BREAKING NEWS

Fața întunecată a Direcției Naționale Anticorupție (IV)

Coat_of_arms_of_the_Senate_of_RomaniaSenator: Valer Marian

Circumscripƫia electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral:  nr.1

Grupul parlamentar:  independent 

Ṣedinƫa Senatului din: 18.10.2016

 

DECLARAŢIE POLITICӐ 

Titlu: Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție (IV)

Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale  Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticorupție acuzați de implicare în trafic cu țigări • Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese  politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul străin? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale 

Laura Codruța Kovesi – carieră de carton, la umbra minciunii și traficului de influență 

După trei ani de la preluarea funcției de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, în contextul scandalului provocat de dezvăluirile privind falsificarea raportului prin care a fost absolvită de acuzațiile de plagiat privind teza sa de doctorat, devine tot mai posibilă împlinirea predicției că Laura Codruța Kovesi ar putea fi ultima victimă importantă a marii campanii anticorupție declanșate în România, făcând o paralelă cu soarta celebrului procuror/acuzator public Antoine Quentin Fouquier-Tinville, care a fost ultima victimă a ghilotinei în perioada Marii Terori a Revoluției Franceze. Apar tot mai multe date care converg spre ideea că în jurul lui Kovesi a fost constituit în vara anului 2012 un adevărat grup infracțional organizat la cel mai înalt nivel statal, în scopul absolvirii sale de acuzațiile de plagiat cu privire la teza sa de doctorat, care, culmea ironiei, a avut ca obiect combaterea crimei organizate. Un grup care și-a realizat scopul îndeosebi cu „sprijinul de specialitate” al Serviciului Român de Informații, ca să folosesc sintagma consacrată în comunicatele de presă ale DNA din ultimii ani. Pentru că din grupul de lucru constituit în vederea albirii doctoratului Laurei Codruța Kovesi au făcut parte, alături de un prim-ministru în funcție (Victor Ponta), un ministru în funcție (Mihnea Costoiu) și un om de afaceri controversat, dar apropiat (Sebastian Ghiță), și șefii Serviciului Român de Informații, respectiv directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Este important de relevat că cei doi șefi ai SRI au fost prezenți in corpore, alături de o sumedenie de subalterni, printre care generalii Viorel Voinescu și Dumitru Dumbravă, cu ocazia susținerii tezei de doctorat de către Laura Codruța Kovesi la Universitatea de Vest din Timișoara, probabil pentru a impresiona asistența și, mai ales, comisia de doctorat.

Un grup infracțional organizat pentru salvarea unui procuror general?! 

Dacă creierul operațiunii de spălare a doctoratului Laurei Codruța Kovesi a fost generalul Coldea, despre care însuși fostul președinte Traian Băsescu a dezvăluit că ar fi exercitat presiuni extraordinare în acest sens, iar brațul a fost omul de afaceri Sebastian Ghiță, mai puțin cunoscut este rolul jucat de fostul director al SRI, George Maior, actualmente ambasador la Washington. Maior a fost în realitate coagulantul grupului, respectiv liantul dintre membrii acestuia. Pentru că Maior era șeful ierarhic al generalului Coldea, era nașul de căsătorie al primului ministru Victor Ponta, era partenerul lui Mihnea Costoiu în științe ale securității naționale și avea o relație apropiată, chiar privilegiată, cu Sebastian Ghiță. Conform unui ofițer care a deținut o funcție importantă în SRI pe linie de protecție contrainformativă, Sebastian Ghiță a fost în perioada respectivă omul de casă și feciorul bun la toate al directorului George Maior, asigurându-i acestuia de la coșnița zilnică până la profesori meditatori pentru copii. Este foarte posibil că Maior a intermediat apropierea dintre Kovesi și Ghiță, concretizată prin vizite la locuința și la crama controversatului om de afaceri. Tot George Maior a intermediat apropierea dintre Laura Codruța Kovesi și doi politicieni foarte influenți în ultimii 10-15 ani, amândoi foști miniștri de interne, respectiv Ioan Rus, liderul Grupului PSD de la Cluj, nașul lui Maior la prima sa căsătorie, și Gabriel Oprea, nașul lui Ponta la prima sa căsătorie, devenit din „șeful mafiei personale a lui Adrian Năstase” sluga preaplecată a lui Traian Băsescu și a SRI. Pe lângă toate acestea, Maior era și un apropiat al ambasadorului SUA la București din perioada respectivă, Mark Gittenstein, cunoscut drept principalul susținător și protector de peste hotare al actualului procuror șef al DNA.

