BREAKING NEWS

Cum am invins Binomul intr-o inscenare judiciara

Saptamana trecuta am fost achitat definitiv pentru o pretinsa complicitate la santaj inventata de Binomul SRI-DNA cu mai bine de cinci ani in urma referitor la o fapta consumata cu peste 10 ani in urma. Procesul a durat asadar cinci ani, perioada in care Binomul m-a urmarit, intr-un scop vindicativ, atat in faza urmaririi penale cat si in cursul judecatii in prima instanta si in apel.

O acuzatie inchipuita de complicitate la santaj

În iarna anului 2016, din martor am devenit suspect si apoi inculpat pentru o pretinsa complicitate la santaj in forma agravata (determinata de calitatea mea de demnitar politic din perioada respectiva) intr-un dosar instrumentat de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, in care a fost inculpat si arestat initial fostul presdinte al PSD Satu Mare si vicepresedinte al Consiliului Judetean, Mircea Govor, pentru mai multe infractiuni de folosirea influentei sau autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite si de santaj. Concret, am fost acuzat de faptul ca, cu peste cinci ani inainte, respectiv in cursul lunii decembrie 2010, cand detineam functiile de senator in Parlamentul Romaniei si de presedinte al PSD Satu Mare, l-as fi ajutat pe inculpatul Mircea Govor sa-l santajeze pe fostul primar PSD al comunei Odoreu din judetul Satu Mare, Dumitru Pop, actualmente primar PNL, in legatura cu atribuirea unei licitatii organizate in octombrie 2010 pentru un proiect de modernizare drumuri, prin publicarea a doua articole intr-o rubrica satirico-pamfletara din ziarul Gazeta de Nord-Vest, intitulata Gura Targului. Acuzatia era din start aberanta, pentru ca, pe de o parte, sub aspect juridic, pretinsul act de complicitate trebuia sa fie anterior sau concomitent cu organizarea lictatiei, iar, pe de alta parte, faptic, cele doua articole incriminate nu au fost publicate de catre subsemnatul si nu au fost determinate de atribuirea licitatiei respective.

Publicarea celor doua articole a fost generata de lipsa de loialitate si de disciplina politica a primarului Dumitru Pop, care in perioada respectiva a avut intalniri si discutii cu presedintele UNPR, generalul Gabriel Oprea, pe atunci si ministrul Apararii Nationale, in vederea aderarii la partidul acestuia, care se afla la guvernare cu PDL, deci in relatii de adversitate politica cu PSD. In schimbul inscrierii in UNPR, generalul Gabriel Oprea a asigurat anumite beneficii materiale primariei conduse de Dumitru Pop, prin atribuirea unei foste cazarme militare si prin rezolvarea unei finantari de 2,5 milioane euro pentru un proiect de modernizare a drumurilor din localitate. Lipsa de loialitate si de disciplina politica a primarului Pop a culminat prin absenta acestuia si a delegatilor PSD din comuna Odoreu la conferinta organizatiei judetene a PSD din 30 noiembrie 2010, la care am fost ales presedinte al acestei organizatii si la care a participat si liderul national Victor Ponta. Singura legatura intre cele doua articole pamfletare si subsemnatul a fost faptul ca au fost preluate idei dintr-o declaratie politica intitulata “Ministrul Apărării recidiveaza”, pe care am prezentat-o in plenul Senatului in data de 6 decembrie 2010, in care,  printre altele, l-am acuzat pe  Oprea că, profitand de functia sa ministeriala a incercat sa-l racoleze pe primarul Dumitru Pop in UNPR, asigurand-i beneficiile materiale aratate mai sus. Declaratia respectiva a fost publicata de mai multe ziare nationale si locale, inclusiv de Gazeta de Nord-Vest in data 7 decembrie 2010, iar in ziua urmatoare, in baza acestei declaratii, am inregistrat un denunt penal la Parchetul de langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care am solicitat cercetarea ministrului Oprea si a primarului Pop pentru abuz in serviciu si trafic de influenta, respectiv complicitate la aceste infractiuni, care nu a fost solutionat pana acum sub aspectul traficului de influenta.

