BREAKING NEWS

Conexiunile cu oameni de afaceri ale șefei DNA

 Coat_of_arms_of_the_Senate_of_Romania

 

Senator: Valer Marian

Circumscripƫia electorală: Satu Mare

Colegiul electoral:  1

Grupul parlamentar:  independent 

Ṣedinƫa Senatului din: 01.11.2016

 

DECLARAŢIE POLITICӐ

Titlu: Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție (VI)

Proba incompetenței: în 90% din dosarele înregistrate au fost emise soluții de netrimitere în judecată, iar, din cele 10 % dosare cu care au fost sesizate instanțele de judecată, în  60%  au fost pronunțate condamnări cu suspendare condiționată, iar în 10-12%  au fost dispuse  soluții de achitare, rezultând un randament, respectiv o eficiență reală de numai 3% (reprezentând cauzele în care au fost pronunțate condamnări la închisoare cu executare) •  Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA • Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție • Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticorupție acuzați de implicare în trafic cu țigări •  Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese  politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul strain? •A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale •

Conexiunile cu oameni de afaceri ale actualului procuror șef al DNA          

            Legată de holdingul RCS-RDS prin fostul soț și actualul prieten 

Actualul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a avut conexiuni nu numai cu politicieni influenți din tot spectrul politic autohton, ci și cu oameni de afaceri și societăți comerciale importante din România. Astfel, fostul soț al actualei șefe al DNA, Eduard Kovesi, a fost un om de afaceri cunoscut în Sibiu, unde a deținut o societate de cablare tv, pe care a vândut-o la un moment dat celei mai mari firme de profil din România, SC RCS-RDS SRL, la care a fost angajat director. Laura Codruța Kovesi a mai avut o conexiune cu RCS-RDS printr-un prieten devoalat de presă la începutul  acestui an, Emil Florin Nemeș, coordonator de marketing și PR al holdingului din februarie 2009. Referitor la această relație, Kovesi a fost acuzată că DNA a manifestat părtinire față de această firmă, mai exact față de directorul general Ioan Bendei, care a avut statut de denunțător în dosarul în care au fost inculpați și trimiși în judecată pentru șantaj patronul trustului INTACT, Dan Voiculescu,  fiica sa Camelia Voiculescu și soțul acesteia Sorin Alexandrescu.

