Codruța Kovesi, pârâtă într-un proces de daune morale
Senatorul independent Valer Marian a înregistrat la Tribunalul București o acțiune în răspundere civilă delictuală împotriva ziaristului Ionel
Stoica de la cotidianul Adevărul, Societății comerciale Adevărul Holding SRL, procurorului Cristian Marius Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și Direcției Naționale Anticorupție. Prin această acțiune senatorul Marian a solicitat instanței obligarea în solidar a pârâților susmenționați la plata de daune morale în sumă de 500 000 lei pentru prejudiciul suferit, prin afectarea dreptului la demnitate, onoare și reputație și a dreptului la imagine, în urma publicării de către ziaristul Ionel Stoica în cotidianul Adevărul a două articole denigratoare la adresa sa, în baza unor informații și înscrisuri furnizate nelegal de procurorul Cristian Marius Ardelean, cu aprobarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, dintr-un dosar care i-a fost instrumentat în mod arbitrar în acest an, care are ca obiect o pretinsă complicitate la șantaj prin presă.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul București în data de 28.09.2016, fiind constituit dosarul nr. 35629/3/2016 la Secția a III-a Civilă. În esență, prin această acțiune senatorul Marian demască cu argumente și cu probe concludente practica procurorilor Direcției Naționale Anticorupție de a furniza nelegal presei informații și documente din dosare în curs de instrumentare (declarații de martor, stenograme cu convorbiri telefonice sau ambientale, înscrisuri găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare ș.a.) în scopul demonizării suspecților sau inculpaților, îndeosebi dacă exercită demnități sau dețin funcții publice, și al câștigării de prestigiu în fața opiniei publice.
Prin astfel de practici procurorii anticorupție au încălcat, în primul rând, dispozițiile art. 23 alin. 11 din Constituția României și dispozițiile art.4 alin. 1 din Codul de procedură penală privind prezumția de nevinovăție, potrivit cărora orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. În al doilea rând, au încălcat dispozițiile art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, și dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. În al treilea rând, au încălcat prevederile art. 8 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, conform cărora procurorii sunt obligați să respecte și să apere demnitatea, integritatea fizică și morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare. În al patrulea rând, au încălcat prevederile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 15 din Codul deontologic al procurorilor și judecătorilor, conform cărora procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate de direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate.
Este oarecum o acțiune civilă în premieră, având în vedere că alături de un ziarist și de societatea editoare a ziarului în care au fost publicate articolele denigratoare, sunt chemați în judecată procurorul de caz și procurorul șef al DNA, în calitate de instigatori și complici, precum și Direcția Națională Anticorupție, în calitate de comitent. Reclamantul solicită în probațiune interogatoriul pârâților și audierea unor martori care au știință despre practicile nelegale ale DNA. Dacă astfel de acțiuni în daune morale ar fi intentate de un număr mare de suspecți și de inculpați care au fost demonizați mediatic de către DNA, astfel de practici ar putea fi nu numai sancționate ci și diminuate sau chiar curmate.
Reproducem în continuare cererea de chemare în judecată înregistrată de senatorul Valer Marian la Tribunalul București.
Eduard Ovidiu Ohanesian
Către
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Subsemnatul Marian Valer, cu domiciliul în municipiul Satu Mare str. Mircea cel Bătrân bl. C26 ap. 19, având CNP 1600802124052, în calitate de reclamant, formulez prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
(pentru angajarea răspunderii civile delictuale)
împotriva pârâților:
1.Stoica Ionel, ziarist la cotidianul Adevărul, cu adresă cunoscută în municipiul București str. Fabrica de Glucoză nr. 21 Sector 2 (locul de muncă);
2.Ardelean Cristian Marius, procuror la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, cu adresă cunoscută în municipiul Oradea str. Louis Pasteur nr. 1 (locul de muncă);
3.Kovesi Laura Codruța, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu adresa cunoscută în municipiul București strada Știrbei Vodă nr. 79-81 sector 1 (locul de muncă);
4.Societatea comercială Adevărul Holding SRL, cu sediul în municipiul București str. Fabrica de Glucoză nr. 21 Sector 2;
5.Direcția Națională Anticorupție, cu sediul în municipiul București str. Știrbei Vodă nr. 79-81 Sector 1,
solicitând ca, prin hotărârea pe care o veți pronunța în cauză, să dispuneți:
1.obligarea pârâților la plata în solidar de daune morale în valoare de 500 000 lei în favoarea subsemnatului;
2.obligarea pârâților să publice, pe cheltuiala proprie, dispozitivul hotărârii pe care o veți pronunța, după rămânerea sa definitivă, în ziarele Adevărul, Evenimentul Zilei și România Liberă, în trei numere consecutive.
MOTIVE:
În calitate de ziarist la cotidianul Adevărul, editat de SC Adevărul Holding SRL București, pârâtul, Stoica Ionel a făcut mai multe afirmații denigratoare prin care mi-a prejudiciat dreptul la demnitate, onoare și reputație și dreptul la imagine în două articole de presă în care a invocat informații furnizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) dintr-un dosar penal instrumentat de pârâtul Ardelean Cristian Marius, în calitate de procuror la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, înregistrat sub nr. 191/P/2015, după cum urmează:
I.În articolul intitulat „Cum făceau șantaje de presă liderii PSD Satu Mare”, publicat în ziarul Adevărul în data de 18.01.2016, pârâtul Stoica Ionel mi-a prejudiciat dreptul la onoare, demnitate și reputație și dreptul la imagine prin următoarele expresii și afirmații denigratoare la adresa subsemnatului:
1.Pârâtul Stoica Ionel folosește în titlul articolului susmenționat expresia „șantaje de presă”, utilizând pluralul substantivului șantaj, pentru a amplifica participația și vinovăția subsemnatului, în condițiile în care subsemnatul am fost învinuit și apoi inculpat pentru o singură faptă, de complicitate la șantaj, nu pentru șantaj.
