BREAKING NEWS

Eminența cenușie din MAI: blonda platinată a lui Boc (II)

Propulsarea, mai bine de două decenii, a Ștefaniei Ferencz în funcții cheie de către Emil Boc (consilier și șefă de cabinet parlamentar, director general în Primăria Cluj Napoca-în două rânduri, șefă de cabinet a primului-ministru, secretar general-adjunct al Guvernului, președinte al Consiliului Național de Integritate, consul general la Barcelona, comisar în Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, secretar general al Ministerului Transporturilor și secretar general al Ministerului Administrației și Internelor-MAI) și asigurarea, din aceste functii și prin numirea în nu mai puțin de opt consilii de administrație, a unor venituri lunare de peste 10.000 de euro dovedesc că între aceasta și binefăcătorul său a existat o legătură foarte apropiată, de intimitate și de încredere totală, am putea spune indestructibilă.


MAI este condus de facto de pupila lui Boc
Nu e vizibil ce o recomandă pe perena Ștefania sub aspect profesional, în condițiile în care a absolvit o facultate privată mediocră, nu are doctorat, nu a publicat vreo lucrare de specialitate și nu s-a remarcat prin vreo acțiune sau contribuție deosebită în functiile deținute. Ce criterii a avut în vedere politicianul Emil Boc, în calitate de reprezentant și predicator al unei noi clase politice, în promovarea platinatei și plafonatei Ștefania? Nu am auzit ca profesorul universitar Emil Boc să fi promovat pe plan politic sau administrativ vreun fost student eminent de-al său. Ca atare, devine previzibil ce putea să o recomande pe cea care a devenit un fel de factotum al său. Potrivit unor foști ofițeri SPP, pupila maramureșeană l-ar fi inițiat mai în tinerețe în anumite practici coprofage, de care a devenit dependent. În presă au apărut alegații în sensul că, la un moment dat, Ștefania Ferencz ar fi avut anumite altercații cu soția lui Boc și cu o feblețe mai pasageră a acestuia, afacerista Liliana Călin.
Din mai multe surse am aflat că, de doi ani, MAI este condus de facto și cu mână forte de secretarul general Ștefania Ferencz, despre care se știe că este pupila ex- premierului Emil Boc, nu de ministrul Lucian Bode sau de primul său adjunct, chestorul Bogdan Despescu. Principalele acte trec pe la ea, iar deciziile importante se iau cu consultarea sa. Am putea conchide că, prin pupila sa, Boc are un control aproape total asupra MAI, pe care-l poate fructifica în eventualitatea unei candidaturi prezidențiale. În mod normal, ca în cazul serviciilor secrete, șeful operativ al MAI este primul adjunct al ministrului, care este ofițer de poliție de carieră. După câteva luni de la venirea la MAI, Bode și Ferencz au vrut să-l schimbe din funcția de prim-adjunct pe chestorul Despescu, dar li s-a spus pas de către președintele Klaus Iohannis și de către directorul SRI, Eduard Helwig, deși acesta este conjudețean cu ministrul de interne. Despescu a deținut funcția de prim-adjunct și sub ministrul liberal Marcel Vela, iar în guvernarea anterioară a PSD a fost șeful Inspectoratului General al Poliției Române. Primul adjunct al ministrului de interne este omul de legătură cu prim-adjuncții directorilor serviciilor secrete. Cu ani în urmă am aflat și am scris că, în perioada în care era prim-adjunct în MAI, chestorul Petre Tobă era sunat în fiecare dimineață, înainte de ora 8, de generalul Florian Coldea, șeful operativ al SRI, care-i solicita anumite informații, precum și să efectueze anumite acțiuni în beneficiul SRI, ca, de exemplu, percheziții domiciliare sau ridicări de acte.


