BREAKING NEWS

Noul an nu are semne bune pentru veșnicul Boc (III)

Devine tot mai evident că longevivul primar al Clujului are interdicție să candideze la Președinția României, dar și la primăria urbei pe care a păstorit-o timp de două decenii. Severa interdicție i se trage de la relațiile politice și de la combinațiile financiare cu fostul președinte Traian Băsescu și cu principalii colaboratori ai acestuia, mari profitori ai guvernării portocalii, ca Elena Udrea, Vasile Blaga, Ioan Olteanu, Adriean Videanu, Gheorghe Falcă.

În prima parte a articolului am devoalat că modestul și onestul Emil Boc s-a pricopsit, după 20 de ani de politică, cu patru case ca Adrian Năstase, respectiv cu două apartamente reunite într-un bloc din Piața Zorilor și o casă pe strada Horea din Cluj Napoca, o vilă în satul rezidențial Câmpenești și o casă de vacanță în satul natal Răchițele. În partea a doua am dezvăluit că recent au apărut date și indicii că primarul fost premier ar deține proprietăți și în străinătate, respectiv o vilă în stațiunea Viareggio din Toscana, Italia și un hotel în Spania, lângă Barcelona, la care este coproprietar.

Un metrou tot mai îndepărtat

Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, titanul de pe Someșul Mic are ghinioane și cu proiectele edilitare importante referitor la care a făcut mare tam-tam că le va finaliza până la sfârșitul anului trecut. Lucrările de modernizare din centrul istoric, respectiv de pe străzile Universității și Mihail Kogălniceanu și din jurul Bastionului Croitorilor nu numai că nu au fost finalizate la termenul trâmbițat, dar unele au fost efectuate necorespunzător, de exemplu pavajele dintre hotelul Continental și Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai. Termenul de execuție prevăzut în contract era 30 iunie 2023, fiind depășit cu aproape 7 luni. Legat de această lucrare, au izbucnit scandaluri imense când, peste noapte, datorită proiectantului (firma maghiaro-israeliană Mossferm), au fost mutate, ascunse sau dărâmate statuia lui Emil Racoviță și grupul statuar Școala Ardeleană din fața Universității și statuia lui Iuliu Maniu din fața Bastionului Croitorilor. Săptămâna aceasta au fost reluate lucrările pe strada Universității de către firma aleasă de primăria lui Boc (Astor Com SRL), referitor la care se vehiculează că ar avea probleme financiare și de personal. Nu au fost finalizate până ia 31 decembrie nici lucrările de amenajare ale malurilor Someșului Mic, iar unele, cum ar fi cele dintre hotelul Napoca și Teatrul Maghiar, au fost făcute de mântuială, fapt ce a stârnit nemulțumirea și criticile multor clujeni.

Pentru proiectul faraonic de metrou al primarului Emil Boc nu a fost realizat nici măcar proiectul, iar recent a venit de la Bruxelles vestea descurajantă că miliardele de euro alocate prin PNRR trebuie utilizate până în septembrie 2026, ceea ce înseamnă că proiectul său de suflet trebuie executat în doi ani și jumătate. Până la finele anului 2024 ar trebui realizate opt stații de metrou., fapt imposibil de înfăptuit, potrivit specialiștilor. Probabil că și de acest proiect se va alege praful ca și de afacerea megalomană cu construirea Cartierului Tineretului, pe Dealul Sfântu Gheorghe de la marginea orașului (în zona fânațelor Clujului, dincolo de Universitatea Tehnică și vizavi de fostul Combinat de Utilaj Greu). Licitația pentru lucrările de proiectare și de construire a metroului clujean, în valoare de două miliarde de euro, a fost câștigat de o firmă turcească, Gulermark. N-am auzit ca turcii să fi devenit mari specialiști în metrouri, dar se vede că Boc n-a învățat nimic din experiențele cu turcii de la Bechtel, care ne-au făcut ciotul de autostradă Gilău-Turda, pentru care am plătit în jur de două miliarde de dolari, sau cu turcii de la Kiatt Group, care au avut, vreme de un deceniu, sub sultanatul său, monopol asupra reparării și asfaltării străzilor Clujului.