Prin folosirea expresiei „șantaje de presă”, pârâtul Stoica Ionel a indus cititorilor ideea că subsemnatul aș fi participat la săvârșirea mai multor infracțiuni de șantaj de presă, deși prin ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale emisă de Serviciul Teritorial Oradea al DNA în dosarul nr. 191/P/2015, anterior publicării articolului, respectiv în data de 13.01.2016, mi-a fost reținută o singură infracțiune, de complicitate la șantaj, pentru care beneficiez de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare în cauză.
2.Pârâtul Stoica Ionel face următoarelele afirmații denigratoare la adresa subsemnatului în articolul susmenționat:
„În cazul parlamentarului (adică al subsemnatului-n.n.) acuzațiile au legătură cu mai multe articole de presă apărute în 2010 în publicația Gazeta de Nord-Vest ….
Astfel în Gazeta de Nord Vest, în 2010, la rubrica Gura Târgului au apărut articole considerate denigratoare: „Pentru cine bat clopotele, Mitică?” sau „Jigodia din Odoreu” .
Menționez că în ziarul Gazeta de Nord-Vest au fost publicate în 2010 doar două articole referitoare la persoana pretins șantajată, primarul comunei Odoreu din județul Satu Mare, Pop Dumitru Dorel, respectiv cele două articole menționate mai sus: „Pentru cine bat clopotele, Mitică?”, în data de 08.12.2010, și „Jigodia din Odoreu”, în data de 29.12.2010.
Pârâtul Stoica Ionel a folosit expresiile „mai multe articole” si „sau” între titlurile celor două articole menționate pentru a amplifica participația și vinovăția subsemnatului. Articolele respective nu pot fi considerate denigratoare și nu puteau intra sub incidența infracțiunii de șantaj, întrucât, pe de o parte, conțin informații veridice și erau redactate într-un stil satiric, pamfletar, iar, pe de altă parte, au fost publicate după mai mult de o lună de la finalizarea procedurii de atribuire a lucrării de licitație cu privire la care primarul Pop Dumitru afirmă că au existat amenințări și presiuni la adresa sa și aveau o altă motivație, legată de anumite acte de indisciplină și de neloialitate politică ale acestuia (lipsa nemotivată la Conferința de alegeri a Organizației Județene Satu Mare a PSD, în data de 30.11.2010, la care a fost prezent președintele PSD, Victor Ponta, și la care am fost ales în funcția de președinte al PSD Satu Mare, și purtarea de negocieri cu liderii naționali și locali ai unui partid politic advers în perioada respectivă, UNPR).
Acest fapt este confirmat și de declarația martorului Szasz Lorand, redactor șef al ziarului susmenționat în perioada respectivă, care este reprodusă de către pârâtul Stoica Ionel: „Rețin că acest articol ………. conținea referiri la faptul că Dumitru Pop întenționa să treacă la UNPR, dar și la pretinse ilegalități comise din bani publici. ”
3.Pârâtul Stoica Ionel reproduce în cadrul articolului următoarele afirmații denigratoare din declarațiile martorilor Bâtea Ciprian (fost redactor șef adjunct al ziarului Gazeta de Nord-Vest), Dunca Crina (fost director al ziarului Gazeta de Nord-Vest) și Szasz Lorand (fost redactor șef al ziarului Gazeta de Nord-Vest) consemnate de către pârâtul Ardelean Cristian Marius, în calitate de procuror la Serviciul Teritorial al DNA, care a instrumentat dosarul nr. 191/P/2015:
«„Pot să afirm că astfel de campanii de defăimare, denigrare sau șantaj erau declanșate fie de Valer Marian fie de Govor Mircea împotriva acelor persoane sau instituții care nu răspundeau comenzilor lor, ori nu se aliniau celor impuse de ei ”, a completat Ciprian Bâtea, fost redactor șef adjunct al publicației. »
«„Fostul director al publicației, Crina Dunca, a precizat: „Această campanie media a avut un scop de răzbunare la adresa primarului de la Odoreu care nu a cedat indicațiilor lui Govor Mircea”»
«„De la înființare și până și până în prezent cotidianul Gazeta de Nord-Vest a fost folosit atât de Govor Mircea, cât și de Valer Marian în interes personal. Eu și colegii mei jurnaliști nu aveam însă nicio perspectivă de a lucra în acest domeniu în Satu Mare, motiv pentru care am acceptat o serie de compromisuri, despre care unele pot declara că îmbrăcau elementele unor șantaje”, a spus Szasz Lorand. »
Afirmațiile reproduse ale martorului Bâtea Ciprian sunt mincinoase și denigratoare întrucât susbsemnatul nu am declanșat nicio campanie de șantaj împotriva vreunei persoane fizice sau juridice, nu am adresat nicio comandă și nu am impus o anumită conduită sau prestație vreunei astfel de persoane. În cursul carierei mele jurnalistice și al activității mele parlamentare împotriva mea nu a fost formulată nicio plângere pentru pretinse infracțiuni de șantaj de către persoane fizice sau juridice.
