BREAKING NEWS

Cuviosul Anatolie Tihai, “luminătorul” român al Japoniei

Vă aducem în atenţie volumul româno-nipon ”Primul Jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai, un apostol român pe ogorul Ortodoxiei japoneze”. Cartea, în ediţie bilingvă, a văzut lumina tiparului în anul 2018 cu ocazia Centenarului Marii Uniri, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcop de Bălţi, la Editura Episcopiei de Bălţi. Coordonator de ediţie aeste cunoscutul jurnalist Vlad Cubreacov. Volumul este însoțit de un Cuvânt de binecuvântare al Preasfințitului Episcop Antonie de Bălți, intitulat ”Părintele nostru Anatolie Tihai – un luminător al Japoniei”, și o Prefață a subsemnatului, intitulată ”Cuviosul Anatolie Tihai – Punte de Aur între oameni și neamuri, între Pământ și Cer”.

Conform unui comunicat emis de Episcopia Bălţi, cuviosul Anatolie s-ar fi născut la 23 noiembrie (după alte surse – la 30 august) 1838, în satul Tărăsăuţi din judeţul Hotin (Bucovina). A urmat cursurile şcolii primare în oraşul Bălţi. Ulterior a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău şi Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Sfântul Ierarh Petru Movilă. A locuit pe Muntele Athos patru ani, unde a fost tuns în monahism în 1865 în Mănăstirea Zografu. Acolo a învăţat limbile greacă şi bulgară, precum şi arta picturii bizantine. Este apoi trimis să-l ajute pe Părintele Nicolae (Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin, devenind cel mai bun colaborator al sfântului) în lucrarea sa misionară din Japonia. Ieromonahul Anatolie a ajuns în Japonia în luna decembrie a anului 1871, în timp ce activităţile Părintelui Nicolae erau încă concentrate în Hakodate. A fost paroh al bisericii ortodoxe şi superior al Centrului misionar din Hokodate (1872-1878), profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Japonia (Surugadai Kanda, Tokio), întemeietor al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1881), profesor şi director al Şcolii de catiheţi din Osaka (1882-1889). În 1880, Cuviosul Anatolie a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La sfârşitul anilor 1880, sănătatea arhimandritului Anatolie a început să se înrăutăţească, iar în vara anului 1890 s-a întors în Rusia, unde a şi trecut la cele veşnice în ziua de 28 noiembrie 1893. Când Cuviosul Anatolie a venit în Japonia, în această ţară erau doar 50 de creştini ortodocşi. Când a plecat din Japonia, acolo erau peste 20000 de ortodocşi.

Cuviosul Anatolie Tihai s-a remarcat şi ca poliglot, cunoscând, pe lângă limba română maternă mai multe limbi străine: rusa, greaca, japoneză, bulgară, engleză şi slava bisericească, având noţiuni de franceză, germană şi chineză. A întreprins mai multe călătorii misionare în întreg cuprinsul Japoniei, lăsându-ne două Jurnale misionare şi impresii despre o călătorie misionară în China (1888). Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai a apărut, în ediţie bilingvă română-niponă, la Editura Episcopiei de Bălţi, în anul 2018, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcop de Bălţi.

Cuviosul Anatolie Tihai a participat la mai multe Sinoade ortodoxe pannipone

Sinodul din 1879 (Tokio, în biserica Nașterea Domnului). La Sinod au participat: arhimandritul Nicolae Kasatkin (președinte), ieromonahul Anatolie Tihai, ieromonahul Vladimir Sokolovski, 5 ierei japonezi și anume: Pavel Sawabe, Ioan Kawamata, Matei Kageta, Timotei Hariu și Pavel Sato, precum și 17 catehizatori, 8 catehizatori inferiori, 8 învățăcei cahehizatori și 51 de reprezentanți ai comunităților locale.

Cuviosul Anatolie Tihai și fratele său, melodul Iacob Tihai, doi misionari români printre participanții la Sinodul ortodox pannipon, alături de Sfântul Nicolae Kasatkin, pe atunci arhimandrit. Tokio, 1879.

