Dragnea, un mit electoral năruit
Recentul referendum național a constituit un eșec atât pentru Biserica Ortodoxă Română și Coaliția pentru Familie cât și pentru partidele politice ce l-au propus și susținut, îndeosebi pentru principalul partid de guvernământ. PSD și liderul său Liviu Dragnea au ieșit cei mai șifonați în contextul în care au fost cei care au ales momentul și au avut inițiativa și responsabilitatea organizării referendumului. Biserica Ortodoxă și Coaliția pentru Familie, dar și principalul partid de opoziție, PNL, au aruncat vina pentru eșec asupra PSD și a lui Liviu Dragnea, suspectând că au jucat la cacealma, la indicațiile sau sub presiunile Bruxelles-ului. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei chiar l-a demonizat pe Dragnea, fiind de părere că principala cauză care a dus la neîntrunirea cvorumului de participare a fost asocierea referendumului cu președintele PSD.
Liviu Dragnea a fost politicianul care și-a asumat cap-coadă referendumul, în condițiile în care, în calitate de lider al principalului partid de guvernământ și al coaliției de guvernare, a inițiat și a votat pentru modificarea Constituției în Parlament, a ales momentul și a decis ca referendumul să se desfășoare în două zile, conduce informal Guvernul care a organizat referendumul și a mers la vot chiar de sâmbătă dimineața, pentru a impulsiona electoratul PSD. Concluzia majorității analiștilor a fost că PSD este marele perdant al referendumului și că liderul său Liviu Dragnea a ieșit cel mai șifonat din această dispută, suferind o pierdere substanțială de imagine înaintea marilor confruntări electorale din 2019 (alegeri europarlamentare și alegeri prezidențiale) și din 2020 (alegeri locale și alegeri parlamentare).
Președintele PSD a suferit nu numai o pierdere de imagine și de credibilitate în rândul populației și în cadrul partidului pe care îl conduce, dar acest referendum i-a afectat serios aura de mare strateg și învingător electoral, după nici doi ani de la victoria atât de clamată de PSD de la ultimele alegeri parlamentare. În decembrie 2016 PSD a obținut cel mai bun scor electoral (45,5%) din istoria sa după victoria zdrobitoare obținută de strămoșul său politic, FSN, la alegerile parlamentare din 20 mai 1990. PSD nu a prea ținut cont că în decembrie 2016, în condițiile unei prezențe la vot de doar 39,5%, una din cele mai reduse prezențe post-decembriste, a obținut doar 18% din suportul electoratului, respectiv al unuia din cinci alegători.
Comparând cu prezența (21%) și cu votul pentru (91,5%) înregistrate la referendumul din 6-7 octombrie 2018, rezultă că audiența PSD a fost mai slabă decât la alegerile parlamentare din 2016. Cu doi ani în urmă au votat pentru PSD în jur de 3.200.000 de români. La recentul referendum au participat 3.857.308 români, din care au votat pentru 3.531.732. O parte din votanții pentru a fost adusă însă la urne de cultele religioase, îndeosebi de Biserica Ortodoxă și de cultele neoprotestante. O dovadă în acest sens este faptul că cele mai mari prezențe la vot au fost înregistrate în județele Suceava și Bihor, în care se află cele mai numeroase comunități penticostale din România, precum și printre cele mai mari comunități baptiste. Ca atare, votanții pro-PSD sau influențați de acest partid au fost mai puțini decât în decembrie 2016, probabil undeva între două și trei milioane de alegători.
Am mai spus și altă dată că mitul de mare strateg și învingător electoral pe care și l-a creat Liviu Dragnea nu are acoperire, având în vedere rezultatele înregistrate anterior de PSD la alegeri parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale ori la referendumuri, în perioada în care acesta a deținut funcții de conducere importante în partid (secretar general sau președinte executiv) și a avut calitatea de șef sau coordonator de campanie electorală al social-democraților. PSD a pierdut majoritatea competițiilor electorale derulate în perioada 2007-2014, în care Dragnea a fost șeful sau coordonatorul campaniilor electorale ale partidului. Mai exact, PSD a pierdut două scrutinuri prezidențiale, un scrutin parlamentar, un scrutin europarlamentar și două referendumuri pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu. Social-democrații au câștigat doar alegerile parlamentare din decembrie 2012 și alegerile europarlamentare din mai 2013, primele fiind câștigate sub sigla și în formula miraculoasă denumită USL, care a reunit principalele partide de opoziție (PSD, PNL și PC).
Astfel, la referendumul pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu din mai 2007, PSD a înregistrat un eșec răsunător, 75% dintre alegătorii prezenți votând împotriva demiterii fostului locatar de la Palatul Cotroceni. La alegerile europarlamentare din noiembrie 2007, PSD a fost depășit de PDL, care a câștigat 10 mandate în Parlamentul european în timp ce social-democrații au obținut 7 mandate.
La alegerile parlamentare din 2008, PDL a obținut două mandate de senator și un mandat de deputat în plus față de PSD. La alegerile prezidențiale din decembrie 2009, candidatul PSD Mircea Geoană a fost învins de candidatul PDL Traian Băsescu, cu scorul de 50,34% la 49,66%. Referendumul pentru demiterea fostului președinte Băsescu din iulie 2012 a eșuat în pofida manevrelor dolosive ale lui Dragnea nefiind validat întrucât nu a fost realizat cvorumul de participare de 50% + 1 din numărul total al alegătorilor, fiind înregistrată o prezență de 46,24%.
Scorul mare înregistrat de USL (aproape 60%) la alegerile parlamentare din decembrie 2012 nu reprezintă meritul lui Dragnea, rezultatul datorându-se votului masiv anti-PDL și anti-Băsescu, după tăierile de salarii și scandalurile de corupție care au măcinat guvernarea portocalie. În fine, la alegerile prezidențiale din 2014 candidatul PSD, „prietenul” Victor Ponta, a pierdut în turul doi în fața candidatului PNL, Klaus Iohannis, care a câștigat cu 54,43% la 45,56%. Ponta a pierdut la o diferență de 9 procente după ce câștigase primul tur la o diferență de 10 procente față de Iohannis. A fost un eșec lamentabil atât pentru Ponta cât și pentru Dragnea, care a devoalat pe deplin clamatele abilități electorale ale actualului președinte al PSD.
Conform ultimelor sondaje de opinie date publicității, PSD se află pe un trend descendent evident, înregistrând de la 8 până la 17 procente mai puțin față de scorul electoral obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2016 (45,5%). Mai exact, conform unui sondaj IMAS, PSD a scăzut la 28% din opțiunile electoratului, iar potrivit unui sondaj CURS ar fi votat de 37% din alegători. Sunt semne că PSD se îndreaptă spre opoziție sub conducerea totală și măreață a lui Liviu Dragnea.
Valer Marian