Afirmațiile reproduse ale martorului Dunca Crina sunt mincinoase și denigratoare întrucât pretinsa campanie media împotriva primarului comunei Odoreu nu a avut un scop de răzbunare deoarece acesta nu a cedat anumitor indicații ale lui Govor Mircea, întrucât, așa cum am precizat, publicarea articolelor de presă au avut drept motivație acte de indisciplină și neloialitate politică ale acestuia. Afirmația martorului Dunca Crina este contrazisă, de altfel, de martorul Bâtea Ciprian, care afirmă în declarația sa din dosarul nr. 191/P/2015 că, solicitându-i susnumitei explicații în legătura cu articolele publicate la adresa primarului comunei Odoreu, Pop Dumitru, aceasta i-a răspuns că „așa pățesc trădătorii”, făcând astfel trimitere la trădarea PSD de către primarul susmenționat prin purtarea de negocieri cu un partid advers, UNPR.
Afirmațiile reproduse ale martorului Szasz Lorand sunt mincinoase și denigratoare întrucât subsemnatul nu am folosit ziarul Gazeta de Nord-Vest într-un scop personal și nu i-am solicitat niciodată să facă în activitatea sa publicistică compromisuri „care îmbrăcau elementele unor șantaje”. Pe de altă parte, martorul Szasz Lorand, ca și martorii Bâtea Ciprian și Dunca Crina, aveau posibilitatea să desfășoare activitate publicistică în afara ziarului Gazeta de Nord-Vest în cazul în care li s-ar fi impus anumite compromisuri, fapt neadevărat, întrucât Szasz și Bâtea erau înregistrați și activau ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), iar Dunca deținea două societăți comerciale (SC Media Total SRL și SC Sprint Media SRL) și toți trei realizau venituri substanțiale și de la alte societăți comerciale sau instituții publice.
Menționez că martorii Bâtea Ciprian, Szasz Lorand și Dunca Crina nu aveau nici studii juridice superioare nici măcar studii jurnalistice superioare pentru a fi în măsură să se pronunțe asupra întrunirii elementelor constitutive ale unei infracțiuni de șantaj prin presă.
Afirmațiile mincinoase ale martorilor susmenționați sunt motivate de starea de dușmănie care a intervenit între aceștia și subsemnatul după ce în perioada anterioară (2013-2015) am formulat mai multe plângeri penale împotriva martorilor Szasz Lorand și Bâtea Ciprian, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de insultă, calomnie și denunțare calomnioasă, și denunțuri penale la Serviciul Teritorial Oradea al DNA împotriva unor reprezentanți ai administrației publice locale, în care au fost vizați și acești martori, iar în anul 2015 am formulat mai multe acțiuni în răspundere civilă delictuală împotriva martorilor Szasz și Bâtea, care constituie obiectul dosarelor Tribunalului Satu Mare nr. 1011/83/2015, 1298/83/2015 și 1398/83/2015.
Consider că declarațiile mincinoase și denigratoare ale martorilor Bâtea Ciprian, Dunca Crina și Szasz Lorand au fost furnizate presei, respectiv pârâtului Stoica Ionel, de către pârâtul Ardelean Cristian Marius, în calitate de procuror care instrumenta dosarul Serviciului Teritorial Oradea al DNA nr. 191/P/2015, având în vedere că la data publicării articolului susmenționat din ziarul Adevărul dosarul se afla în faza de urmărire penală, care a fost extinsă împotriva mea în data de 13.02.2016. Ori urmărirea penală nu are caracter public, astfel că prin furnizarea acestor declarații presei, pârâtul Ardelean Cristian Marius a încălcat în mod vădit confidențialitatea, respectiv caracterul nepublic al urmăririi penale și prezumția de nevinovăție a subsemnatului. Jurnaliști angajați la ziare și televiziuni naționale au afirmat în perioada respectivă că au intrat în posesia declarațiilor martorilor susmenționați, care puteau fi furnizate doar de procurorul de caz, pârâtul Ardelean Cristian Marius, și de pârâta Direcția Națională Anticorupție, la care funcția de procuror șef era exercitată de pârâta Kovesi Laura Codruța, urmând să propun în probațiune audierea unor martori în acest sens.
Prin furnizarea nelegală a acestor declarații de martor către presă, înainte de a fi audiat în cauză, în calitate de suspect, pârâtul Ardelean Cristian Marius mi-a încălcat, alături de prezumția de nevinovăție, și dreptul la un proces echitabil și mi-a lezat dreptul la demnitate, onoare și reputație și dreptul la imagine, având în vedere că aveam calitatea de demnitar public, respectiv de senator în Parlamentul României.
4.Pârâtul Stoica Ionel a folosit, ca intertitlu, expresia „acuzații și calomnii de la Tribuna Parlamentului”, prin care induce cititorilor afirmația denigratoare că aș fi făcut o serie de acuzații calomnioase prin declarații politice și interpelări prezentate în calitate de senator în Parlamentul României.