Pe de alta parte, primarul Dumitru Pop nu a formulat niciodata plangere penala pentru santaj si nici actiune in raspundere civila delictuala referitor la cele doua articole, in care au aparut si mentiuni referitoare la averea acumulata si la afacerile derulate pe parcursul mandatelor sale de primar de pana atunci. Sugestiv in acest sens este faptul ca, in cursul primilor 10 ani in care a detinut functia de primar, respectiv in perioada 2000-2010, Pop a dobandit, in mod dubios, pe raza comunei Odoreu, prin interpusi apropiati (sotie, fiu, frate, doi veri), un conac boieresc in suprafata de 600 de metri patrati (in care a functionat anterior gradinita cu program prelungit si in care s-a mutat cu familia de mai multi ani), o casa de vacanta, langa care a amenajat o pescarie, toate cele  sase spatii situate la parterul unui bloc ANL (pe care le-a inchiriat, in acestea functionand farmacii, cafe-baruri, magazine), fosta baie comunala, fostul centru de colectare a laptelui, precum si terenuri in suprafata de circa 300 de hectare (din care a parcelat 40 de hectare si a vandut loturi pentru construirea de case). Pe de alta parte, in timpul mandatelor sale de primar, Primaria comunei Odoreu a achitat sume mari de bani firmei fratelui sau Pop Petru Dinu, SC Profimobil Construct SRL (circa 400.000 lei), pentru lucrari de reparatii drumuri,  si unei firme la care a fost angajata sotia sa Pop Carmen, SC Global Geotop SRL ( 28.000 lei), pentru servicii de topografie. O parte din platile efectuate acestor firme au fost constatate si considerate nelegale de Curtea de Conturi a Romaniei, Camera de Conturi Satu Mare, cu ocazia controlului efectuat asupra activitatii Primariei comunei Odoreu pe perioada 2008-2013.

Tinta cuplului Coldea-Kovesi si trofeul duetului Man-Ardelean

Dosarul in care am fost agatat cu acesta complicitate la santaj inventata a fost instrumentat de copiii de suflet ai zeitei anticoruptie Laura Codruta Kovesi de la “unitatea de elita” din Oradea, procurorul sef Ciprian Man si procurorul Cristian Ardelean, care era mana dreapta a acestuia. La finele lunii aprilie 2016 am fost trimis in judecata pentru pretinsa complicitate la santaj printr-un rechizitoriu total nefundamentat si vadit agramat (cu sute de greseli gramaticale) intocmit de procurorul Ardelean si avizat de procurorul sef Man. De la bun inceput am realizat si am invocat ca aceasta acuzatie pur si simplu inchipuita a fost fabricata la comanda sefilor Binomului SRI-DNA, generalul Florian Coldea si procurorul sef Laura Codruta Kovesi, anterior procuror general al Romaniei, la adresa carora am formulat, in calitate de senator, zeci de declaratii si de interpelari. Existenta unei astfel de comenzi a fost devoalata, din limbutie si fudulie, si de procurorul de caz Cristian Ardelean care, la prima audiere, a inceput prin a ma intreba si a-mi reprosa, martori oculari fiind mai multi avocati, de ce am organizat un miting in fata sediului SRI din Satu Mare in iarna anului 2012, si de ce am fost la domiciliul parintilor generalului Coldea din localitatea Tarnova judetul Arad, in ianuarie 2011, impreuna cu jurnalistul Ovidiu Ohanesian. Era evident ca devenisem o tinta pentru Coldea si Kovesi si un fel de trofeu pentru procurorii Man si Ardelean. Prin fabricarea acestui dosar, sefii Binomului au incercat sa se razbune si sa ma intimideze, dar efectul a fost ca am triplat numarul declaratiilor, interpelarilor si dezvaluirilor in presa despre acestia. Iar despre uneltele lor de la DNA Oradea, Ciprian Man si Cristian Ardelean, am publicat in Cotidianul incepand din 2017 peste 40 de articole, din care unele au fost preluate si in Lumea Justitiei si in Evenimentul Zilei, in care am devoalat o sumedenie de abuzuri si alte nelegiuiri ale acestora.           