Lăsând la o parte acuzațiile de plagiat, care se impun a fi reverificate de urgență și cu exigență, au apărut o serie de aspecte grave care impun demisia sau demiterea lui Kovesi din funcția de procuror șef al DNA. Laura Codruța Kovesi a declarat ritos că s-ar fi prezentat în fața Comisiei tehnice de experți a Consiliului Național de Etică cu argumente și documente concludente împotriva acuzațiilor de plagiat, dar deputatul Sebastian Ghiță a arătat în autodenunțul său că această comisie nu s-a întrunit niciodată, iar doi dintre cei trei membri ai acesteia au confirmat spusele sale, declarând presei că nu au fost prezenți la comisia respectivă. Laura Codruța Kovesi a declarat că nu a fost niciodată prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiță, dar acesta a devoalat că a avut zeci de întâlniri cu actuala șefă a DNA la locuința sa și la podgoria sa, la una dintre acestea fiind present și fostul premier Victor Ponta, care a confirmat. Mai mult, pentru a demonstra că falsificarea raportului Comisiei tehnice de experți s-a făcut cu știința și cu contribuția Laurei Codruța Kovesi, Sebastian Ghiță a prezentat un e-mail primit de la aceasta, de pe o adresă electronica secretă, cucuveauamov@gmail.com, prin care i-a solicitat modelul de raport în cazul lui Victor Ponta, și a declarat că Kovesi a făcut anumite adnotări cu mâna proprie pe acest raport. Deputatul Ghiță a mai devoalat că Laura Codruța Kovesi a folosit această adresă secretă de e-mail pentru a furniza anumitor jurnaliști informații și documente din dosare instrumentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de DNA, fapt care constituie un atentat grav la democrație și la statul de drept, fiind încălcate prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și caracterul nepublic al urmăririi penale. Între timp, folosind cel mai performant soft antiplagiat (iThenticate), o organizație neguvernamentală specializată în depistarea plagiatelor, Asociația Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj Napoca, a confirmat plagiatul lui Kovesi, demonstrând existența a 11 incidente (surse) de plagiat, iar Grupul de Investigații Politice (GIP) a constatat că întinderea plagiatului se cifrează la 50% (adică jumătate) din teza de doctorat. Cu privire la toate aceste aspecte grave, se impune ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze de urgență cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt intelectual (referitor la plagiat), inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea autorității și influenței în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, fals intelectual și complicitate la fals intelectual (referitor la întocmirea raportului de absolvire de acuzațiile de plagiat) și abuz în serviciu (referitor la furnizarea către presă de informații și documente din dosare penale de pe adresa electronică secretă cucuveauamov@yahoo.com).

Procuror general al României,  fără procedură de selecție și fără experiență într-o funcție importantă

