Fata lu’ tata de la Mineriadă. Odrasle de nomenclaturiști
Lungă este galeria odraslelor nomenclaturii comuniste, opresori și profitori ai regimului ceaușist, care au preluat democrația noastră originală și au reformat-o după chipul și asemănarea înaintașilor. În ultimul deceniu, asemenea personaje au făcut legea în România fiind promovați cu ostentaţie în funcţii cheie ale statului, unde au produs mari prejudicii de imagine și nu numai. Tone de maculatură au fost
scrise despre faimoasa Monica Luisa Macovei, fost ministru al Justiţiei în guvernul Tăriceanu (2005-2007). Tatăl beizadelei Macovei, Vasile Gherghescu, magistrat de profesie, a fost înalt demnitar în nomenclatura comunistă: consilier în cadrul Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, instituție ce avea sediul în confiscatul Palat Regal. Ca vrednic slujitor al regimului odios, Vasile Gherghescu a fost decorat cu Steaua Republicii prin decret semnat de dictatorul Nicolae Ceauşescu. Aceeași Macovei l-a ajutat substanţial pe fostul preşedinte al României în selectarea unor indivizi obedienți pentru funcţiile de procuror general, (ulterior șefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi), fostul procuror şef al DNA (Daniel Morar), fostul procuror şef al DIICOT (Codruţ Olaru), fostul preşedinte , respectiv ex-secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate (Alexandru Cătălin Macovei şi Horia Georgescu).
Cum așchia nu sare departe de trunchi, un caz aparte în peisajul acestor mișcări de beizadele promovate cu dedicație este și fosta șefă a Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, personaj central al unui scandal soldat cu retragerea sa din postul călduț de membru al Plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
Dealtfel, după cum remarca presa centrală, după Revoluţia din decembrie 1989, în calitate de procuror şef al Capitalei Ioan Hăineală “s-a remarcat prin ingerinţa nelegitimă şi nefastă în treburile Ministerului de Interne, când a solicitat în data de 12 iunie 1990 intervenţia poliţiei pentru evacuarea şi deblocarea Pieţii Universităţii, fapt ce a constituit fitilul evenimentelor violente din 13-15 iunie 1990”.
Documente recent scoase la iveală cu ocazia redeschiderii cercetărilor în dosarul primei Mineriade, prezintă modul în care, “tata lu’ fata”, Ioan Hăineală, șef al Procuraturii Municipiului București (PMB) la acea dată, juca ping-pong cu victimele Mineriadei. Astfel, prin adresa emisă în 6 iulie 1990, în dosarul 1044/P/1990, 
după ce îl arestase pe liderul Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, Hăineală îl livra pe “infractorul periculos” de la municipiu la Procuratura Militară București, “spre competentă soluționare”. De ce trebuia să se ocupe un magistrat militar de civili ? Era Mărieș un caz care viza siguranța națională sau pur și simplu un exemplu de intimidare și timorare ? În cele din urmă, după ce s-a războit cu sistemul și a câștigat la CEDO, Doru Mărieș a ajuns din inculpat persoană vătămată, calitate care i-a fost retrasă în 29 decembrie 2016 de procurorul Istrate. Jocul (mai bine zis batjocura) a continuat după începerea protestelor din fața guvernului din ianuarie 2017, când Mărieș a fost reconvocat (7 februarie) în același dosar, pentru a fi audiat în calitate de parte vătămată. În acest timp, în presa centrală s-a zvonit că, încurajați de rezultatul alegerilor din decembrie 2016 și de acapararea totală a puterii, noii reprezentanți ai regimului ar fi pus la cale arestarea liderului Asociației 21 Decembrie 1989 . Planurile le-ar fi fost zădărnicite de manifestațiile anti-guvern din Piața Victoriei.
Tata lu’ fata
Mai grav este faptul că, cei care se cred apostolii Occidentului acreditau ideea că în România modernizarea statului a fost realizată prin reforma justiţiei şi 
edificarea statului de drept, cu oameni născuţi şi crescuţi în puful nomenclaturii comuniste. Ca și părinții lor, odraslele nomenclaturii şi-au căutat tătucul. Cum Ceaușescu nu mai exista au apelat la înlocuitorii săi, oameni ca Ion Iliescu sau Traian Băsescu. Cum nimic nu este întâmplător, la o privire atentă pe site-ul Senatului, găsim și portretul nomenclaturistului Ioan Hăineală, creionat de fostul senator Valer Marian.