Mentionez că pe parcursul celor două mandate de senator, respectiv timp de 8 ani, împotriva mea nu a fost formulată nicio plângere penală pentru calomnie și că au fost formulate doar două acțiuni în răspundere civilă delictuală împotriva subsemnatului pentru afirmații făcute în declarații politice sau în interpelări parlamenatare care au fost publicate în presa națională și locală, respectiv de către fostul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, și de către deputatul PNL Andreea Paul Vass, dar acțiunile acestora au fost respinse prin hotărâri definitive și irevocabile.
Pârâtul Stoica Ionel a publicat afirmațiile denigratoare fără să-mi solicite în prealabil un punct de vedere cu privire la acuzațiile aduse și fără să verifice aceste acuzații din cel puțin două surse, încălcând astfel normele deontologice ale profesiei de jurnalist, respectiv prevederile art. 2 și 5 din Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă.
Pârâtul Ardelean Cristian Marius a furnizat presei declarațiile martorilor Bâtea Ciprian, Dunca Crina și Szasz Lorand, care conțineau afirmații denigratoare la adresa subsemnatului, înainte de a fi audiat în cauză în calitate de suspect, de a-mi exprima punctul de vedere cu privire la acuzațiile aduse și de-a formula apărări cu privire la acestea, încălcând astfel normele deontologice ale profesiei de procuror. Raportat la modul de formulare a expresiilor denigratoare din declarațiile martorilor Bâtea Ciprian, Dunca Crina și Szasz Lorand am suspiciuni că nu le aparțin acestora, ci le-au fost sugerate și consemnate de pârâtul Ardelean Cristian Marius cu ocazia audierii lor ca martori, existând indicii că au fost exercitate presiuni și amenințări la adresa lor.
II. În articolul intitulat „Surpriza de la percheziții: șeful de la Fisc avea ascuns într-un seif din pivniță carnețelul cu șpăgile pentru PSD”, publicat în ziarul Adevărul în data de 08.05.2016, pârâtul Stoica Ionel mi-a prejudiciat dreptul la demnitate, onoare și reputație, prin următoarele fapte:
1.Pârâtul Stoica Ionel induce cititorilor că aș fi primit mită în sumă de 1 100 lei de la fostul șef al Administrație Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Satu Mare, Ardelean Mircea, arestat și trimis în judecată pentru fapte de corupție în altă cauză, prin următoarele afirmații denigratoare:
« „Într-un carnețel de culoare albastră pe care Ardelean l-a ascuns într-un seif cu cifru în subsolul casei în care locuiește, acesta și-a notat, cu meticulozitate, tot ce i-a dat lui Mircea Govor, persoanelor cu anumite funcții de conducere din OJ PSD sau partidului care l-a propulsat la conducerea unei instituții deconcentrate extrem de importante, în perioada 23 noiembrie 2012-4 noiembrie 2014.
Astfel, la pagina 19 (față+verso), apar sume substanțiale de bani pe care suspectul le-ar fi dat lui „Mircea” (se referă la Mircea Govor-potrivit DNA) în perioada decembrie 2012- martie 2013 (în total, aproximativ 28 000 lei), lui „Valer” suma de 1 100 lei (se referă la Valer Marian, fostul președinte al PSD Satu Mare- potrivit DNA), lui Dumitru Fărcaș suma de 2500 lei … ”.»
Nu am primit de la numitul Ardelean Mircea, cu titlu de mită, nici „subtanțiala suma” de 1 100 lei nici vreo altă sumă. De altfel, fiind audiat în calitate de martor în dosarul Serviciului Teritorial Oradea al DNA nr. 191/P/2015, numitul Ardelean Mircea a declarat referitor la mențiunea „1 100 Valer-curent electric” din carnețelul său că mi-a remis această sumă cu titlu de împrumut și că i-am restituit-o ulterior, motivând că această sumă mi-a fost solicitată de o terță persoană pentru a plăti curentul electric.
Menționez că suma respectivă mi-a fost solicitată, în cadrul activității de audiențe pe care o desfășuram în calitate de senator, de către o persoană din muncipiul Satu Mare care se afla într-o situație disperată, întrucât i-a fost întreruptă furnizarea curentului electric în locuința în care stătea împreună cu mai mulți membri ai familiei sale, inclusiv copii, deoarece avea restanțe de plată de 1100 lei. Întrucât numitul Ardelean Mircea a trecut în perioada respectivă pe la biroul meu parlamentar, l-am rugat să o ajute pe persoana respectivă cu suma de 1100 lei dacă avea această posibilitate, urmând să-i restitui banii după ce voi primi indemnizația de senator, fapt care s-a și întâmplat, după cum recunoaște și susnumitul.
2.Pârâtul Stoica Ionel induce cititorilor că i-aș fi solicitat administratorului unei societăți comerciale din Carei și apoi numitului Ardelean Mircea să-i achite suma de 2500 lei rapsodului popular Dumitru Fărcaș pentru prestația artistică la un eveniment organizat de o firmă pe raza municipiului Carei, prin următoarele afirmații denigratoare:
«„Cu privire la mențiunea 15.02.2013- 2 500 Fărcaș Dumitru”, o persoană care se afla în anturajul lui Mircea Govor și Valer Marian în aceea perioadă a confirmat că si acea mențiune corespunde realității declarând următoarele:
„Doresc să menționez faptul că, potrivit celor relatate de Mircea Govor în cursul anului 2013, Valer Marian a participat însoțit de Dumitru Fărcaș, la un aveniment organizat de o firmă pe raza municipiului Carei.