Nu putem trece cu vederea că, la fel ca și doctoratul, toate numirile în înalte funcții judiciare ale Laurei Codruța Kovesi stau sub umbra minciunii și a încălcării legii și bunelor practici. Astfel, în toamna anului 2006, când a fost promovată în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție în care a fost propusă de ministrul justiției Monica Macovei și a fost numită de președintele Traian Băsescu, cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost aplicată nicio procedură de selecție, iar Kovesi nu a îndeplinit criteriile normale de competență profesională. Monica Macovei a declarat ulterior că la numirea lui Kovesi a fost aplicată o procedură riguroasă de selecție, dar din răspunsul primit la o interpelare adresată în acest an actualului ministru al justiției Raluca Prună (având ca obiect „Procedura și criteriile de selecție a doamnei Laura Codruța Kovesi în vederea numirii în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”), rezultă că în 2006 nu a existat nicio procedură de selecție și că Laura Codruța Kovesi nu a avut niciun contracandidat. Potrivit răspunsului invocat, criteriile de evaluare (selecție) a candidaților pentru funcțiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT au fost stabilite de abia prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, nr. 161/07.07.2011, care a fost modificată ulterior prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. Traian Băsescu a motivat spre finalul președinției sale că ar fi numit-o procuror general al României pe „necunoscuta” Laura Codruța Kovesi întrucât i s-a spus că a avut cel mai mare randament național în calitate de procuror șef al DIICOT Sibiu. Fostul președinte a fost mințit pentru că în anul 2006, în care Kovesi a fost numită procuror șef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT și a deținut această funcție timp de 9 luni, această unitate de parchet s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unități de profil, astfel că în niciun caz nu se poate vorbi de un randament excepțional sau de o performanță profesională deosebită.

În realitate, la data în care a fost numită procuror general al României (02.10.2006), la vârsta de 33 de ani, Laura Codruța Kovesi avea 11 ani vechime în profesia de procuror, respectiv doar cu un an peste minimul necesar, dar nu avea nici măcar un an vechime în funcția cea mai importantă pe care a deținut-o anterior, respective în funcția de procuror șef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT. Kovesi a fost numită șefa DIICOT Sibiu cu delegație la data de 01.01.2006 și cu caracter definitiv la data de 01.07.2006.  Nu este exclus ca această promovare să fi fost aranjată de promotorii și protectorii săi politici pentru a-i asigura piedestalul profesional pentru funcția de procuror general al României. Cert este că Laura Codruța Kovesi a devenit procuror general al României fără să fi condus vreodată un parchet de pe lângă o judecătorie, un tribunal sau o curte de apel. Totodată, este de reținut că, la numirea în această funcție, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere, conform Hotărârii nr. 213/27.09.2016, calificativul profesional „foarte bine” obținut pentru anul 2004, deși ar fi trebuit să aibă în vedere calificativul obținut pe anul precedent, respectiv pe anul 2005. Problema este că în anul 2005 Kovesi nu a deținut nicio funcție de conducere și nu a obținut probabil calificativul „foarte bine”.

Promovare cu sprijin politic, pe criterii clientelare 

În condițiile în care nu a existat o procedură de selecție și nu au fost avute în vedere criterii pertinente și concludente de evaluare, se pune în mod firesc și legitim întrebarea dacă a fost o simplă coincidență că Laura Codruța Kovesi a fost colegă de an la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca cu ex-premierul Emil Boc, șeful politic al fostului ministru al Justiției Monica Macovei, în calitate de președinte al Partidului Democrat, și cu judecătoarea Monica Niculescu, care în 2006 era șefa de cabinet a lui Macovei și concubine a  purtătorului de cuvânt al Ministerului Justiției, jurnalistul Dan Tapalagă. Sau că a fost o simplă coincidență că secretarul general al Partidului Democrat, Vasile Blaga, care în perioada respectivă deținea funcția de ministru de interne și era omul cel mai de încredere al președintelui Traian Băsescu, era în relații de prietenie cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, fost procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș timp de 30 de ani.

În opinia mea, și afirm acest lucru de vreo cinci ani, Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcția de procuror general al României cu sprijin politic, în baza unor relații și criterii clientelare, cu concursul fostului ministru al Justiției Monica Macovei, al fostului ministru de Interne Vasile Blaga, al fostului președinte al Partidului Democrat, Emil Boc și a fostei șefe de cabinet a lui Macovei, Monica Niculescu. În mod evident, pentru această funcție a fost ales un procuror tânăr și necunoscut din provincie, care să poată fi manipulat ușor, în baza unor relații apropiate cu principalii reprezentanți de atunci ai regimului Băsescu instaurat în decembrie 2004.

