
În data de 21 august 2009, guvernul de la Bratislava i-a interzis președintelui Ungariei, Laszlo Solyom, să intre în Slovacia, unde trăiește o minoritate de 450 000 de maghiari, pentru a inaugura în orașul Komarno o statuie ecvestră a primului rege maghiar, Sfântul Ștefan, cu motivarea că și-a fixat vizita în mod tendențios la o dată sensibilă, în care Ungaria a invadat Cehoslovacia în 1968, împreună cu URSS și alte state membre ale Tratatului de la Varșovia, și că nu i se poate asigura securitatea. În urma acestui incident, Ungaria a sesizat Comisia Europeană, solicitându-i să introducă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune în constatarea neîndeplinirii de către Slovacia a obligațiilor care îi revin referitor la respectarea dreptului la liberă circulație și a dreptului de ședere conferite cetățenilor europeni prin Tratatul Uniunii Europene și prin Directiva 2004/38.
Comisia Europeană a respins plângerea Ungariei și a dat dreptate Slovaciei, apreciind că dreptul Uniunii nu este aplicabil în cazul vizitelor efectuate de șeful unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru. Ungaria a introdus atunci la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o actiune directă în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Slovaciei. Comisia Europeană a intervenit procedural în sustinerea Slovaciei, care a avut câștig de cauză și la înalta instanță europeană. Mai exact, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins acțiunea formulată de Ungaria în ansamblul său, motivând , în esență, că statutul de șef de stat prezintă o anumită specificitate, ce decurge din faptul că este reglementat de dreptul internațional, ceea ce face ca pe plan internațional, acțiunile sale, precum prezența sa in străinătate, să intre sub incidența acestui drept, în special a dreptului relațiilor diplomatice. În opinia Curții, o astfel de specificitate este de natura să deosebească persoana care se bucură de acest statut de toți ceilalți cetățeni ai Uniunii, astfel încât accesul acestei persoane pe teritoriul unui alt stat membru nu este supus acelorași condiții precum cele aplicabile celorlalți cetățeni.
În consecință, Curtea apreciază că împrejurarea că un cetățean al Uniunii exercită funcția de șef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internațional, a exercitării dreptului de circulație pe care dreptul Uniunii îl conferă acestei persoane. Astfel că, în final, Curtea constată că dreptul Uniunii nu îi impunea Slovaciei să garanteze accesul președintelui Ungariei pe teritoriul său. În concluzie, guvernul României are toate temeiurile faptice și juridice pentru a interzice accesul președintei Ungariei pe teritoriul țării noastre.

Valer Marian