Afacere falimentară pritocită de amicii Boc și Paszkany

Afacerea a fost pritocită în primul mandat de primar al lui Boc și avea ca obiect construirea unui megacartier cu blocuri de locuințe, inclusiv locuințe sociale pentru tineri. În acest scop, a fost constituită societatea comercială Cartierul Tineretului SRL prin asocierea Primăriei și Municipiului Cluj Napoca, reprezentate de primarul Emil Boc, cu firma Polus Real Estate, reprezentată și controlată de controversatul afacerist Arpad Paszkany, patronul clubului de fotbal CFR Cluj și reprezentantul în România al concernului canadiano-american TRIGRANIT. Patronat de milionarul maghiar Demjan Sandor (unul din cei mai bogați unguri), TRIGRANIT a devenit unul din cele mai mari concerne de pe continentul nord-american în domeniul construcțiilor și un important actor imobiliar în Europa de Est. Începând din anii 90, a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai acțiunilor emigrației maghiare din Occident, inclusiv ale celor cu caracter iredentist și revizionist. TRIGRANIT s-a grăbit să construiască centre comerciale POLUS în zone din țările vecine asupra cărora Ungaria avea revendicări revizioniste, respectiv în Bratislava (Slovacia), Novi Sad (Voivodina, Serbia) și Cluj Napoca (Transilvania, România). Potrivit unor veterani din serviciile secrete, centrele POLUS nu au fost locații numai cu utilitate comercială, ci erau destinate și activităților de culegere de informații. Fostul primar clujean Gheorghe Funar a refuzat, pe parcursul celor trei mandate ale sale, să elibereze autorizație de construire pentru centrul comercial POLUS Transilvania preconizat în Cluj Napoca. Proiectul POLUS a fost autorizat după ce Boc a devenit primar în 2004 și a fost realizat în cursul primului mandat al acestuia.

Revenind la afacerea Cartierul Tineretului, conform contractului de asociere, primăria lui Boc a pus la dispoziția Polus Real Estate o suprafață de 203 hectare de teren, iar firma lui Paszkany trebuia să construiască 6.000 de locuințe, din care aproape 400 urmau să fie oferite gratis primăriei, pentru a fi atribuite tinerilor ca locuințe sociale. Dar, vreme de aproape două decenii, megaproiectul a rămas doar pe hârtie, nefăcându-se absolut nimic.

Între timp amicul și asociatul Paszkany a dat chix cu toate afacerile sale din România și a întins-o în Ungaria, fiind cercetat, alături de colaboratori apropiați, pentru constituire de grup infracțional organizat, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani. În 2021 Tribunalul Cluj a pronunțat o sentință prin care a obligat SC Cartierul Tineretului să plătească Primăriei și Municipiului Cluj Napoca despăgubiri de aproximativ 62 de milioane de euro. Pentru plata acestor despăgubiri trebuie lichidat patrimoniul firmei susmenționate, iar singurul bun al acesteia este terenul de 203 hectare care a fost proprietatea Municipiului Cluj Napoca. Lichidatorul desemnat a scos terenul la licitație publică, dar nu a reușit să-l valorifice până acum, deci municipalitatea nu a recuperat încă paguba suferită. Zilele trecute a transpirat că Primăria Cluj Napoca a încercat, prin lichidatorul judiciar în cauză, să secretizeze procesul de faliment al societății și afacerii Cartierul Tineretului, demarat la tribunal în data de 8 noiembrie 2023, dar judecătorul sindic a respins cererea.

Cine va răspunde acum pentru prejudiciul cauzat prin pierderea și indisponibilizarea celor peste 200 de hectare din proprietatea Municipiului Cluj Napoca? În niciun caz șmecherul Paszkany, care-și râde în barbă acum din postura de consilier personal al premierului ungar Viktor Orban pentru investiții economice în Transilvania. Unii au răspuns cu libertatea și cu punga pentru afaceri similare. În 2007, Serviciul Teritorial Cluj al DNA a deschis un dosar referitor la afacerea POLUS Center Transilvania, începând urmărirea penală împotriva unui fost prefect al județului Cluj, a unui fost director al FPS Cluj și a unui fost director al SC Agroindustriala Cluj, care au fost implicați în atribuirea nelegală a suprafețe de teren pe care a fost construit mall-ul POLUS (actualmente VIVO). Justiția clujeană a dispus, la un moment dat, revenirea terenului pe care a fost construit mall-ul în proprietatea Statului Român. Așa s-a rupt lanțul de iubire dintre Boc și Paszkany!