Reînvestire cu aviz negativ de la CSM

În octombrie 2009, Laura Codruța Kovesi a fost reînvestită în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției Cătălin Predoiu, fără să existe nici de data aceasta o procedură de selecție în cadrul căreia să fi fost avuți în vedere mai mulți candidați. Mai mult, de data aceasta Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ reînvestirea sa, prin Hotărârea nr. 440/24.09.2019, cu cinci voturi împotrivă și doar unul pentru, dar ministrul justiției și președintele României nu au ținut cont de acest aviz negativ. Cu toate că din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii rezulta în mod clar că Laura Codruța Kovesi nu îndeplinea condițiile de exercitare a funcției de procuror general al României, activitatea desfășurată de aceasta în primul mandat fiind caracterizată prin lipsă de performanță și de viziune managerială, scăderea continuă a numărului de dosare cu finalitate judiciară și disfuncționalități majore de comunicare și de cooperare în relația cu CSM, sens în care au fost reținute următoarele:                   

„Analizând propunerea formulată, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constată că activitatea desfășurată de doamna Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație  și Justiție, s-a caracterizat prin lipsă de performanță în exercitarea atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă a activității în cadrul Ministerului Public și inconsecvență în propunerile de reorganizare a acestui minister.

De asemenea, se reține că, în exercitarea mandatului său, doamna procuror general, în condițiile creșterii numărului de dosare soluționate, nu a reușit identificarea măsurilor necesare pentru obținerea unui număr crescut de cauze cu finalitate judiciară, acestea scăzând continuu.

Totodată, din raportul prezentat și interviul susținut se desprinde lipsa unei viziuni manageriale privind organizarea și eficientizarea activității instituției pe care o conduce.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constată existența unor disfuncționalități majore în relația dintre doamna procuror general și Consiliului Superior al Magistraturii, reflectate în lipsa de implicare în adoptarea unor decizii de substanță vizând activitatea Ministerului Public, inclusiv prin neparticiparea, în mod constant, la ședințele Consiliului.

Mai mult, anumite puncte de vedere exprimate pe parcursul mandatului au denaturat anumite demersuri și activități desfășurate cu bună credință de către Consiliului Superior al Magistraturii, atât în domeniul politicii de resurse umane, a controalelor efectuate de către Inspecția Judiciară, cât și în materie disciplinară.

Pentru considerentele de mai sus, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să avizeze negativ propunerea ministrului justiției și libertăților cetățenești de reînvestire a doamnei Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție”.

Procuror șef la DNA, prin troc politic și trafic de influență

În aprilie 2013 Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea premierului Victor Ponta, care deținea interimar și portofoliul de ministru al justiției, în urma unui troc politic realizat prin intermediul deputatului PDL Elena Udrea, care a recunoscut că a exercitat un adevărat trafic de influență în vederea realizării acestei numiri. Mai mult ca sigur că au exercitat influențe în acest sens și principalul protector al Laurei Codruța Kovesi, generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, al cărui instrument devenise Kovesi, precum și directorul SRI George Maior, care era nașul lui Victor Ponta la căsătoria cu Daciana Sârbu. Nici de această dată nu a fost aplicată vreo procedură de selecție, deși între timp Consiliul Superior al Magistraturii stabilise criterii de evaluare prin hotărârile susmenționate din 2011 și 2013.

În aprilie 2016 Laura Codruța Kovesi a fost reînvestită în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiției Raluca Prună și cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii. Nici de data aceasta nu a fost realizată o procedură de selecție dintre mai mulți candidați, în pofida angajamentelor anterioare ale deținătoarei portofoliului justiției. În acest sens, nu putem trece cu vederea că la audierea sa de către comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului în data de 16.11.2015, în scopul acordării avizului pentru învestirea în funcția de ministru al justiției în Guvernul Dacian Cioloș, Raluca Prună s-a angajat că va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor șefi și că reputația profesională, onestitatea și lipsa oricărui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate vor fi principalele criterii pe care le va lua în considerare. De asemenea, nu putem trece cu vederea că, într-un interviu acordat ziarului România Liberă în data de 16.12.2015, ministrul Raluca Prună a precizat că, din motive de transparență, înțelege să facă publice criteriile de profesionalism, integritate și performanță referitoare la propunerile pe care le va face Consiliului Superior al Magistraturii și președintelui României. După nici trei luni doamna Prună s-a sucit și a propus-o pentru reînvestire pe Laura Codruța Kovesi, fără a face publice criteriile de selecție și fără a face verificări minimale asupra reputației profesionale, onestității și lipsei oricărui fel de suspiciune asupra acesteia.

