BREAKING NEWS

Kovesi, in corzi

Zeita anticoruptie din Carpati, Laura Codruta Kovesi, fost procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in perioada 2006-2012 si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie in perioada 2013-2018, actualmente procuror sef al Parchetului European, a primit o lovitura naucitoare saptamana trecuta. Printr-o hotarare definitiva, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul Consiliului Superior al Magistraturii si a respins cererea lui Kovesi de a i se recunoaste gradul profesional de procuror de Parchet de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Inalta Curte a confirmat astfel solutia pronuntata de Consiliul Superior al Magistraturii, Sectia pentru procurori, care a respins solicitarea formulata de Kovesi in 2018, cu motivarea ca nu a dobandit acest grad profesional prin examen, aceasta detinand doar gradul profesional de procuror de parchet de tribunal. Kovesi a contestat hotararea Consiliului Superior al Magistraturii la Curtea de Apel Bucuresti, care i-a dat castig de cauza, recunoscandu-i gradul profesional solicitat. Instanta suprema a desfiintat saptamana trecuta hotararea Curtii de Apel ca fiind nelegala si netemeinica.


Nu a sustinut nici concurs pentru functiile de procuror general si de procuror sef al DNA

In octombrie 2006, cand a fost numita procuror general al PICCJ de catre presedintele Traian Basescu, la propunerea ministrului justitiei Monica Macovei, Laura Codruta Kovesi era incadrata procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu, detinand de cateva luni functia de procuror sef al Biroului local al DIICOT. Dupa ce a fost numita in functiile de procuror general al PICCJ si de procuror sef al DNA, nu s-a inscris si nu a sustinut, cum ar fi fost firesc, examene pentru dobandirea gradelor profesionale de procuror de parchet de curte de apel si de Parchet de Inalta Curte de Casatie si Justitie, temandu-se mai mult ca sigur ca la astfel de examene ar fi iesit la lumina adevarata sa valoare profesionala. Faptul ca nu avea decat gradul profesional de procuror de parchet de tribunal nu a constituit un impediment pentru ministrii de justitie care au propus-o in functiile susmentionate (Monica Macovei, Catalin Predoiu, Victor Ponta, Raluca Pruna) si pentru presedintii care au numit-o in aceste functii (Traian Basescu, Klaus Iohannis). Dar, Kovesi nu a sustinut niciun concurs nici pentru ocuparea functiilor de procuror general al PICCJ si de procuror sef al DNA. In cazul sau nu au au fost aplicate niciodata proceduri si criterii de selectie, deci nu se poate vorbi de o promovare pe meritocratie.
Promovarea sa in functia de procuror general al Romaniei in 2006 s-a facut, asa cum am aratat de multe ori, pe pile, cunostinte si relatii: tatal sau Ioan Lascu, procuror sef al Parchetului Medias din 1980, era in relatii de prietenie cu cel mai apropiat colaborator al presedintelui Traian Basescu, Vasile Blaga, pe atunci ministru de interne si secretar general al PDL, iar ea a fost colega de facultate cu liderul de atunci al partidului prezidential-PDL, Emil Boc, si cu sefa de cabinet a ministrului justitiei, judecatoarea clujeana Monica Niculescu, propulsata de Boc in aceasta functie. Toti factorii politici implicati au vazut in Kovesi marioneta perfecta, fapt pe care aceasta l-a confirmat cu varf si indesat. Nu a contat deloc ca nu avea nici experienta profesionala nici experienta manageriala corespunzatoare, in conditiile in care nu a condus pana atunci nici macar un parchet de judecatorie sau de tribunal. Numirea sa in functia de procuror sef al DNA, in aprilie 2013, s-a facut in urma unui troc politic intre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta, care isi asumase in acest scop si functia de ministru interimar al justitiei. Trocul dintre Basescu si Ponta a fost intermediat de fostul ministru si consilier prezidential Elena Udrea si de fostul sef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, care a apelat si la ex-directorul SRI George Maior si la ex-deputatul Sebastian Ghita, amandoi amici apropiati ai premierului social-democrat. Astfel, Basescu a reusit sa o impuna pe Kovesi la sefia DNA, iar Ponta a obtinut numirea in functia de procuror general al Romaniei a fostului sau coleg de facultate Tiberiu Nitu.