In cursul lunii ianuarie 2019 procurorii Ciprian Man si Cristian Ardelean au fost dati afara din DNA in urma scandalului declansat dupa difuzarea in spatiul public a inregistrarii unei discutii profesionale purtate de cinci procurori  de la Serviciul Teritorial Oradea (Ciprian Man, Cristian Ardelean, Adrian Muntean, Lucian Rus si Cosmin Pantea) din care rezultau practicile de timorare si de santajare la care recurgeau acestia, sub deviza „Sa bagam frica in ei!”, impotriva judecatorilor de la Curtea de Apel Oradea care nu le faceau pe plac in dosarele trimise in instanta. Din aceasta discutie, purtata cu un an inainte de a fi difuzata, respectiv in data de 19 ianuarie 2018, rezulta, in principal, ca procurorii de la DNA Oradea au calificat completurile de judecata in favorabile si nefavorabile si ca le-au intocmit dosare penale judecatorilor care nu pronuntau hotarari de condamnare in dosarele instrumentate de ei.Dupa difuzarea inregistrarii, Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ) a declansat cercetari in dosarul inregistrat sub nr. 1/P/2019, in care a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui Man si Ardelean pentru savarsirea infractiunjlor de abuz in serviciu si santaj in noiembrie 2019. Ulterior, la aceasta sectie au mai fost inregistrate peste 20 de dosare penale in urma plangerilor formulate impotriva vajnicilor procurori Man si Ardelean  de judecatori, procurori, avocati, politisti si oameni de afaceri care a fost victime ale abuzurilor lor judiciare. Din pacate, anchetarea celor doi procurori bate pasul pe loc dupa ce acestia si judecatoarea partenera Crina Muntean au obtinut recuzarea procurorului Adina Florea in decembrie 2019, la nicio luna dupa inceperea urmaririi penale impotriva lor.

Totodata, la inceputul lunii iulie 2019, Inspectia Judiciara a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu actiune disciplinara impotriva procurorilor Man si Ardelean pentru abaterea constand in manifestari ce aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu. Cunoscuta pentru partizanatul sau, Sectia pentru procurori din cadrul CSM a incercat sa-i scape de excluderea din magistratura, tegiversand solutionarea actiunii mai multe termene, dupa care a adoptat o solutie solomonica nemaintalnita, prin suspendarea acesteia pana la solutionarea dosarului penal. Inspectia Judiciara a contestat decizia CSM la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a anulat-o si a dispus rejudecarea actiunii disciplinare de catre Sectia pentru procurori, pe rolul careia se afla actualmente.

 Un bilant negru al paraditorilorde la DNA Oradea

In ultimii  patru ani, in presa au fost prezentate zeci de cazuri cu victime ale conduitei abuzive si lipsei de profesionalism ale procurorilor Man si Ardelean. Printre care s-au aflat  inclusiv judecatori ( Florica Roman, Raluca Cuc si Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea, Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor), procurori (Ioan Gligor Sabau, fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Beius, Viorel Gavra, fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor), avocati (Ioan Sava si Daniela Sava din Baroul Bihor, Gerenyi Istvan Peter din Baroul Satu Mare), politisti (chestorul Liviu Popa, fost sef al IGPR si al IPJ Bihor, chestorul Liviu Taut, fost sef al IPJ Satu Mare, Remus Indrei, fost sef al Politiei municipiului Beius), oameni de afaceri importanti (Vasile Lucut, patronul Unicarm Satu Mare, Nela Secara, patronul firmelor Deirofashion si ArtPel Oradea) si chiar slujitori importanti ai Bisericii (episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea), care au fost achitati definitiv sau absolviti prin solutii de clasare pentru pretinse fapte de coruptie, cu motivarea ca fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala. Procurorii Man si Ardelean au devenit cunoscuti opiniei publice prin practicile lor abuzive, de la fabricarea de denunturi mincinoase, pentru care au recurs in general la persoane condamnate sau cercetate penal si la interlopi, constrangerea sau influentarea martorilor sa dea declaratii mincinoase, aranjarea testelor poligraf cu psihologii abilitati pana la spionarea, timorarea si santajarea judecatorilor. Cei doi cerberi au ajuns sa-i spioneze pe judecatori inclusiv sub aspectul posibilelor relatii cu oameni de afaceri sau al relatiilor extraconjugale.