Valer Marian i-ar fi cerut lui Mircea Govor să-l determine pe administratorul firmei respective să achite contravaloarea prestației artistice a lui Dumitru Fărcaș, invitat de Valer Marian în acest scop, lucru pe care administratorul l-a refuzat. În final, contravaloarea prestației artistice a lui Dumitru Fărcaș a fost achitată de Ardelean Ioan Mircea, prezent fiind și el la acel eveniment. Cunosc din aceleași relatări că Ardelean Ioan Mircea nu a avut asupra lui suma respectivă de bani, dar totuși în final a achitat contravaloarea actului artistic.”»
Afirmațiile susmenționate nu corespund deloc realității pentru simplul fapt că nu l-am invitat și nu am participat niciodată împreună cu rapsodul Dumitru Fărcaș la vreun eveniment organizat în municipiul Carei, un astfel de eveniment neavând loc pur și simplu în perioada respectivă, deci nu aveam cum să-i solicit administratorului societății comerciale organizatoare sau numitului Ardelean Mircea să achite contravaloarea unei prestații artistice inexistente.
Afirmațiile susmenționate provin din declarația martorului Sazsz Lorand consemnată de pârâtul Ardelean Cristian Marius în data de 10.02.2016, în dosarul nr. 191/P/2015, în care, după cum se poate observa acesta invocă relatările unei alte persoane, Govor Mircea, inculpat în cauză, astfel că valoarea probatorie acestei declarații este nulă, nefiind o probă directă, în condițiile în care martorul nu a participat personal la evenimentul invocat și face afirmații de genul „am auzit de la …”.
Pârâtul Stoica Ionel a publicat afirmațiile denigratoare susmenționate fără să mă contacteze în prealabil pentru a-mi solicita punctul de vedere și fără să le verifice din cel puțin două surse încălcând astfel normele deontologige ale profesiei de ziarist, respectiv prevederile art. 2 și 5 din Codul dentologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă.
Pârâtul Ardelean Cristian Marius a furnizat informațiile din carnețulul găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința numitului Ardelean Mircea, precum și declarația martorului Szasz Lorand, în baza cărora au fost publicate afirmațiile denigratoare la adresa subsemnatului, fără să-mi fi prezentat și fără să mă fi audiat în legătură cu aceste acuzații, pentru a-mi expune punctul de vedere și a formula apărări și înainte ca dosarul cauzei să devină public, încalcând astfel grav normele deontologice ale profesiei de procuror în ce privește caracterul nepublic, confidențial al urmăririi penale și prezumția de nevinovăție. Mențiunea inserată în artcol, potrivit DNA, privind identificarea notiței „Valer” cu subsemnatul confirmă fără dubiu că informațiile au fost furnizate de pârâtul Ardelean Cristian Marius și de pârâta Direcția Națională Anticorupție, la care funcția de procuror șef era exercitată de pârâta Kovesi Laura Codruța. Pe de altă parte, arăt că afirmațiile din articolul susmenționat nu au legătură cu fapta care mi-a fost imputată în dosarul nr. 191/P/2015, complicitate la șantaj, fiind evident că acestea au fost furnizate de pârâtul Ardelean Cristian Marius și publicate de pârâtul Stoica Ionel în scop vădit denigrator.
Menționez că dosarul Serviciului Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție nr. 191/P/2015 a fost înregistrat, după emiterea rechizitorului, la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 28.04.2016 și de atunci până în prezent se află în procedură de cameră preliminară, deci nu are caracter public, astfel că singurele surse de informații puteau fi doar procurorul de caz și Direcția Națională Anticorupție, la care funcția de procuror șef era exercitată de pârâta Kovesi Laura Codruța.
Reproducerea notiței numitului Ardelean Mircea cu „1100 lei – Valer”, în condițiile în care acesta declarase că a fost vorba de o sumă împrumutată pentru a ajuta o persoană, respectiv o familie aflată în dificultate să-și achite restanța la curentul electric, și a declarației martorului Szasz Lorand privind obligarea de către subsemnatul a unui om de afaceri și apoi a numitului Mircea Ardelean să-i achite suma de 2500 lei rapsodului Dumitru Fărcaș, în condițiile în care acest martor a făcut afirmații neadevărate, din auzite, despre un eveniment inexistent, dovedesc intenția chiar obstinația pârâților Stoica Ionel și Ardeleam Cristian Marius de a-mi crea imaginea unui om corupt, care primește „șpagă” sau obligă să se dea „șpagă”. În viziunea pârâților un act filantropic devine un act de corupție, iar un potențial act de mecenat cultural capătă aceiași conotație. Pârâții au urmărit astfel să afecteze, să murdărească nu numai imaginea mea publică, ci și imaginea unuia dintre cei mai mari artiști populari din România, Dumitru Fărcaș, profesor la Conservatorul din Cluj Napoca, cunoscut ca un om de o moralitate ireproșabilă.
Pârâtul Stoica Ionel are calitatea de prepus al pârâtei Societatea comercială Adevărul Holding SRL București, care este editorul și proprietarul ziarului Adevărul, fiind angajat jurnalist la societatea susmenționată.
