Liviu Dragnea, dosare fără număr (1)
Jurnaliști apropiați până recent de Binomul SRI – DNA au dezvăluit că în dosarul Referendumului din 2012 procurorii DNA nu au atașat și nu au administrat anumite probe concludente, facilitându-i astfel lui Liviu Dragnea obținerea unei soluții de condamnare cu suspendare condiționată în instanță. Două dosare constituite în 2013 de structura centrală a DNA, în urma unor denunțuri privind afacerile din județul Satu Mare a două firme controlate de Liviu Dragnea, Tel Drum Alexandria și 3T Construct Piatra Neamț, zac în nelucrare de patru ani. Un argument de ultimă oră este faptul că dosarul privind afacerile de la ferma de porci din Salcia, care a fost deținută până recent de fiul lui Dragnea, este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu de DNA.
Cosmetizarea dosarului Referendumului
Jurnalista Sorina Matei, anterior foarte apropiată Binomului SRI – DNA, a dezvăluit pe blogul său că în dosarul Referendumului, înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție de către DNA, au fost menționate în rechizitoriu și depuse în probațiune doar trei din cele 34 de adrese emise și transmise de Cabinetul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, președinților de organizații județene ale PSD și coordonatorilor locali de campanie electorală în perioada anterioară plebiscitului pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu (12-27 iulie 2012). În opinia jurnalistei, nu au fost depuse în probațiune cel puțin patru adrese esențiale, din care două se refereau la stadiul organizării tombolelor în vederea atragerii alegătorilor la urne în ziua referendumului.
O altă gafă, probabil intenționată, a procurorilor DNA este că aceștia au susținut în rechizitoriu că semnătura de pe cele trei adrese depuse în probațiune este „indescifrabilă“, în condițiile în care aceasta este identică cu semnătura olografă a lui Dragnea din declarațiile publice de avere și din interpelările depuse în Parlament.
Conform unor surse juridice invocate, includerea celorlalte adrese emise în perioada 16-27 iulie 2012 în probatoriu și în instrumentarea dosarului ar fi fortificat cu certitudine speța penală din punct de vedere juridic, pentru că arătau o altă complexitate a cazului, o desfășurare pe o perioadă mai îndelungată a acuzațiilor care erau aduse, mai ales că incriminarea s-a făcut pe art. 13 din Legea nr. 700/2000, iar adresele care au lipsit din dosar arătau exact acest lucru: modul de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid. Inclusiv completul de fond de la Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat anumite greșeli în instrumentarea dosarului: „Reținerea unei situații de fapt contrară probelor administrate, în cursul urmăririi penale, obligă procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în această cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmațiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînțeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje (pentru a verifica dacă și cum a fost posibilă cunoașterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzațiile aduse inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, întrucât presupune desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor (fapt ce se constituie în infracțiune prevăzută de art. 57 din Legea nr. 3/2000) sau nedepunerea buletinelor de vot în urne, neputând fi imaginate alte modalități care în mod obiectiv să fie posibil ca asemenea fapte să se petreacă“.
Cheia menajării lui Dragnea este la procurorul Bocșan
DNA a început instrumentarea dosarului Referendumului în ultimele luni de mandat ale fostului procuror-șef Daniel Morar și l-a finalizat în primele luni de mandat ale actualului procuror-șef, Laura Codruța Kovesi. Trei procurori anticorupție au avut un aport substanțial în instrumentarea acestui dosar: Lucian Papici, șeful Secției de combatere a corupției, adjuncta sa Mariana Alexandru și Gheorghe Bocșan. În primele săptămâni ale anchetei, cel mai activ și determinat a fost procurorul Bocșan, care la un moment dat i-a ridicat procurorului-șef Morar problema eventualei arestări preventive a lui Liviu Dragnea. În scurt timp, Morar l-a atenționat pe Papici că, în mod ciudat, Bocșan nu vrea să meargă mai departe și dă înapoi. Apoi, înainte să se ajungă la învinuirea lui Dragnea, procurorul Bocșan l-a anunțat pe Papici că renunță la dosar, invocând motive personale. Astfel că dosarul Referendumului a fost preluat de procurorul Lucian Papici, care a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea în data de 6 septembrie 2012 și l-a trimis în judecată în data de 27 septembrie 2013. După cinci zile, respectiv în data de 2 octombrie 2013, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Tiberiu Nițu, a decis încetarea delegării lui Lucian Papici în funcția de procuror-șef al Secției I, deși această delegare fusese acordată doar cu circa o săptămână înainte, respectiv în data de 23 septembrie 2013.