In ultimii ani procurorii Man si Ardelean au inregistrat achitari pe banda rulanta, in aproape 3/4 din dosarele trimise in instanta. Datorita lor, Serviciul Teritorial Oradea a inregistrat in 2019 cel mai mare procent de achitari din istoria DNA si a Parchetului din Romania: 411% (adica de patru ori mai multi inculpati achitati raportat la inculpatii trimisi in judecata in anul respectiv). Datorita lor, DNA Oradea a inregistrat un procent de achitari de peste 100% si la ultimul bilant, realizat pe anul 2020. Din pacate, dintre victimele lor, cei doi procurori paraditori au pe constiinta doi morti (politistul Gheorghe Bat, decedat dupa trimiterea sa in judecata intr-un dosar in care au fost achitati definitiv toti coinculpatii, si avocatul Ioan Sava, decedat din cauza unei boli care l-a macinat dupa achitarea sa definitiva pentru un santaj inventat) si multe destine grav mutilate (episcopul Virgil Bercea si procurorul Viorel Gavra au devenit efectiv legume sub aspect psihic si biologic, judecatorul Ovidiu Galea a fost suspendat si privat de venituri timp de 4 ani).

O inregistrare care confirma ca am fost tinta si in campul tactic

In toamna anului trecut, la Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie a mai fost inregistrat un dosar derivat din inregistrarea difuzata in spatiul public in 4 ianuarie 2019, respectiv dosarul nr. 1911/P/2020, care are legatura cu dosarul penal al subsemnatului. Este vorba de urmatorul dialog, mai putin cunoscut opiniei publice, din discutia purtata in 19 ianuarie 2018 intre procurorii Cristian Ardelean, Ciprian Man, Adrian Muntean, Cosmin Pantea si Lucian Rus de la DNA Oradea:Cristian Ardelean: „Cu Govor pana in vara in mod normal o terminam daca nu apare ceva. Suta la suta o termina ca mi-o zis Remus (judecatorul Remus Nemes de la Tribunalul Satu Mare-n.a.) ca il suna aia de la Inspectie saptamanal. Bai, ce ati mai facut in cauza?”/Adrian Muntean: „O stabilit termen in fiecare saptamana.”/Cristian Ardelean:„Pai de aia o stabilit ca il fut aia de la Inspectie de nu-i adevarat.”/Rus Lucian:„Pe aprilie, pe aprilie…”/Cristian Ardelean:„Pai si a mea pana in iunie nu vad cum sa o dea.”/Adrian Muntean:„Nu cred ca o scoate asa repede ca are astalalta, nu cred ca o scoate asa repede.”/Lucian Rus:„Aia cu Govor nu.”/Adrian Muntean:„Nu o scoate si cu Govor si aia cu frontiera.”/Lucian Rus:„O scoate pe asta pe frontiera, o motiveaza cat mai repede si dupa aia se gandeste la Govor.”/Ciprian Man:„Govor undeva pe toamna.”

Dosarul Govor la care se refera procurorul Ardelean este dosarul in care am fost trimis in judecata alaturi de Mircea Govor, caruia i-au fost retinute prin rechizitoriu trei infractiuni de santaj prin presa dupa ce initial a fost retinut si arestat si  pentru infractiunea de folosirea influentei sau autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, referitor la care s-a dispus clasarea ulterior. Printr-o sentinta pronuntata in decembrie 2019, judecatorul Remus Nemes de la Tribunalul Satu Mare a dispus achitarea sa pentru doua fapte si condamnarea sa cu suspendare conditionata pentru o alta fapta, precum si achitarea mea pentru pretinsa complicitate la santaj, cu motivarea ca fapta nu este prevazuta de legea penala. In cauza a mai fost achitat omul de afaceri Mirel Vlas pentru o alta complicitate  la santaj inventata. Este important de mentionat ca, in cursul procesului derulat la instanta de fond, am aflat din doua surse ca procurorul Ardelean a cautat informatii compromitatoare despre judecatorul Nemes pentru a-l santaja sa pronunte condamnarea inculpatilor in acest dosar, participand in acest scop ca procuror de sedinta la judecata pana in ianuarie 2019, cand a fost dat afara din DNA.

