BREAKING NEWS

Ciocoii noi din comuna Dăbâca

Abuzuri grave ale noilor ciocoi ai satelor, cu voie de la primarie

Un grup de locuitori ai satului Paglisa din comuna Dabaca judetul Cluj a adresat, in prima parte a acestui an, institutiilor abilitate ale statului, incepand cu primaria comunei, mai multe reclamatii referitoare la activitati ilicite ale administratorului si asociatului SC Escalada SRL, Horvat Mihai, care are si calitatea de consilier local, din partea PSD, in aceasta comuna. SC Escalada SRL desfasoara in satul Paglisa activitati de crestere bovine intr-o ferma zootehnica amenajata dupa intrarea in sat dinspre localitatea centru de comuna Dabaca, unde se afla in jur de 80 de bovine, de cultivare cereale pe terenuri arendate si de agroturism intr-o casa de tip vechi, situata in curtea locuintei consilierului afacerist.

Ocoleste legea mutand indicatorul satului pentru a iesi din intravilan

Astfel, mai multi locuitori ai satului Paglisa, care locuiesc in case situate intre 30 si 300 de metri de ferma zootehnica, reclama ca aceasta emana mirosuri grele, pestilentiale, care le afecteaza starea de contort, precum si sanatatea fizica si psihica, invederand ca firma proprietara nu ar detine aviz legal de mediu si, implicit, autorizatie legala de functionare. Pentru a ocoli normele stricte de mediu, a fost mutat panoul indicator al localitatii dinspre centrul de comuna Dabaca, pe care este inscriptionata denumirea Paglisa, cu peste 300 de metri spre interiorul satului, respectiv dinaintea primei case din localitate la circa i0 metri dupa ferma. Prin aceasta manopera frauduloasa, cu iz infractional, a fost creata aparenta ca ferma zootehnica ar fi amplasata in extravilanul localitatii, nu in intravilanul acesteia, pentru a nu fi necesara solicitarea acordului vecinilor pentru obtinerea avizului de mediu si a autorizatiei de functionare.

lndicatorul rutier al localitatii a fost mutat de eel putin un an si pe ambele parti, dar, in mod eel putin curios, acest fapt nu a devenit vizibil pentru decidentii de la primarie si pentru lucratorii de la postul de politie din comuna. Tare ne vine sa credem ca fata de lege au primat ciozvartele de vitel, flacoanele de lapte si casul sau telemeaua de vaca de la ferma consilierului Horvat. Pe de alta parte, referitor la aceasta ferma, angajati ai Primariei comunei Dabaca afirma ca nu ar detine in realitate numarul de bovine declarat, pentru care beneficiaza de subventii europene, ci unul mai mic, dar poseda crotale obtinute nelegal pentru diferenta in plus, fapta ce poate fi incadrata drept frauda cu fonduri europene.

Ocuparea nelegala sau impiedicarea folosirii unor terenuri

Patronul Horvat Mihai si angajatii sai au ocupat, arat si cultivat nelegal, abuziv suprafete de teren aflate in proprietatea altor localnici, distrugand semnele de hotar (razoare, tarusi) si raportandu-le la APIA, pentru a beneficia de subventiile aferente, fapte care se circumscriu elementelor constitutive ale infractiunilor de tulburare in posesie, fals intelectual, uz de fals si frauda cu fonduri europene. Mai mult, in cursul acestui an, principalul angajat al patronului SC Escalada SRL, Gabriel Rusu, instigat eel mai probabil de catre acesta, le-a inchis accesul spre parcelele proprietate personala, cu un gard cu fire electrice amplasat spre sOSea si spre paraul din apropiere (Valea Lonei), unui numar de opt localnici, impiedicandu-i sa le exploateze in mod corespunzator. Prin aceasta manopera a fost inchis accesul pe un drum agricol vechi, amenajat de la sOSea la o magazie de cereale care a apartinut fostului CAP Dabaca si a trecut in proprietatea statului si in administrarea Primariei comunei Dabaca, in virtutea legii fondului funciar.

Consilierul local Horvat Mihai a obtinut mai multe beneficii nelegale, in virtutea

functiei sale electiv-administrative, de la Primaria comunei Dabaca. Astfel, cu concursul unor decidenti din primarie, i-a fost asfaltat, in cadrul unui proiect cu finantare europeana, un drum de acces de la sOSea la depozitul sau de furaje, insumand mai multe sute de metri, in timp ce ulite locuite ale satului nu au fost asfaltate pana in prezent. Totodata, i s-a permis sa depoziteze cereale in magazia fostului CAP Dabaca la care am facut referire, fara sa achite vreo chirie sau alta cheltuiala.