Realitatea este că atitudinea DNA față de de RCS-RDS este cel puțin suspectă în condițiile în care este cunoscut că această companie are datorii de peste un miliard de euro, dintre care zeci de milioane de euro sunt obligații fiscale restante față de bugetul de stat. Intersant sub acest aspect este faptul că patronul companiei RCS-RDS, Zoltan Teszari, evită să vină în România de mai mulți ani. Un fost ministru din Guvernul Ponta mi-a spus că, cu patru ani în urmă, i-ar fi solicitat telefonic o întâlnire lui Zoltan Teszari, iar acesta i-a răspuns că nu poate să vină în România și i-a propus să se întâlnească la Budapesta sau la Belgrad. Nu este lipsit de relevanță faptul că postul de televiziune Digi24, aflat în proprietatea holdingului RCS-RDS, a devenit în ultimii ani principala goarnă mediatică a binomului SRI-DNA. Referitor la prietenul actualei șefe a DNA de la RCS-RDS, Emil Florin Nemeș, ar trebui verificat dacă acesta nu se află în relații de rudenie cu afaceristul Radu Nemeș, denumit „Regele Motorinei”, arestat și extrădat din Statele Unite ale Americii, care este principalul inculpat în cel mai mare dosar al afacerilor cu carburanți (denumit dosarul „Motorina”), în care a  fost condamnat în acest an de Curtea de Apel București la 9 ani de închisoare cu executare pentru constituire și sprijinire de grup infracțional organizat, spălare de bani și evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 56 milioane de euro. În acest dosar au fost inculpați, trimiși în judecată și condamnați, pentru constituire și sprijinire de grup infracțional organizat și complicitate la spălare de bani și la evaziune fiscală, și fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar (cunoscut drept un apropiat și un protejat al fostului președinte Traian Băsescu și al consilierului său Daniel Moldoveanu, șeful Comunității Naționale de Informații), fostul său șef de cabinet Codruț Marta și fostul său adjunct Viorel Comăniță, care a deținut funcția de președinte al Autorității Naționale a Vămilor (originar din Sibiu, unde a activat anterior ca avocat și s-a intersectat profesional cu Kovesi). Conform rechizitoriului și hotărârii de condamnare a primei instanțe, afacerea „Motorina” a fost derulată pe traseul Constanța-București-Transilvania (preponderent în județele Sibiu, Alba, Mureș și Brașov), iar operațiunile de transvazare a motorinei au fost efectuate la o stație de carburanți din Mediaș (orașul natal al actualei șefe a DNA, în care tatăl său a fost procuror șef timp de 30 de ani).  Nu putem trece cu vederea că Sorin Blejnar a beneficiat de protecția lui Kovesi în perioada în care aceasta a fost procuror general al României, fiindu-i închise o duzină de dosare penale în pofida acuzațiilor grave care i-au fost aduse de presă și de politicieni din opoziție. Este de menționat că dosarul „Motorina” nu a fost instrumentat de DNA ci de DIICOT, prin Serviciul Teritorial Brașov. Nu putem trece cu vederea nici faptul că în dosarul „Motorina” a fost cercetat și trimis în judecată omul de afaceri Elan Schwartzenberg, care a plecat din România în Israel în anul 2012. În acest an, la cererea DNA, Tribunalul București a dispus arestarea lui Schwartzenberg într-un dosar disjuns, pentru complicitate la dare de mită, fiind dat în urmărire națională și internațională.  Elan Schwartzenberg cunoaște bine ițele afacerii „Motorina” întrucât a fost în relații apropiate cu Codruț Marta și cu Sorin Blejnar, fiind deseori parteneri de petreceri și partide de vânătoare. Potrivit unor informații apărute recent în presa românească, Schwartzenberg ar fi în relații de prietenie cu Dan Zorella, unul din patronii firmei israeliene Black Cube, care a efectuat investigații cu privire la actualul procuror șef al DNA și membri ai familiei (tatăl, fratele) sau apropiați ai acestuia (fostul soț și actualul prieten).

            Ghița avea statut de inculpat în perioada prieteniei cu Kovesi

Omul de afaceri cu care Laura Codruța Kovesi a avut legăturile cele mai strânse și directe a fost Sebastian Ghiță, patronul grupului de firme Asesoft. Kovesi s-a cunoscut și s-a apropiat de Ghiță înainte ca acesta să intre în politică, când avea statut de prosper om de afaceri. Potrivit declarațiilor lui Sebastian Ghiță, acesta a avut zeci de întâlniri cu Kovesi la locuința sa din Ploiești sau la podgoria sa din județul Prahova. După cum se știe, la o întâlnire din podgoria sa a participat și Victor Ponta, în cursul anului 2011, când acesta era doar președintele PSD. Sebastian Ghiță a formulat recent un autodenunț la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în care a sesizat că, în vara anului 2012, a participat împreună cu demnitari ai statului român la falsificarea raportului prin care Consiliul Național de Etică a stabilit că teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi nu ar constitui plagiat. Ulterior, Ghiță a mai devoalat că a primit un email de la Kovesi, de pe adresa secretă cucuveauamov@gmail.com, prin care aceasta i-a solicitat raportul  de neplagiat emis de Consiliul Național de Etică în cazul premierului Victor Ponta, precum și că aceasta i-a făcut cadouri, respectiv două statuete reprezentând bufnițe.

Referitor la afirmația actualei șefe a DNA că nu a fost niciodată prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiță, este de semnalat că în perioada în care s-au cunoscut și s-au întâlnit acesta avea statut de inculpat în dosarul Tracia-Asesoft, în care Ghiță a fost trimis în judecată în anul 2002, împreună cu alte nouă persoane, pentru fals în declarații și înșelăciune, referitor la anumite tranzacții petroliere, cu un prejudiciu de 20 miliarde lei vechi. Sebastian Ghiță a avut statut de inculpat în acest dosar până în martie 2016, când Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre definitivă prin care a constatat încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii prescripției răspunderii penale și a dispus obligarea inculpaților la repararea prejudiciului cauzat. Având în vedere statutul său de procuror general al României în perioada respectivă, este puțin probabil că Laura Codruța Kovesi n-a știut că Ghiță avea statut de inculpat sau că n-a fost informată în acest sens de amicii comuni de la SRI, directorul George Maior și primul adjunct al acestuia, generalul  Florian Coldea. Ulterior, după ce Kovesi a devenit procuror șef al DNA, această instituție i-a instrumentat, în perioada 2015-2016, patru dosare penale lui Sebastian Ghiță, în care a fost inculpat pentru fapte de corupție sau pentru complicitate la spălare de bani (în mediatizatul dosar Ponta-Blair).