Binomul a facut presiuni prin Inspectia Judiciara

Din afirmatiile facute de procurorul Cristian Ardelean in discutia purtata in 19 ianuarie 2018 rezulta ca judecatorul Remus Nemes de la Tribunalul Satu Mare i-ar fi spus ca va finaliza dosarul Govor, in care am fost inculpat si eu, pana in vara anului 2018 intrucat este sunat si presat saptamanal in acest sens de la Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Rezulta ca discutiile dintre procurorul Ardelean si  judecatorul Nemes au avut loc in 2017, an in care a inceput judecarea acestui dosar la Tribunalul Satu Mare (in cursul lunii martie) si ca se urmarea solutionarea dosarului cu maxima celeritate, pana in vara anului 2018, respectiv in circa un an de la demararea judecatii. Afirmatiile lui Ardelean denota un interes major al DNA, atat la nivel zonal cat si la nivel central,  pentru dosarul in care am fost trimis in judecata, respectiv ca era un dosar cu o miza foarte importanta pentru Binomul SRI-DNA. Mai mult ca sigur ca acest interes era legat, ca si inculparea si trimiterea mea in judecata, de zecile de declaratii politice, interpelari parlamentare si articole de presa, prin care am facut dezvaluiri la adresa fostei sefe a DNA, Laura Codruta Kovesi, si a tutorilor sai de la SRI, George Maior si Florian Coldea. Totodata, DNA a urmarit ca, prin arestarea si condamnarea lui Mircea Govor, sa obtina de la acesta declaratii incriminatorii la adresa presedintelui PSD, Liviu Dragnea, cu care era in relatii apropiate si care devenise o tinta principala a Binomului in perioada respectiva.

Pentru o judecare si condamnare rapida a fost folosita Inspectia Judiciara, mai exact au fost folositi angajati ai acestei institutii, care vor trebui identificati si inculpati de Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie. Trebuie avut in vedere ca SRI avea incheiat un protocol secret de colaborare si cu Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Protocolul respectiv a fost incheiat in februarie 2016, dupa multe insistente si chiar presiuni din partea SRI, fiind semnat de inspectorul judiciar sef Lucian Netejoru si de generalul Florian Coldea, in calitate de prim-adjunct al directorului SRI, Eduard Helwig. Protocolul a fost declasificat si abrogat in septembrie 2018. Este posibil sa fi fost folosit, pentru a exercita presiuni in cauza, un angajat al Inspectiei Judiciare care era ofiter acoperit al SRI. Este posibil sa fi fost folosit in acest scop vreun procuror din Inspectia Judiciara care era mai apropiat sau aservit sefei DNA, Laura Codruta Kovesi. Nu este exclus sa se fi apelat chiar la seful Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru, care avea in perioada respectiva un dosar la DNA, in care era cercetat pentru ca nu si-a declarat apartenenta la masonerie.