Implicată într-un scandal cât casa părintească
Numeroși angajați din MAI îi reproșează Ștefaniei Ferencz o anumită aroganță și impertinență. De câțiva ani trăiește în concubinaj cu un comisar șef de poliție, care taman în această perioadă a fost promovat șef al Direcției Generale Anticorupție (în 2021) și apoi șef al Inspectoratului Național al Poliției de Frontieră (în 2022), fapt ce i-a atras iubitei sale porecla de ,,Regina Frontierei”. Unii fac haz de necaz spunând că nu am intrat în Schengen pentru că șefa MAI l-a pus la muncă grea acasă pe partenerul său și acesta nu a avut timp să se preocupe corespunzător de problema imigranților care trec frontierele românești în drum spre Austria. Cert este că, având în vedere poziția de jure și de facto a Ștefaniei Ferencz în MAI, și acesteia îi revine o mare responsabilitate pentru recentul eșec al țării noastre în accederea în Spațiul Schengen. Aroganța și impertinența lui Ferencz au declanșat vara trecută un mare scandal în său natal, Coroieni, aflat, vorba poetului, într-un afund de Maramureș, scandal care a fost mediatizat doar în ultimele săptămâni. Concret, în data de 24 august 2022, aflându-se în satul cu pricina, i-a cerut primarului comunei Coroieni, Gavril Ropan, ales sub sigla PNL, dar de extracție PDL, și aflat la al patrulea mandat, să trimită angajații primăriei să-i facă curățenie la casa păritească, situată la vreo 200 de metri de primărie.
Primarul Ropan s-a executat și a trimis opt angajați, în frunte cu secretarul general al primăriei, Luminița Tămășel -Țurcaș, de profesie juristă, care au curățat casa lună în timpul programului de serviciu, respectiv între orele 10-16, sub supravegherea severă a primarului și a secretarului general al MAI. Șefa MAI i-a repartizat secretarei generale a primăriei să curețe baia casei, iar, după ce a terminat, Ferencz a umilit-o solicitându-i imperativ să mai spele o dată WC-ul. Șefa de la București a fost tot timpul distantă și arogantă cu cei opt angajați ai primăriei, nu i-a servit măcar cu un pahar cu apă, mai ales că era o zi caniculară, și nici măcar nu le-a mulțumit la final. Ba, dimpotrivă, la scurt timp după curățenie, i-a acuzat că i-ar fi furat bijuteriile din casa părintească, astfel că oamenii s-au revoltat și au revenit a doua zi la această casă, unde amfitrioana a găsit bijuteriile cu pricina. Profund afectată, Luminița Tămășel-Țurcaș a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Lăpuș împotriva primarului Gavril Ropan, pe care-l acuză de abuz în serviciu. Dosarul lâncezește la Secția zonală de poliție ddin Suciu de Sus, al cărui șef este rudenie cu primarul încriminat și subaltern al secretarului general al MAJ.
După mediatizarea scandalului în urmă cu două săptămâni, asupra secretarei Luminița Tămășel-Țurcaș s-a declanșat o adevărată urgie. Primarul Ropan a proferat amenințări și jigniri la adresa sa, a solicitat unor angajați să o scotă în brațe din primărie, a emis o dispoziție prin care i-a aplicat o sancțiune cu ,,avertisment scris” pentru că nu a semnat niște acte de fond funciar, care erau nelegale, a inventat o comisie de evaluare cu doi consilieri locali apropiați ( ce spun însă că nu sunt în temă), care i-a acordat calificativul ,,nesatisfăcător” și a solicitat Prefecturii județului Maramureș și Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să facă demersurile de rigoare pentru destituirea sa din funcție. Primarul a refuzat să-i comunice dosarul de evaluare pentru a formula contestație în termenul legal. Stresată de această campanie de hărțuire, femeia a intrat în concediu medical pentru a nu pierde sarcina. Sperăm că prefectul județului Maramureș nu va accepta să devină complice și să facă jocurile primarului din Coroieni și ale șefei sale din MAI, care va trebui să răspundă și ea pentru instigare la abuz în serviciu.