            Reînvestită la un randament de 3% al DNA

Pe Kovesi nu o recomanda în niciun caz talentul sau reputația profesională dacă avem în vedere că, în cursul primului său mandat, Direcția Națională Anticorupție a înregistrat cel mai mare procent de achitări (12%), cel mai mare procent  de pedepse cu suspendare condiționată (60%) și cel mai mare procent de nefinalizare judiciară, prin netrimitere în judecată (90%), rezultând un procent total de rebut profesional de circa 97%. Ceea ce înseamnă că, în pofida resurselor financiare și umane alocate Direcției Naționale Anticorupție, precum și a încrederii acordate de opinia publică acestei instituții, DNA a obținut pedepse definitive la închisoare cu executare în doar 3% din dosarele instrumentate, aceasta fiind eficiența reală de care ar fi trebuit să țină cont doamna Prună. Pe de altă parte, dacă ministrul Raluca Prună ar fi efectuat minime verificări asupra suspiciunilor de plagiat privind teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, care au fost lansate în spațiul public începând din anul 2012 și la care am făcut referire în interpelarea invocată, ar fi putut fi evitat scandalul reizbucnit recent pe această temă, care o afectează nu numai pe șefa Direcției Naționale Anticorupție ci și instituția pe care o conduce și justiția în ansamblu.

Concluzia generală este că Laura Codruța Kovesi a fost numită de patru ori, pe parcursul unui deceniu, în cele mai înalte funcții judiciare (de două ori procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de două ori procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție) fără să existe o procedură transparentă de selecție și criterii pertinente și concludente de evaluare, dobândind statutul inedit de etern candidat unic. Toate aceste numiri s-au făcut, din păcate, la umbra traficului de influență de sorginte politică și a falsului instituțional. Într-un interviu de înălbire aranjat recent cu publicația Bloomberg, Laura Codruța Kovesi compară campania anticorupție din România cu campania Mani Pulite (Mâini Curate) declanșată în Italia în anii 90 și se plânge că această campanie este ridiculizată de presă și de clasa politică. Kovesi ar trebui să ia aminte că această campanie devine ridicolă prin ea însăsi și datorită ei însăși, pentru că încet-încet iese la iveală că toată cariera sa, inclusiv doctoratul și absolvirea de plagiat, nu se datorează unor calități și merite excepționale, ci lui tăticu’ (care i-a scris articole juridice, poate și un draft pentru doctorat, și i-a aranjat să-și dea doctoratul cu prietenul și colegul său de facultate și de procuratură, Viorel Pașca) și amicilor ei din clasa politică, serviciile secrete și ambasadele străine (care i-au asigurat promovarea și menținerea în funcții, au scăpat-o de acuzațiile de plagiat și de altă natură, i-au ridicat o statuie mediatică și i-au asigurat protecție continuă), fiind construită pe minciună și trafic de influență. Și, dacă tot face comparații cu campania anticorupție din Italia, Kovesi ar trebui să ia aminte că celebrul șef al procurorilor antimafia, Antonio Di Pietro, a demisionat după ce a fost acuzat în presă de corupție, respectiv de faptul că a beneficiat de un credit bancar în condiții preferențiale. 

Senator

Valer Marian 

PS. Voi continua cu o declarație detaliată privind conexiunile Laurei Codruța Kovesi cu oameni politici și oameni de afaceri influenți, care au fost favorizați în mod permanent sau temporar de instituțiile judiciare pe care le-a condus.