O implicare plauzibila a filierei Ciocarlan-Netejoru-Matei

 Conform unei sesizari penale, din care au aparut informatii in presa, judecatorul Netejoru a fost membru al Marii Loji Nationale a Romaniei, facand parte din loja masonica nr. 98 Sfantu Gheorghe impreuna cu judecatorul Ionut Matei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si avandu-l nas de masonerie pe generalul Adrian Ciocarlan, actualmente adjunct al directorului SRI. Ciocarlan este cunoscut drept un apropiat al generalului Florian Coldea, fostul sef operativ al SRI, fiind omul de legatura al acestuia cu DNA in ultimii ani de sefie a acestuia si ocupand actuala functie in 2016 cu sprijinul sau neprecupetit. Generalul Ciocarlan a devenit in ultimii ani omul forte din SRI, continuand practicile de trista amintire ale maestrului sau Coldea si remarcandu-se prin ordinul-slogan cu iz leninist: „Cautati, cautati, cautati denuntatori pentru DNA”. Judecatorul Matei a detinut functiile de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de sef al Structurii de Securitate de la instanta suprema. Si el este cunoscut drept un apropiat al generalului Coldea, cu care se intalnea frecvent, conform unor martori oculari, in vilele conspirative sau de protocol ale SRI. Fosta pupila prezidentiala Elena Udrea a declarat, de altfel, in fata Comisiei parlamentare de control a activitatii SRI ca fostul sef operativ al SRI l-ar fi recomandat presedintelui Traian Basescu pentru numirea in functia de vicepresedinte al Inaltei Curti, spunandu-i acestuia ca judecatorul Ionut Matei este „omul nostru”, adica al SRI.

 Inspectia Judiciara nu se putea implica legal in solutionarea asazisului dosar Govor si nu putea solicita relatii  decat daca ar fi existat o sesizare privind tergiversarea solutionarii acestuia, ceea ce nu era cazul dupa cateva luni de la demararea judecatii. Este foarte grav ca s-a ajuns sa fie folosita Inspectia Judiciara pentru a se obtine condamnari penale grabnice intr-o cauza. Sa suni saptamanal de la aceasta institutie un judecator de la un tribunal din provincie constituie o presiune extraordinara. Consider ca nu s-a ajuns la finalizarea dosarului in vara anului 2018 intrucat, pe de o parte, in vara respectiva a fost revocat din functie procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, iar, pe de alta parte, a fost declasificat si abrogat protocolul incheiat de SRI cu Inspectia Judiciara. In acelasi an inspectorul sef Netejoru a primit solutie de clasare in dosarul intocmit de DNA pentru fals in declaratii. Pornind de la faptul ca gura pacatosului si limbutului procuror Ardelean adevar graieste, Sectia speciala trebuie sa clarifice acum implicarea Inspectiei Judiciare  in solutionarea cauzei, precum si daca o astfel de implicare nelegala a constituit o practica curenta dupa incheierea protocolului secret cu SRI.

Complet de executie la Curtea de Apel, complet de executie la Inalta Curte

 Suspiciunile au continuat insa sa planeze in cauza si in faza de apel. La Curtea de Apel Oradea, dosarul a fost repartizat unui complet format din judecatorii Ovidiu Musta si Florin Filimon in data de 15 iunie 2020, iar acestia au fixat primul termen de judecata in cauza  peste mai putin de o luna, pe 14 iulie 2020, manifestand o celeritate suspecta, avand in vedere starea de pandemie, precum si faptul ca nu era o cauza cu arestati sau cu minori. Coincidenta face ca din inregistrarea discutiei din 19 ianuarie 2018 rezulta ca completul constituit din judecatorii Musta si Filimon era considerat un complet favorabil DNA, respectiv ca dosarele avand ca obiect rechizitoriile emise de Serviciul Teritorial al DNA aveau ca finalitate solutii de condamnare daca ajungeau la acesta. In anii 2018 si 2019 am facut referiri critice si la adresa judecatorilor Musta si Filimon in cateva articole publicate in Cotidianul avand ca tema principala abuzuri ale procurorilor anticoruptie Ciprian Man si Cristian Ardelean. Cu cateva luni inainte de difuzarea inregistrarii din 19 ianuarie 2018, fapt care s-a intamplat la inceputul lunii ianuarie 2019, am publicat un articol intitulat „Victima a unor procurori si judecatori vanatori” in care am aratat ca „completul Musta-Filimon este perceput drept completul de executie al DNA la Curtea de Apel Oradea”. Ulterior am publicat un articol intitulat „Noi dovezi privind abuzuri grave ale procurorilor Man si Ardelean”, in care am aratat ca procurorii de la DNA Oradea le-au fabricat dosare penale unor membri ai familiilor judecatorilor Ovidiu Musta si Antik Levente, pe care le-au tinut la sertar, cu scopul de a-i santaja, iar, in aceste conditii, acestia au devenit judecatorii cei mai concesivi in dosarele instrumentate de DNA.