“Tatăl actualului preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, a fost procuror în timpul regimului comunist, deţinând în timpul dictaturii ceauşiste funcţia de procuror şef al Procuraturii Judeţene Covasna. În această calitate, procurorul şef Ioan Hăineală a avut relaţii strânse cu organele represive ale Miliţiei şi Securităţii şi a fost membru al Comitetului județean Covasna al PCR, făcând parte din nomenclatura comunistă […] .
În calitate de procuror şef al Capitalei, Ioan Hăineală a primit un apartament spaţios şi luxos pe Calea Victoriei Socialismului, pe care l-a cumpărat ulterior la un preţ modic. Conform unor foşti ofiţeri de protecţie şi pază, înainte de a se muta în acest apartament, principala preocupare a procurorului şef Hăineală a fost de a procura oglinzi cu care să acopere toţi pereţii, întrucât fiicei sale Oana îi plăcea să se uite toată ziua în oglinzi. Unii colegi magistraţi spun că doamna Hăineală şi-a păstrat obiceiul, inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii plăcându-i să se admire în oglinzi cât este de frumoasă şi deşteaptă. Probabil că la CSM i-a fost mai simplu sa-şi satisfacă narcisismul, având în vedere că sediul acestei instituţii este construit din sticlă şi beton.
Culmea ironiei, toate aceste odrasle de opresori comunişti, ceauşişti, au avut parte de-o puternică susţinere nu numai din partea preşedintelui Traian Băsescu ci şi din partea Comisiei Europene de la Bruxelles, a marilor puteri occidentale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa) şi a ambasadorilor acestora la Bucureşti. Ultimii doi ambasadori americani în România, Nicholas Taubman şi Mark Gittenstein, au făcut chiar o pasiune pentru şefii băsişti de la Procuratura Generală, DNA, ANI şi CSM. “, scria senatorul Marian în declarația politică intitulată “Justiţia şi integritatea, pe mâna odraslelor opresiunii ceauşiste”, în ianuarie 2014.
Certificat de bună purtare pentru Macovei
Legătura dintre beizadelele nomenclaturii comuniste, Monica Luisa Macovei (fostă Gherghescu) și Oana & tatăl Hăineală este relevată și de un document publicat
de site-ul Luju.ro. Certificatul de bună purtare semnat în 25 iunie 1990 de Hăineală tatăl (la câteva zile după ce solicitase intervenția poliției în Piața Universității), conține elogii la adresa activității depuse în anul anterior de tânărul magistrat.
În fișa de apreciere, Ioan Hăineală o laudă pe Monica Luisa, membră a PCR, procuror la Procuratura locala Sector 1 în 1989, pentru modul „ferm” în care făcea arestări.
„Procurorul Monica Gherghescu și-a desfășurat activitatea în cursul anului 1989 în compartimentul de supraveghere a activității de cercetare penală desfășurată de organele de poliție din cadrul Serviciului Independent de Poliție Transporturi pentru Regionala CF București, soluționând un număr de 420 de dosare, din care 114 cu rechizitorii, soluțiile au fost legale și temeinice în toate cazurile, măsura arestării preventive a fost dispusă în mod legal și ferm”, se arată în fișa de apreciere semnată de Ioan Hăineală.
Așchia nu sare departe de trunchi
Portretul magistratului comunist și al fiicei sale “occidentale” este completat de mărturia jurnalistul Oreste Teodorescu, care 
povestește amănunte picante despre familia Hăineală. Astfel, la o televiziune cu rating mare, Oreste povestea despre aventura sa din stațiunea Slănic Moldova, din perioada în care era elev de liceu, alături de un prieten si doua fete, una dintre acestea fiind chiar Oana Haineală.
“Tatăl doamnei Hăineală, încă dinainte de 1989 și mult timp după, până când s-a dus pe lumea cealaltă, Dumnezeu să-l ierte, a fost procurorul șef al orașului Bacău. L-am întâlnit personal într-un moment nefericit. A scos pistolul de la buzunarul de la piept, l-a pus pe noptieră… (…) Am fost monitorizați și urmăriți toată perioada în care ne-am aflat ca doi golănei de clasa a X-a cu două fetișcane, frumușele amândouă la vremea respectivă, până când, în urma raportului probabil al cameristei și al recepționerului, am avut un contact direct și personal, noi băieții, cu tatăl doamnei Oana Haineală, procuror și pe vremea aceea în Bacău, care probabil pentru a ne convinge să nu mai lăsăm o libertate a mâinilor și a gesturilor așa cum fac adolescenții a scos pistolul de la piept și ne-a spus o poveste. Întelegeți acum că așchia nu sare departe de trunchi?”, spune Oreste.
Eduard Ovidiu Ohanesian