Pierderea controlului MAI în Secuime
Lucian Bode este incontestabil unul dintre principalii vinovați pentru eșecul Schengen, alături de președintele Klaus Iohannis și de ministrul de externe Bogdan Aurescu, pentru că nu a reușit să gestioneze în mod corespunzător acest dosar. Din păcate, sub patronajul lui Bode și Ferencz Ministerul de Interne a pierdut controlul și asupra unor zone infracționale, dar și asupra unor zone teritoriale, cum ar fi așa-zisul Ținut Secuiesc. Familiile unor tineri polițiști români din Bihor, Satu Mare și Bistrița care au activat în județul Harghita mi-au semnalat recent abuzurile și jignirile la care au fost supuși aceștia de șefii și colegii lor de naționalitate maghiară, precum și comportamentul sfidător și batjocoritor pe care au trebuit să-l îndure din partea localnicilor secui, inclusiv din partea infractorilor. Astfel, li s-a spus permanent că nu sunt bineveniți în zonă și li s-a cerut să plece, au fost refuzați când au vrut să închirieze locuințe, li s-a reproșat că nu cunosc limba maghiară, au trebuit să suporte defăimarea României și proslăvirea Ungariei. S-a încercat inclusiv intimidarea lor prin invocarea atrocităților comise împotriva unor polițiști români în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Unii șefi obișnuiau să-i umilească trimițându-i să le facă cumpărături banale (pâine, lapte, salam, ș.a.), punându-i să le spele și să le întindă rufele, inclusiv lenjeria intimă, solicitându-le să le aprindă focul în locuință dis-de-dimineață sau dispunându-le să patruleze singuri pe timp de noapte, fapt interzis de reglementările interne. Totodată, șefii le solicitau frecvent să-i menajeze pe apropiații lor (rude, prieteni) pe care-i depistau efectuând transporturi nelegale de lemne sau conducând sub influența alcoolului.
În asemenea condiții stresante, tinerii polițiști au solicitat în permanență să fie transferați din zonă în județele lor de baștină sau în alte județe, dar șefii lor județeni și naționali au fost surzi la cererile lor. În primăvara anului trecut, datorită stresului acumulat după cinci ani de serviciu în zonă, un polițist originar din județul Satu Mare a suferit un atac vascular cerebral și a rămas paralizat, ajungând în scaun cu rotile și fiind pensionat la vârsta de 26 de ani. Un polițist originar din Bistrița, în vârstă de 24 de ani, a reușit să obțină transferul în orașul natal după trei ani de serviciu în zonă, dar, datorită situațiilor stresante în care s-a aflat, face psihoterapie de aproape un an. Un tânăr polițist originar din județul Bihor, care a ajuns șeful unei poliții orășenești din zonă, a decedat într-un accident dubios de circulație petrecut în primăvara anului trecut, în timp ce se afla într-un autoturism cu trei subalterni secui. Dosarul accidentului zace în nelucrare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu-Secuiesc, unde toți procurorii sunt de naționalitate maghiară. La fel cum zac mai multe dosare de corupție ale unor șefi ai poliției din zonă. Un tânăr polițist originar din Brașov, care a fost împuternicit la comandă după decesul polițistului din Bihor, a fost schimbat din funcție după câteva luni, la cererea subalternilor secui, cu concursul primarului maghiar al orașului, fiind acuzat de discriminare etnică pentru că și-a inscripționat pe un tricou litera H, care provenea de la prenumele iubitei sale (Helga), dar i s-a imputat că ar fi luat în derâdere criptonimul Ungariei, care este HU. O să exemplificăm și cu cazul unui polițist român mai în vârstă, care, la scurt timp după pensionare, a fost amenințat direct și repetat de fostul său șef secui să plece din zonă, pentru că altfel o să-i ia casa și nevasta, care era de naționalitate maghiară.


Eschivele și fumurile ministrului Bode
În cursul lunii decembrie, având în vedere gravitatea cazurilor prezentate, l-am sunat de câteva ori pe ministrul Bode, pe care l-am cunoscut în perioada în care eram parlamentar de Satu Mare, pentru a-i expune situația și a-i solicita să ia măsuri de urgență, dar nu a catadicsit să-mi răspundă. I-am transmis un mesaj rezumativ al situației fără precedent din Harghita, unde statul român a pierdut aproape complet controlul (cum a pierdut Serbia controlul în Kosovo cu 3-4 decenii în urmă), dar nu a catadicsit să-mi răspundă nici la acesta. Am început să-i cred pe amicii săi care mi-au spus că băiatul modest și timid plecat în cizme de gumă din satul sălăjean Valcău de Jos are fumuri groase și se crede pe cai mari, ajungând să-și închipuie că ar fi un Fouche din Carpați, care-și controlează și șantajează colegii și adversarii politici cu dosarele de politician fabricate de aghiotantul său politic Silviu Mănăstire ( fost ziarist de Sălaj, consilier și șef de cabinet al lui Bode, cu care a avut și niște daraveri bănoase, mai nou secretar general-adjunct al PNL și caftangiu al sexului frumos). Dar, despre dosarul de politician al fripturistului Mănăstire, cu altă ocazie.

Valer Marian