La termenul de judecata din 14 iulie 2020, avocatul subsemnatului, profesorul universitar Gheorghita Mateut, a adus la cunostiinta instantei imprejurarea ca ambii membri ai completului de judecata se regasesc intr-o situatie de incompatibilitate, avand in vedere ca se contura existenta unei stari de dusmanie existenta membrii completului de judecata si subsemnatul, ca urmare a publicarii unor articole cu referiri critice la adresa acestora. Membrii completului nu au formulat insa declaratie de abtinere cum ar fi fost normal, ci i-au pus in vedere avocatului subsemnatului sa depuna cerere de recuzare. Dupa depunerea cererii de recuzare, instanta a suspendat dezbaterile in vederea inaintarii acesteia completului competent, dar nu ne-a pus in vedere sa nu parasim sediul acesteia sau municipiul Oradea pentru ca ar fi posibil ca dezbaterile sa fie reluate in aceeasi zi daca cererea de recuzare va fi judecata si respinsa. Dupa circa 15 minute de la suspendarea dezbaterilor, avocatul meu a fost anuntat ca cererea de recuzare va fi solutionata peste 10 minute, astfel ca am revenit la sediul instantei si am participat la judecarea acesteia de catre completul de judecata format din judecatorii Mihail Udroiu si Antik Levente, care a respins-o dupa o scurta deliberare. Si judecatorii Antik si Udroiu apar in inregistrarea din 19 ianuarie 2018 ca fiind judecatori favorabili DNA.

 Am plecat de la sediul instantei cu reprezentarea ca va fi fixat un nou termen de judecata, dar completul format din judecatorii Musta si Filimon au reluat dezbaterile in aceeasi zi, in lipsa noastra, fara o incunostiintare prealabila, a constatat lipsa noastra si a fixat un nou termen de judecata, peste numai 6 zile, in data de 20 iulie 2020. Pentru termenul din 20 iulie 2020 am fost citati in mod abuziv si arbitrar prin organele de politie, care s-au prezentat in acest scop la domiciliile noastre in uniforma si cu autoturisme inscriptionate, fapt care constituie o incalcare flagranta si grava a demnitatii persoanei si normelor statului de drept. In aceste conditii, am formulat cerere de stramutare catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care am solicitat stramutarea dosarului la o alta curte de apel. Cererea a fost repartizata unui complet de judecata format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ilie, denumit „completul negru”, cei trei magistrati fiind cunoscuti ca fiind cei mai aserviti Binomului SRI-DNA. Nu mi-am facut mari iluzii, avand in vedere si relatia cunoscuta a judecatorului Ionut Matei cu generalii Coldea si Ciocarlan de la SRI, dar am sperat totusi ca la Inalta Curtea mai exista un dram de corectitudine si de dreptate. In pofida unor motive pe deplin justificate, cei trei judecatori au respins cererea de stramutare, dupa ce au lasat cauza la urma dinadins, pana cand nu s-au mai aflat alte persoane (parti sau avocati) in sala. Singura explicatie este ca nu au dorit sa auda si altii ceea ce voi spune despre neregulile din cauza si din justitie.

Procesul inscenat s-a incheiat, urmeaza procesul impotriva DNA si a ciracilor implicati