Sinodul din 1880 (Tokio, în biserica Nașterea Domnului). La Sinod au participat: ieromonahul Anatolie Tihai (președinte), ieromonahul Vladimir Sokolovski, iereii Gavriil Ciaev, Pavel Sawabe, Ioan Kawamata, Iacob Takaia, Timotei Hariu și Pavel Sato, catehizatorii superiori Ioan Ono și Petru Sasagawa, 47 de catehizatori de toate treptele, precum și 47 de reprezentanți ai comunităților locale. Acest Sinod a fost condus de către Cuviosul Anatolie Tihai din încredințarea Sfântului Nicolae Kasatkin, proaspăt ales episcop, care se afla în drum dinspre Rusia spre Japonia.

Sinodul din 1882 (Tokio). La Sinod au participat: episcopul Nicolae Kasatkin (președinte), arhimandritul Anatolie Tihai, ieromonahul Vladimir Sokolovski , iereii Pavel Sawabe, Matei Kageta, Iacob Takaia, Timotei Hariu, Pavel Sato și Pavel Niitsuma, protodiaconul Dimitrie Krâjanovski, diaconul Tit Komatsu, 73 de catehizatori în frunte cu catehizatorul șef Petru Sasagawa, precum și 53 de reprezentanți ai comunităților locale. De precizat că la acest Sinod pannipon participă compozitorii liturgiști români originari din Basarabia Iacob Tihai și Dimitrie Livovschi, precum și mai mulți reprezentanți ai comunității ortodoxe din China.

Sinodul din 1884 (Tokio). La Sinod au participat 107 delegați și anume: episcopul Nicolae Kasatkin (președinte), arhimandritul Anatolie Tihai, ieromonahul Gheorghe Ciudnovski, ieromonahul Pavel Niitsuma, iereii Pavel Sawabe, Matei Kageta, Iacob Takaia, Pavel Sato, Tit Komatsu, Petru Sasagawa, Petru Kayano, Ioan Ono, diaconii Roman Tiba și Teodor Midzuno, 54 de catehizatori de toate treptele, precum și 39 de reprezentanți ai comunităților locale.

Sinodul din 1885 (Tokio). La Sinod au participat: episcopul Nicolae Kasatkin (președinte), arhimandritul Anatolie Tihai, ieromonahul Vladimir Sokolovski, ieromonahii Gheorghe, Ghedeon și Pavel Niitsuma, iereii Pavel Sawabe, Matei Kageta, Pavel Sato, Tit Komatsu, Petru Sasagawa, Petru Kayano, Ioan Ono, diaconii Roman Tiba, Teodor Midzuno și Simeon Yukawa, 54 de catehizatori de toate treptele, precum și 30 de reprezentanți ai comunităților locale.

Sinodul din 1886 (Tokio). La Sinod au participat 118 delegați și anume: episcopul Nicolae Kasatkin (președinte), arhimandritul Anatolie Tihai, clerul japonez în componență deplină – 9 preoți și 3 diaconi, 66 de catehizatori de toate treptele, precum și 38 de reprezentanți ai comunităților locale.

Sinodul din 1888 (Osaka, 7 august). Sinodul a avut loc la biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Sinodul s-a remarcat prin faptul că la el au participat doar 3 preoți, 24 de catehizatori și 12 reprezentanți ai comunităților locale doar din partea occidentală a Japoniei. Acest sinod poate fi considerat unul local.

Există temeiuri pentru a presupune că arhimandritul Anatolie Tihai a participat și la Sinodul ortodox pannipon din anul 1887 (Tokio).

Ceaslovul în limba japoneză, ediție din anul 1884, traducere efectuată de Sfântul Nicolae Kasatkin.
După această carte a slujit și Cuviosul Anatolie Tihai în timpul apostolatului său în Japonia.

Sursa : https://cubreacovblog.wordpress.com/