Primaria tergiverseaza ori musamalizeaza

Reclamantii au sesizat aspectele susmentionate decidentilor din Primaria comunei Dabaca, respectiv primarului si secretarului general al unitatii administrativ-teritoriale, dar acestia au tergiversat si au musamalizat verificarea si solutionarea lor, motivandu-le, in mod hilar si partinitor, ca ,, domnul consilier Horvat are o alta pozitie”. Drept consecinta, s

-au adresat Prefecturii judetului Cluj, careia i-au solicitat sa efectueze, prin Corpul de control al prefectului, verificarile de rigoare si sa dispun masurile necesare cu privire la aspectele de nelegalitate care sunt de competenta institutiei, iar referitor la celelalte aspecte, avand in vedere ca una din principale atributii ale lnstitutiei Prefectului este coordonarea institutiilor deconcentrate pe plan local, sa dispuna sesizarea institutiilor abilitate: Garcia de Mediu, DSVSA. APIA, lnspectoratul de Politie al Judetului Cluj.

Consilierul Horvat are obiceiul sa se laude in sat ca are relatii apropiate la DSVSA si la APIA, precum si la Politie si la Prefectura. Cert este ca, in toamna acestui an, s-au deplasat expres la Dabaca pentru a-I pune secretar executiv al organizatiei comunale a PSD doi fosti presedinti ai organizatiei judetene Cluj, deputatul Gheorghe simon si ex­ senatorul Alexandru Cordos, tinand o sedinta de care majoritatea membrilor nu au stiut, nici macar ceilalti trei consilieri locali social-democrati. De unde se vede ca penalul la penal trage, stiut fiind ca simon si Cordos au avut si au din nou probleme penale.

Alt arendas a ocupat abuziv aproape 100 de hectare

Cazul Horvat nu este singular, nici macar in comuna Dabaca. Abuzuri similare, chiar mai grave, au fost comise si de principalul arendas din comuna, Calin Cernea, patronul societatii agricole DIADRAG, cu sediul in localitatea Cucerdea din judetul Mures. Firma mureseana lucreaza in jur de 400 de hectare pe raza satului Dabaca, din care, potrivit unui raport al APIA, a arat si a cultivat in interes propriu 92 de hectare fara forme legale, adica fara contracte de arenda si fara consimtamantul proprietarilor. De exemplu, a arat si a cultivat, fara stiinta si aprobarea acestora, o suprafata de fanate de 6 hectare proprietatea a doua pensionare din Cluj, in varsta de circa 90 de ani, care constituia si arie protejata dupa ce niste cercetatori englezi au descoperit o specie rara de fluture albastru. La fel, a arat si a cultivat abuziv trei terenuri in suprafata totala de circa 3 hectare care se afla in proprietatea unei mostenitoare stabilita in Italia de peste 50 de ani.

Majoritatea contractelor de arendare au fost incheiate, in numele firmei DIADRAG, de functionari din cadrul Primariei comunei Dabaca, care au primit imputerniciri in acest sens, incalcand astfel grav normele legale care reglementeaza statutul functionarilor publici. si acest arendas a arat semnele de hotar, dar si unele drumuri de acces spre comunele situate peste dealurile intre care este situata localitatea Dabaca (Borsa, respectiv Cornesti). Cu vreo 4-5 ani in urma, acest arendas a intentionat sa creasca bovine

si gaini intr-o fosta ferma zootehnica din localitate, pe care o cumparase in urma unei licitatii organizate de o banca, fara sa solicite acordul localnicilor din vecinatate, care urmau sa fie afectati de problemele de mediu. Atunci, circa 40 de localnici din vecinatatea

imediata au adresat o sesizare Prefecturii si Consiliului Judetean Cluj, care au dispus verificari si au stopat investitia pentru ne’fndeplinirea conditiilor de protectia mediului. Cu ocazia respectiva, s-a aflat ca firma DIADRAG a acaparat si un bazin de captare de apa potabila care a fost construit de localnicii din zona in anii 80, prin munca voluntara.

Autoritatile administratiei publice locale si alte institutii ale statului ar trebui sa monitorizeze mai riguros activitatea noilor arendasi ai satelor romanesti pentru a preveni posibile rabufniri sociale. N-ar trebui sa uitam lectia trista a rascoalei taranesti de la i907, chiar daca a fost scoasa din manualele de istorie si din discursursul public, care a avut drept cauza initiala lacomia si abuzurile arendasilor, denumiti si ciocoii noi.

ValerMarian