Pârâții Ardelean Cristian Marius și Kovesi Laura Codruța au calitatea de prepuși ai pârâtei Direcția Națională Anticorupție în condițiile în care primul este angajat procuror la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, iar al doilea exercită funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. Consider că pârâtul Ardelean Cristian Marius putea să furnizeze informații și documente presei doar la îndemnul/determinarea și cu consimțământul pârâtei Kovesi Laura Codruța, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care trebuie să răspundă pentru acțiunile de îndemnare sau de determinare și de ajutorare a pârâtului Ardelean Cristian Marius în furnizarea către presă de informații și înscrisuri din dosarul Serviciului Teritorial Oradea al DNA nr. 191/P/2015.
Conform prevederilor art. 75 lit. d și e din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Biroul de informare și relații publice din cadrul Direcției Naționale Anticorupție realizează activitățile de informare asupra evoluției urmăririi penale în diferite cauze și furnizează, cu aprobarea procurorului șef direcție, datele și informațiile noi și întocmește proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul șef direcție, le difuzează operativ mass-media. Din aceste prevederi rezultă că, în mod legal, doar Biroul de informare și relații publice este îndrituit să furnizeze date și informații ori să emită comunicate de presă către mass-media și, în ambele situații, poate face acest lucru doar cu aprobarea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție. Ori, în cazul subsemnatului, Biroul de Informare și Relații Publice a furnizat mass-media doar comunicate de presă, în zilele de 15.01.2016 respectiv 26.04.2016, iar aceste comunicate nu conțin declarații sau pasaje din declarațiile consemnate în dosarul nr. 191/P/2015 și nici informații rezultate din carnețelul găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința numitului Ardelean Mircea. Pe de altă parte, potrivit prevederilor regulamentare invocate, nici procurorii nici Direcția Națională Anticorupție nu sunt îndrituiți nicidecum să furnizeze mass-media documente (declarații de martori, înscrisuri ridicate la percheziții, stenograme conținând interceptări telefonice, fotografii, acte procesuale) din cauzele aflate în instrumentare.
O dovadă elocventă că pârâții Ardelean Cristian Marius și Direcția Națională Anticorupție au furnizat documente presei este documentul publicat de ziarul Evenimentul Zilei în cuprinsul articolului intitulat „Documentul incendiar cu care era șantajat Mircea Govor, arestat la domiciliu pentru corupție. Nume de cod: Oierul”, în data de 22.12.2015, respectiv o notă-raport cu antetul Securității municipiului Satu Mare referitoare la pretinse relații homosexuale ale susnumitului. Documentul respectiv a fost găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința numitului Ardelean Mircea, care a fost inculpat, arestat și trimis în judecată pentru fapte de corupție în alt dosar (121/P/2015), care a fost instrumentat tot de către pârâtul Ardelean Cristian Marius. Pe de o parte, documentul respectiv nu avea legătură cu acuzațiile aduse numitului Govor Mircea, iar, pe de altă parte, este fals, în primul rând pentru că nu a existat un șef al Securității județene Satu Mare cu numele Constantin Petreuș. Pârâtul Ardelean Cristian Marius avea obligația și posibilitatea să verifice autenticitatea documentului respectiv, dar l-a furnizat presei în scopul compromiterii și demonizării inculpatului Govor Mircea după reținerea sa de către DNA și înainte de judecarea cererii de arestare preventivă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin faptele descrise, pârâtul Ardelean Cristian Marius a încălcat astfel prevederile art. 8 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și prevederile art. 8 din Codul deontologic al procurorilor și judecătorilor, conform cărora procurorii sunt obligați să respecte și să apere demnitatea, integritatea fizică și morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate la procedurile judiciare. De asemenea, pârâtul Ardelean Cristian Marius a încălcat prevederile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 15 din Codul deontologic al procurorilor și judecătorilor, conform cărora procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. Totodată, pârâtul susmenționat a încălcat prevederile art. 4 alin. 1 din Codul de procedură penală privind prezumția de nevinovăție, potrivit cărora orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă, și prevederile art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.
Pârâta SC Adevărul Holding SRL trebuie să răspundă în calitate de editor și de proprietar a ziarului Adevărul, în care au fost publicate afirmațiile denigratoare la adresa subsemnatului, și în calitate de comitent al pârâtului Stoica Ionel, autorul articolelor deduse judecății, care are calitatea de prepus în condițiile în care este angajat al acestei societăți.
Menționez că ziarul Adevărul a avut o atitudine vădit și constant ofensatoare la adresa subsemnatului de-a lungul ultimilor cinci ani, publicând și alte articole denigratoare și chiar o caricatură insultătoare la adresa subsemnatului, sens în care exemplific cu articolele intitulate „Derapajele unui senator, fost procuror comunist” (publicat în data de 14.02.2012), „Obiceiul casei: PSD-iști s-au turnat între ei” (publicat în data de 15.10.2014) ș.a.
Pârâta Direcția Națională Anticorupție trebuie să răspundă în calitate de comitent al pârâților Ardelean Cristian Marius și Kovesi Laura Codruța, care au statut de prepuși raportat la funcțiile deținute și atribuțiile conferite.