            Conexiuni cu cel mai prosper om de afaceri din Mediaș

Laura Codruța Kovesi s-a cunoscut și cu cel mai prosper om de afaceri din localitatea sa natală, orașul Mediaș, Florin Muntean, care era un prieten apropiat al tatălui său Ioan Lascu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, și al politicianului Vasile Blaga, fost secretar general al PDL, consilier prezidențial, ministru de interne în guvernele Tăriceanu și Boc și ministru al Dezvoltării Regionale în guvernul Boc, care a ajucat un rol în promovarea sa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2006. Așa cum am mai arătat, Kovesi s-a întâlnit și a stat la masă cu Blaga și cu Muntean la petrecerea organizată cu ocazia pensionării tatălui său, în primăvara anului 2010, la restaurantul celui mai luxos hotel din Mediaș (Binder Bubi). Vasile Blaga a ajuns în relații de prietenie cu tatăl lui Kovesi prin intermediul lui Florin Muntean, care era un prosper om de afaceri din Mediaș și liderul local al PDL. Muntean era patronul SC Baza Auto Transport SA Mediaș (fostă întreprindere de stat pentru transport persoane și mărfuri), a fost ales deputat democrat liberal în 2004 iar ulterior a devenit director general al companiei naționale TRANSGAZ. În această perioadă și-a constituit și o firmă privată profitabilă care avea un obiect de activitate similar cu al TRANSGAZ.

Chestionat de presă, Vasile Blaga l-a catalogat pe Florin Muntean drept „cel mai bun prieten din armată și din facultate”. Conform declarației sale de avere, Blaga a beneficiat din partea sorei lui Muntean (Doina Stoia) și a unui asociat în afaceri al acestuia (Valer Crișan) de un împrumut total de 1 100 000 lei (600 000 lei respectiv 500 000 lei), fără dobândă, cu termen de scadență de 10 ani. Blaga a primit acest împrumut substanțial în 2007, la câteva luni după numirea lui Kovesi în funcția de procuror general al României. Dovedirea provenienței banilor este foarte dificilă pentru cei doi creditori generoși, întrucât aceștia aveau surse de venit și averi modeste, în condițiile în care beneficiau doar de salarii de la societățile comerciale la care erau angajați și dețineau doar un apartament la bloc (Stoia) respectiv o casă naționalizată (Crișan). Poate că actuala șefă a DNA va dispune acum efectuarea de cercetări asupra provenienței și destinației acestui împrumut dubios. Prieten și cu Blaga și cu tatăl lui Kovesi, Florin Muntean este cel care, în calitate de director general al TRANSGAZ, l-a promovat pe fratele său Sergiu Lascu într-o funcție de director adjunct (pe linie de IT) la această companiei importantă. În urma unor sesizări formulate de Corpul de control al primului ministru Victor Ponta, care a constatat comiterea unor fraude în valoare de zeci de milioane de euro în perioada 2009-2013, care sunt imputabile conducerii Transgaz, la DNA au fost înregistrate trei dosare penale, respectiv unul la structura centrală (337/P/2015 ) și două la Serviciul Teritorial Alba Iulia (45/P/2014 și 130/P/2014). Până în present nu există indicii că aceste dosare ar fi într-o fază avansată de soluționare.