 Dupa respingerea cererii de stramutare, a continuat judecata la Curtea de Apel Oradea, unde au fost reaudiati principalii martori ai acuzarii, care au risipit orice indoieli asupra nevinovatiei mele. Primarul Dumitru Pop a declarat ca nu a fost amenintat de catre subsemnatul, ca nu i-am cerut sa intervina in procedura de licitatie si ca nu i-am comunicat ca va suferi vreo paguba sau alta consecinta daca licitatia nu va fi castigata de firma invocata in rechizitor, Tehnic Asist. In urma reaudierii martorilor Sasz Lorand, Ciprian Batea si Catalin Filip, (redactor sef, redactor sef-adjunct, respectiv contabil sef la ziarul Gazeta de Nord-Vest ), s-a clarificat cine sunt autorii articolelor incriminate de DNA, rezultand ca acestea au fost redactate si publicate, primul, de catre Sasz Lorand, iar al doilea de catre Crina Dunca, directorul ziarului Gazeta de Nord-Vest. DNA Oradea nu numai ca nu a reusit sa aduca, cu ocazia judecarii apelului sau, niciun element nou in acuzarea subsemnatului, dar au fost contrazise aproape in totalitate si declaratiile de martor obtinute prin constrangere in cursul anchetei penale. Trebuie sa recunosc ca judecatorii Filimon Florin si Ovidiu Musta au dovedit ca studiat temeinic dosarul si au asigurat un mers corect al procesului , dupa respingerea cererii de stramutare, efectuand reaudieri pertinente si concludente. Dupa readministrarea unor probe esentiale, marti, 30 martie a.c., cei doi judecatori au pronuntat solutia definitiva, care a foat de mentinere a achitarii subsemnatului si a coinculpatului Mirel Vlas si de achitare totala a coinculpatului Mircea Govor, cu motivarea ca fapta nu este prevazuta de legea penala. Dupa mai bine de cinci ani s-a facut dreptate si a fost demascata inscenarea judiciara a DNA.

Timp de cinci ani am trecut cu calm si stoicism, cu inconvenientele si cu umilintele aferente si inerente, pe sub furcile caudine ale unui proces penal, constient atat de nevinovatia mea cat si de nedreptatea crasa care mi s-a facut. Vreme de cinci ani am fost blocat sub aspect politic si profesional, din cauza acestei inscenari judiciare, devenind un fel de paria. Nu am mai putut candida pentru Parlament ori pentru alta functie politica sau administrativa intrucat am devenit un „penal” prin inculparea si trimiterea in judecata pentru o infractiune grava, ca si complicitatea la santaj in forma agravata, pedepsita cu inchisoare de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 lunila. Nu am putut sa redevin procuror, profesia mea de inceput si de baza, si nu am putut sa devin avocat pentru ca nu mai indeplineam  conditia bunei reputatii ca urmare a inscrierii in cazier a punerii in miscare a actiunii penale impotriva mea pentru o astfel de infractiune grava. Toate acestea nu se pot uita si nu se pot ierta, nu numai prin prisma suferintelor mele si ale familiei mele, ci in primul rand pentru ca astfel de abuzuri sa fie stopate. In consecinta, voi formula plangere penala pentru abuz in serviciu si represiune nedreapta, precum si actiune civila pentru daune morale impotriva DNA si a procurorilor Laura Codruta Kovesi, Ciprian Man si Cristian Ardelean, in calitate de comitenti.

Sunt constient ca este posibil sa ma lovesc, in aceste demersuri, de obtuzitatea, lasitatea si chiar complicitatea unor magistrati, cum m-am lovit, in perioada 2016-2017, cand am formulat sesizare la Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, si actiune in raspundere civila delictuala impotriva DNA, a fostului procuror sef Kovesi, a procurorului de caz Ardelean si a ziarului Adevarul, in care a fost publicat un articol demonizator si marsav, fara sa mi se solicite punctul de  vedere. Sesizarea adresata Inspectiei Judiciare a fost clasata rapid, cu raspunsul stas superficial atat de cunoscut, iar actiunea in daune morale mi-a fost respinsa, aproape la fel de rapid, de judecatori de la Tribunalul Bucuresti si de la Curtea de Apel  Bucuresti, vizibil marcati de frica, cu motivarea ca exista un proces penal pe rol in care nevinovatia mea nu a fost confirmata printr-o hotarare definitiva. Cert este ca-i voi urmari si-i voi aduce in justitie pentru a raspunde penal si pecuniar, oriunde s-ar afla si chiar daca va mai dura cinci ani.

Valer Marian