Afirmațiile din articolele susmenționate sunt denigratoare și defăimătoare, și mi-au prejudiciat grav dreptul la demnitate, onoare și reputație, precum și dreptul la propria imagine, în condițiile în care am avut reputația și imaginea unui om muncitor, cinstit și bine pregătit profesional. Precizez că provin dintr-o familie modestă, numeroasă și cinstită de la ţară și că nu am suferit nicio condamnare penală și nicio sancțiune disciplinară până în prezent. Sub aspectul studiilor, arăt că am fost premiant (premiul I) în școala generală și în liceu, și am absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca cu media generală 9,72 și media de licență 10. Pe plan profesional, arăt că am fost procuror notat anual cu calificativul “foarte bine”, am fost jurnalist și director de ziar critic şi implicat civic, am fost prefect al județului Satu Mare și director de cabinet al președintelui Consiliului Județean Satu Mare, fiind apreciat pentru implicarea în activitatea administrației pubice locale și a instituțiilor deconcentrate, precum și în rezolvarea problemelor cetățenilor din județul Satu Mare. Pe plan politic, arăt că sunt senator în Parlamentul României din 2008 până în prezent (fiind ales în 2008 şi reales în 2012) și că am avut o implicare activă atât în activitățile derulate la Senat cât și în soluționarea problemelor cetățenilor și comunităților din județul Satu Mare și din alte județe în care am fost solicitat. Din 1990 până în prezent am fost parlamentarul sătmărean cu cel mai mare număr de cetățeni primiți în audiență (de ordinul miilor) și cu cel mai mare număr de interpelări adresate membrilor Guvernului (de ordinul sutelor). Totodată, arăt că am deținut funcția de preşedinte al Organizaţiei judeţene Satu Mare a PSD, obţinȃnd în timpul mandatului meu cele mai bune rezultate la alegerile locale şi parlamentare (în anul 2012), după ce UDMR a deținut monopolul asupra administrației publice locale o perioadă îndelungată (12 ani–funcția de președinte al Consiliului Județean Satu Mare; 8 ani-funcția de primar al municipiului Satu Mare). Conform declarațiilor mele de avere, în perioada activității mele parlamentare (2008-2016), am deținut un apartament cu trei camere în municipiul Satu Mare, un teren de 14 ari în localitatea natală, Dăbâca județul Cluj (pe care le-am dobândit anterior) și un autoturism Dacia Logan (pe care l-am dobândit în 2014), rezultând că nu am fost preocupat de îmbogățirea personală, de acumularea de avere prin fapte de corupție sau în alte modalități. Pentru aceste motive nu pot să accept denigrarea și discreditarea mea de către reprezentanți răuvoitori ai presei și ai Direcției Naționale Anticorupție. Mai mult, nu pot să accept ca astfel de articole denigratoare să fie publicate de un ziar, în speță Adevărul, al cărui patron (Burci Cristian) a fost reținut și inculpat relativ recent de către DIICOT pentru infracțiuni foarte grave (constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, instigare la spălare de bani şi instigare la evaziune fiscală), iar anterior a fost acuzat de o serie de afaceri dubioase (cu adopții de copii, cu afaceriști interlopi ca frații Creștin, originari din județul Satu Mare, cu Compania Națională CFR ș.a.).
Conform art. 30 alin. 6 din Constituția României, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine, iar art. 72 din Codul civil prevede că orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale și că este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, în timp ce art. 73 din Codul civil prevede că orice persoană are dreptul la propria imagine.
Potrivit art. 30 alin. 8 din Constituția României, răspunderea civilă pentru informația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului și proprietarului mijlocului de multiplicare, iar art. 31 alin. 4 din Constituție prevede că mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri că afirmațiile referitoare la fapte determinante, care sunt deci susceptibile de a fi probate, făcute în absența oricăror dovezi care să le susțină, nu se bucură de protecția art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și că ziariștilor le revine obligația obișnuită de a verifica o afirmație factuală, această obligație însemnând că trebuie să se bazeze pe un suport factual suficient de precis și fiabil, care să fie proporțional cu natura și forța afirmațiilor (Cauza Pedersen și Baadsgard contra Danemarcei, Hotărârea nr. 49017/1999). Curtea arată în același timp că se impune a se verifica dacă ziariștii au luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de a verifica adevărul declarațiilor factuale, afirmațiile respective fiind serioase pentru persoana vizată și impunând o diligență specială din partea editorului.
În cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 alin.1 din Codul civil referitor la pârâtul Stoica Ionel, de art. 1369 alin. 1 din Codul civil referitor la pârâții Ardelean Cristian Marius și Kovesi Laura Codruța, și de art. 1373 alin.1 din Codul civil referitor la pârâtele Societatea comercială Adevărul Holding SRL și Direcția Națională Anticorupție, respectiv fapta ilicită, vinovăția pârâților, prejudiciul și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. Astfel, art. 1357 alin. 1 din Codul civil statuează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovație, este obligat să îl repare, art. 1369 alin. 1 din Codul civil prevede că cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu ori l-a ajutat în orice fel să-l pricinuiască răspunde solidar cu autorul faptei, iar art. 1373 alin.1 din Codul civil prevede că comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Potrivit prevederilor art. 1349 alin.1 și 2 din Codul civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Fapta ilicită a pârâtului Stoica Ionel constă în publicarea unor afirmații neadevărate, în scop defăimător, în calitate de autor al articolelor susmenționate din ziarul Adevărul.
Fapta ilicită a pârâtului Ardelean Cristian Marius constă în furnizarea majorității informațiilor și a unor declarații de martor din dosarul pe care îl instrumenta în faza de urmărire penală în baza cărora au fost făcute cu bună știință și cu rea credință afirmațiile prejudiciabile deduse judecății și în îndemnarea, în determinarea pârâtului Stoica Ionel să le publice în ziarul Adevărul.