Un megadosar Paszkany mușamalizat la comandă politică

Pentru afacerea Cartierul Tineretului s-a ajuns până acolo că a intervenit, în direct și la o oră de vârf, președintele Traian Băsescu, care, prin 2007, l-a proslăvit pe Paszkany ca fiind un investitor tânăr și cinstit din Cluj și le-a cerut procurorilor să-l lase în pace, remițându-i un memoriu al acestuia procurorului general Laura Codruța Kovesi, după ce DNA Cluj a mirosit ceva necurat în afacere și a întocmit un dosar penal. Au urmat presiuni puternice pentru închiderea dosarului asupra procurorilor de la Serviciul Teritorial Cluj al DNA, condus în perioada respectivă de Crin Bologa (care a deținut funcția de procuror șef al structurii centrale a DNA în perioada 2020-2023). Spre cinstea lui, Bologa nu a cedat presiunilor, dar a demisionat din funcție și s-a reîntors la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, de unde venise la Cluj. Procurorul șef al DNA din perioada respectivă, clujeanul Daniel Morar, un apropiat al primarului și liderului PD Emil Boc, uns în fruntea DNA de președintele Traian Băsescu, a numit-o atunci șefă interimară la Serviciul Teritorial Cluj pe procuroarea Laura Oprean, cunoscută cu afinități PDL-iste, ca și șeful său. În scurt timp, în dosarul lui Paszkany a fost emisă soluție de clasare, iar după câteva luni Laura Oprean a fost promovată procuror șef -adjunct al structurii centrale a DNA.

Astfel că tânărul și abilul intreprinzător de la Cluj a scăpat basma curată cu concursul lui Basescu, Boc și Morar. Despre acest episod independentul, incoruptibilul și intransigentul Daniel Morar nu scrie un cuvânt în cartea-cărămidă intitulată ,,Putea să fie altfel”, în care și-a publicat un bilanț memorialistic selectiv a activității de la DNA. Trebuia să fie altfel, mister Morar, în cazul Paszkany. Mai puțin se știe că Arpad Paszkany l-a cunoscut și miluit pe Băsescu când acesta era primarul general al capitalei și a negociat cu reprezentanții concernului TRIGRANIT cedarea Parcului Tineretului din București, în vederea construirii unui centru comercial similar, denumit Esplanada.

Boc și Rus, marii apărători ai jolly-jokerului Arpad

Un susținător și protector puternic a lui Paszkany a fost superstarul pesedist de la Cluj, Ioan Rus, fost ministru de interne și al transporturilor, care se erijează de vreo două decenii într-un lider informal al Transilvaniei, scop în care a fondat o organizație neguvernamentală denumită Transilvania Leader”s. Firmele în care Ioan Rus este asociat cu fostul tenismen Ion Țiriac, cu afaceri în domeniul comercializării de autovehicule si construcțiilor, au sponsorizat constant și substanțial clubul CFR Cluj patronat de Paszkany. În dosarul penal al fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu (PNL), arestat și condamnat pentru fapte de corupție, în care a avut o soartă similară și omul de afaceri Ioan Bene, administratorul unei firme de construcții controlate de Rus și Țiriac (Napoca Construcții), există o înregistrare din care rezultă că Rus îi comunică lui Uioreanu: ,,Horică, rezolvă problema, să nu-l supărăm pe Arpi!”. Este vorba de o plată pentru o firmă din Ungaria, la care era conectat premierul Orban, care a primit și a efectuat lucrări de asfaltare la Cluj (la centura de diamant și la aeroport), cu sprijinul lui Paszkany.

Așadar, marii lideri și apărători ai Transilvaniei, foștii uteciști Ioan Rus și Emil Boc, l-au ajutat și l-au favorizat pe brokerul maghiar Paszkany să-și facă mendrele la Cluj. Cu un deceniu în urmă, Rus și alții din jurul său m-au admonestat să nu tulbur apele la Cluj și să nu conturb concordia interetnică pe care au edificat-o cu greu aici de-a lungul a peste 10 ani. Este evident acum că a fost vorba de o concordie în afaceri, pe mulți bani, între amploaiații români și maghiari, și că acest tranzacționism a fost păgubos pentru Cluj și pentru Transilvania.

Toate acestea ne fac să credem că anul 2024 nu va fi prea fast pentru ex-premierul primar Emil Boc, cel puțin pe plan electoral. Nu este exclus ca acesta să fie și ținta unei operațiuni de containment, mai pe românește de izolare, îngrădire, demonizare și descurajare politică din partea unor forțe subterane, care este de apanajul CIA. Având însă în vedere gravitatea și frecvența alegațiilor și acuzațiilor la adresa sa din ultima vreme, precum și proximitatea și credibilitatea surselor, politicianul Boc ar trebui să răspundă public și punctual cu privire la acestea, pentru a se stabili care sunt reale și care reprezintă întoxicări. Numărăndu-se printre arhitecții și meșterii statului subteran sau paralel, primarul Clujului ar avea măcar acum, în al doisprezecelea ceas, obligația morală de a face lumină, cu mea culpă cu tot.

Valer Marian