Legături primejdioase cu cel mai prosper om de afaceri din Sibiu

Laura Codruța Kovesi a avut conexiuni și cu cel mai cunoscut om de afaceri din Sibiu, Ilie Carabulea, patronul firmei de transport Atlassib, al Băncii Carpatica și al societății de asigurări Carpatica Asig. Carabulea a fost arestat, inculpat și condamnat la un an și șase luni închisoare cu executare pentru infracțiunea de cumpărare de influență în dosarul instrumentat de DNA, sub conducerea lui Daniel Morar, fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicușor Florin Apostu, cunoscut drept un apropiat al Laurei Codruța Kovesi și al tatălui său. Acesta a fost trimis în judecată, în stare de arest, în toamna anului 2010, când Laura Codruța Kovesi era procuror general al României, pentru 124 de infracțiuni (din care 5 infracțiuni de luare de mită, două infracțiuni de trafic de influență, o infracțiune de sustragere de înscrisuri, două infracțiuni de favorizare a infractorului, 57 de infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și 57 infracțiuni de uz de fals) și a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2012 la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare.  Din stenogramele din acest dosar reiese că în această cauză a fost implicat și tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, care se afla în relații de prietenie atât cu fostul prim-procuror Nicușor Florin Apostu cât și cu omul de afaceri Ilie Carabulea.

Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu și Ilie Carabulea rezultă relația foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu și procurorul general al României și tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, mențiunea «neinteligibil» . Astfel, Apostu și Lascu se adreseaza unul altuia  cu «dragă» sau «drăguțule»  și se salută cu  «Ciao» și „Pa”. Pasajele mai sugestive din discuțiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele:  «M-a sunat și tatăl fetei, și românca»; «A zis fără niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenția ei»; «Și se uită pe el și ne dă un răspuns și îi dă drumu’ când vine»; «Mă întâlnesc cu fata noastră joi și vineri» ; «Da m-a invitat la Marriott extra. Zic: Tu ești nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim» (discuții care sugerează relații foarte apropiate).

Procurorii DNA au atașat la dosar și o conversație dintre tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, și prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau  pașii ce trebuia urmați pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la București), pași care au fost urmați cu strictețe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul Atlassib  și să accepte o audiență pentru un recurs în interesul legii,  ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor șoferilor care plecau în strănătate. A mai fost atașată o discuție în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kovesi, cât și cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenția ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost atașată o discuție purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicita lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma să se întâlnească la București.        Interesant este, că în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele șapte memorii pe care reprezentanții Atlassib susțin că le-ar fi trimis în atenția sa. Cu toate acestea, și mai interesant este că, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii în favoarea Atlassib, dar acesta a fost respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu și Carabulea, neexistinzând cercetările referitor la implicarea lui Kovesi și a tatălui ei și nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naște suspiciuni și faptul că procurorul general Kovesi i-a făcut o vizită la birou prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuțiile purtate de aceștia, iar în cursul judecății, când a fost solicitată înregistrarea acestor discuții, a fost  depus un CD al cărui conținut nu a putut fi reprodus. Nu este lipsit de interes nici faptul că Laura Codruța Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea  când activa la Biroul Teritorial Sibiu al DIICOT, anchetând și arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecție de la șoferii autocarelor Atlassib  care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franța ș.a. Acesta a fost un dosar-piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcția de procuror general al României.  În perioada 2014-2016 omul de afaceri Ilie Carabulea a fost arestat, inculpat și trimis în judecată în două dosare penale instrumentate de DNA cu privire la societatea sa de asigurări Carpatica Asig, respectiv într-un dosar în care a fost arestat și fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), ex-senatorul Dan Radu Rușanu, și într-un dosar în care a fost arestat fostul președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Angela Toncescu, angajată ulterior director general la Carpatica Asig.

Senator

Valer Marian 

 P.S. Conform unor informații de ultimă oră, și fratele șefei DNA, Sergiu Lascu, ar fi avut legături strânse cu milionarul sibian Ilie Carabulea. IT-ist de profesie, Sergiu Lascu ar fi avut conexiuni cu firma GAMA IT din Sibiu, despre care se spune că ar fi controlată de Carabulea. GAMA IT a dobândit statutul de provider Microsoft, câștigând astfel dreptul de a vinde licențe Microsoft, a avut relații de afaceri cu firme mari de profil, ca Siveco București și Brinel Cluj Napoca, și a derulat contracte cu mai multe unități spitalicești și direcții sanitar-veterinare din România pentru instalarea unor programe software proprii, având denumirea Atlas Med și Atlas Vet (care derivă de la firma mamă a lui Carabulea, Atlassib).