Fapta ilicită a pârâtei Kovesi Laura Codruța constă în ajutorul acordat pârâților Ardelean Cristian Marius și Stoica Ionel în vederea publicării informațiilor denigratoare deduse judecății prin consimțirea respectiv aprobarea furnizării acestora către ziarul Adevărul și pârâtul Stoica Ionel, autorul articolelor invocate.
Acuzațiile care mi-au fost aduse de către pârâți sunt vădit neîntemeiate și menite să dezinformeze publicul cu bună știință și rea credință, fiind făcute cu scopul precis de a crea suspiciuni cu privire la integritatea subsemnatului și de a-mi compromite imaginea publică, ca politician și parlamentar.
Răspunderea civilă a pârâtei SC Adevărul Holding SRL București este atrasă de calitatea sa de editor și de proprietar al ziarului Adevărul și de comitent al pârâtului Stoica Ionel, iar răspunderea civilă a pârâtei Direcția Națională Anticorupție este atrasă de calitatea de comitent al pârâților Ardelean Cristian Marius și Kovesi Laura Codruța.
Vinovația pârâților constă în comiterea faptei cu intenție directă, aceștia prevăzând și urmărind, cu bună știință și cu rea credință, ca prin fapta ilicită să-mi prejudicieze demnitatea, onoarea, reputația și imaginea inducând în mod deliberat în conștiința publică ideea că aș fi fost un om nedemn, un parlamentar compromis, care ar fi săvârșit infracțiuni de șantaj și de corupție, în calitate de senator în Parlamentul României și de președinte al Organizației județene Satu Mare a PSD.
Vinovăția pârâților este evidentă în condițiile în care pârâtul Stoica Ionel are o vastă experiență jurnalistică, iar pârâții Ardelean Cristian Marius și Kovesi Laura Codruța au pregătire juridică superioară, fiind licențiați în drept și având o experiență semnificativă în funcția de procuror, respectiv de procuror șef.
Prejudiciul cauzat prin fapta ilicită este concret, efectiv și cert, constând în principal din resimțirea impactului produs de conduita culpabilă a pârâților, și anume din lezarea demnității, onoarei, reputației și imaginii subsemnatului, faptele imputate fiind de natură să-mi prejudicieze dreptul la demnitate și dreptul la imagine, având în vedere gravitatea alegațiilor, ce atrag inevitabil oprobiul public.
Prejudiciul cauzat este real și efectiv întrucât afirmațiile deduse judecății au ajuns la cunoștința opiniei publice prin prezentarea lor într-un mijloc de informare publică, respectiv într-un ziar național cu un tiraj substanțial.
Amploarea prejudiciului cauzat prin încălcarea limitelor libertății de exprimare și lezarea drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului trebuie privit prin prisma calității de persoană publică, având în vedere demnitatea publică pe care o dețineam la data publicării articolelor și o dețin în continuare, aceea de senator în Parlamentul României, precum și prin prisma faptului că în la finele acestui an vor avea loc alegeri parlamentare, iar șansele mele de a obține un nou mandat parlamentar sunt evident diminuate de publicarea articolelor denigratoare deduse judecății.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâților și prejudiciul cauzat subsemnatului este evident, rezultând ex rem din chiar săvârșirea faptei, prin vătămarea valorilor sociale ocrotite de normele naționale și internaționale.
În jurisprudență s-a arătat în mod constant că prejudiciul moral, dat fiind caracterul său subiectiv, intern, se deduce, se prezumă din simpla existență a faptei ilicite de natură să determine un asemenea prejudiciu, întrucât proba sa directă ar fi practic imposibilă. Daunele morale sunt acordate cu titlu de sancțiune, acestea constituind despăgubiri menite realmente să-l penalizeze pe pârâtul vinovat de atingerile grave aduse imaginii, demnității, onoarei și reputației reclamantului și, în același timp, constituind un avertisment sever pentru cei care ar intenționa în viitor să aducă atingeri acestor drepuri nepatrimoniale ale reclamantului.
Criteriile de stabilire a despăgubirilor se stabilesc prin apreciere, în raport cu consecințele negative suferite de victimă pe plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.
Pentru toate aceste considerente, solicit admiterea prezentei acțiuni astfel cum aceasta a fost formulată.
În drept, invoc prevederile art. 95 alin. 1, art. 107 alin. 1 și art. 194 și urm. din Codul de procedură civilă, combinate cu prevederile art. 72, art. 73, art. 252, art. 253 alin. 4, art. 1349, art. 1357, art. 1369 alin. 1, art. 1373 alin. 1 din Codul civil, precum și prevederile art. 30 alin. 6 și 8 din Constituția României.
În probaţiune, depun copii de pe articolele de presă susmenționate, comunicatele invocate ale Direcției Naționale Anticorupție și solicit încuviințarea interogatoriului pârâților, audierii de martori și depunerii unor alte înscrisuri, în funcție de evoluția dezbaterilor.
Depun prezenta cerere de chemare în judecată în șase exemplare, unul pentru instanța de judecată și câte unul pentru pârâți.
Am achitat taxa judiciară de timbru de 100 lei, conform chitanței având seria și numărul SMTXL MP 20004854 din 2.09.2016.
Reclamant
Marian Valer