Un procuror sef european care menajeaza firmele multinationale
Inaintea loviturii primite de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv dupa declansarea actualei crize politice, numele Laurei Codruta Kovesi a fost pomenit cu o frecventa mai ridicata in analize si comentarii politice, in sondaje de opinie, in articole de presa si chiar intr-o piesa muzicala cu iz satirico-politic. Analisti si comentatori politici au predictionat ca Laura Codruta Kovesi va fi un candidat redutabil al dreptei la alegerile prezidentiale din 2024, cea mai plauzibila fiind sustinerea sa de catre USR. Conform unui sondaj relativ recent, care nu a fost dat publicitatii, Kovesi s-ar clasa pe primul loc in topul popularitatii in randul romanilor, cu un procent de circa 35%. Prenumele sau Codruta a fost invocat amenintator la adresa presedintelui Klaus Iohannis in ultima piesa muzicala a trupei Taxi, cunoscuta pentru afinitati cu miscarea #rezist si USR. Site-uri care s-au remarcat ca trompete ale Binomului SRI-DNA au ridicat-o in slavi pe Laura Codruta Kovesi pentru primele arestari operate de Parchetul European, care au fost asociate cu celebra mafie calabreza Ndrangheta. Ori, in speta au fost arestati pentru evaziune fiscala in valoare de 13 milioane de euro 10 traficanti de autoturisme de lux din Germania, Italia si Bulgaria, dintre care trei ar fi avut apartenenta la Ndrangheta. Acest dosar cu traficanti transfrontalieri de masini ne aminteste de primul dosar piedestal al lui Kovesi, care a fost dosarul clanului Circarilor, pe care l-a solutionat in perioada in care a fost procuror sef al Biroului DIICOT Sibiu si l-a invocat in vederea numirii sale in functia de procuror general al Romaniei. In acel dosar au fost anchetati si trimisi in judecata niste camatari din Medias, orasul natal al lui Kovesi, in care tatal sau a fost procuror sef timp de 30 de ani, acesta sprijinind-o in solutionarea cauzei.
Ne-am fi asteptat ca eroina anticoruptie din Carpati sa debuteze in Europa cu combaterea marii evaziuni fiscale practicate de multe firme multinationale. Mai ales ca cele mai bogate tari de pe mapamond, reunite in G20, au decis la recentul summit de la Roma, impozitarea cu 15% a firmelor multinationale. Dar, dupa cum se stie, in perioada de 12 ani in care a detinut functiile de procuror general al Romaniei si de procuror sef al DNA, Kovesi nu a avut curajul sa investigheze marile companii multinationale care operau in Romania si a musamalizat anchetele demarate asupra acestora. Fostii procurori sefi adjuncti ai DIICOT, Ciprian Nastasiu si Angela Ciurea, au devoalat ca procurorul general Laura Codruta Kovesi le-ar fi solicitat sa o lase mai moale cu dosarul privatizarilor strategice. Cert este ca fostul procuror general Kovesi a musamalizat dosarul ALRO, in care au fost vizati si interceptati inclusiv fostii consilieri prezidentiali Elena Udrea si Theodor Stolojan, folosindu-l in scest scop pe subalternul sau Horia Valentin Selaru, care a dispus in ianuarie 2010, dupa realegerea presedintelui Basescu, neinceperea urmaririi penale in cauza.


Musamalizari si menajari a la Kovesi
In calitate de procuror sef al DNA, Kovesi a musamalizat megadosarul MICROSOFT-EADS, pe care ea insasi l-a anuntat cu surle si trambite in vara anului 2014, cand s-a laudat ca, sub lupa procurorilor anticoruptie, s-ar afla in jur de 40 de inalti demnitari (prim-ministri, ministri, secretari de stat, sefi din politie si de servicii secrete, s.a.) care au condus destinele Romaniei in utimii 15 ani. Atunci a anuntat inclusiv ca s-au conturat un prejudiciu de sute de milioane de euro si o mita de circa 60 de milioane de euro. Dupa cativa ani s-a ales praful de acest megadosar, fiind trimisi in judecata doar niste pestisori autohtoni, Kovesi si subalternii sai neavand curajul sa ia bani marunti coorporatia americana MICROSOFT si concernul franco-german EADS. Probabil ca asa se explica sprijinul decisiv pe care i l-au acordat Franta si Germania in ocuparea functiei de procuror sef al Parchetului European.
Pe de alta parte, nici cand era procuror general al Romaniei nici dupa ce a devenit procuror sef al DNA, Kovesi nu a demarat nicio investigatie cu privire la devalizarea Fondului Proprietatea, intrucat in administrarea acestuia a fost implicat fostul ambasador al SUA in Romania, Mark Gittenstein, cunoscut ca un fervent sustinator al sau. In cursul mandatului de ambasador (2009-2012), Gittenstein a fost implicat in numirea firmei Franklin Templeton Investment Management Ltd. ca administrator unic al Fondului Proprietatea, facand interventii la presedintele Traian Basescu si la premierul Emil Boc pentru a influenta justitia autohtona in acest sens. Dupa incetarea mandatului de ambasador, Gittenstein a fost implicat in administrarea Fondului Proprietatea in calitate de membru al Comitetului Reprezentantilor acestui fond, detinand aceasta functie din 2013 pana in prezent.
Principala preocupare a lui Kovesi, mai ales ca procuror sef al DNA, a fost „decaparea” politicienilor care detineau functii importante in stat si in administratia publica locala (prim-ministri, ministri, parlamentari, presedinti de consilii judetene, primari) si a oamenilor de afaceri autohtoni care nu erau agreati de papusarii sai din tara sau de afara. Acum, dupa ce a fost umflata cu atatea pompe mediatice, romanii, ca si ceilalti europeni, asteapta ca, in calitate de procuror sef al Parchetului European, sa se ia la tranta cu marea infractionalitate economico-financiara din cadrul Uniunii Europene. Mari sperante nu avem dupa dosarele cu care a demarat. Recenta hotarare a instantei supreme din Romania de a nu-i recunoaste gradul profesional de procuror de Parchet de Inalta Curte de Casatie si Justitie constituie o lovitura devastatoare de imagine pentru Laura Codruta Kovesi. Mai mult, dupa aceasta hotarare definitiva, Kovesi risca sa piarda functia de procuror sef al Parchetului European, avand in vedere ca pentru ocuparea acesteia trebuia sa indeplineasca conditia de a fi detinut cea mai inalta calificare, respectiv cel mai inalt grad profesional in tara de origine.


Valer Marian

Leave a comment