Consider că alegațiile jurnalistei Sorina Matei sunt mai mult decât plauzibile, având în vedere experiența personală pe care am avut-o cu DNA și cu procurorul Gheorghe Bocșan în anul 2013. Concret, în data de 16 iulie 2013 am înaintat DNA un denunț penal privind implicarea frauduloasă a lui Liviu Dragnea în desfășurarea referendumului din 29 iulie 2012, pe care l-am făcut public. În denunțul respectiv am arătat că în data de 22 iulie 2012 am fost convocat de Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Organizației județene Satu Mare a PSD, împreună cu principalii demnitari PSD din județ (vicepreședintele Consiliului Județean, Mircea Govor, și primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica), la o întrunire desfășurată la Oradea, unde au fost convocați și omologii din celelalte județe din vestul României (Bihor, Arad, Timiș). Esențial era că, la această întrunire desfășurată cu o săptămână înainte de referendum, Dragnea ne-a solicitat, pentru a se realiza cvorumul de participare de 50% + 1, să convingem prin orice mijloace, inclusiv prin promisiuni bănești, cât mai mulți președinți de secții de votare să raporteze la orele stabilite de Biroul Electoral Central, respectiv din două în două ore, o prezență cu 25 de alegători în plus față de cea reală.
Subsemnatul și majoritatea colegilor din conducerea PSD Satu Mare nu am fost de acord cu directiva lui Dragnea, dar unii colegi de partid și parteneri din PNL, care erau mai apropiați de secretarul general al PSD, au pus-o în aplicare. În multe județe, mai ales din sudul României și din Moldova, directiva a fost aplicată însă din plin, o dovadă în acest sens fiind sesizările și dosarele penale înregistrate la Poliție și la Parchet.
Ce rol a jucat SRI în menajarea lui Dragnea?
După o săptămână de la formularea denunțului, respectiv în data de 23 iulie 2013, am fost audiat ca martor de către procurorul Gheorghe Bocșan în dosarul nr. 221/P/2013, care a fost constituit în urma sesizării mele. Cu această ocazie, procurorul Bocșan mi-a dat de înțeles că declarația mea ar reprezenta o cheie pentru dosarul Referendumului și mi-a solicitat să semnez un angajament că mă voi prezenta în calitate de martor la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a o susține. Ulterior am aflat de la alți martori audiați în cauză că procurorul Bocșan a luat în derâdere declarația mea, iar în urma unei interpelări parlamentare, mi s-a comunicat că în dosarul 221/P/2013 a fost emisă soluția de neîncepere a urmăririi penale la finele lunii noiembrie 2013, dar aceasta a fost infirmată de noul procuror șef al Secției I, Gheorghe Popoviciu, care a dispus reluarea urmăririi penale. Am mai aflat că, după această infirmare, procurorul Bocșan a părăsit DNA, solicitând și obținând transferul la altă unitate de Parchet.
Cert este că denunțul, ca și declarația mea de martor nu au ajuns în dosarul Referendumului, care a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cheia modului de soluționare (sau de nesoluționare corespunzătoare) a dosarului Referendumului este, așadar, la fostul procuror DNA Gheorghe Bocșan, oriunde s-ar afla. Cine a făcut presiuni asupra sa pentru a renunța la instrumentarea dosarului Referendumului înainte de învinuirea lui Dragnea? De ce nu au fost administrate probe concludente cu înscrisuri și martori în acest dosar? De ce nu au fost identificate toate dosarele înregistrate în țară, inclusiv în județul Satu Mare, cu privire la fraude comise la referendum? De ce a dispus procurorul Bocșan neînceperea urmăririi penale în dosarul conex constituit în urma denunțului subsemnatului? Care sunt motivele pentru care acest procuror a solicitat transferul de la DNA? Deocamdată, se vehiculează că procurorul Gheorghe Bocșan a fost șantajat în perioada respectivă de un serviciu secret, cu aspecte legate de orientarea sa sexuală. Să fie vorba despre SRI condus de George Maior și Florian Coldea, de care Dragnea începuse să se apropie la partide de tenis și șprițuri organizate în locații ale SRI, începând din perioada 2012-2013?
Valer Marian