BREAKING NEWS

Cine a obstrucționat ancheta în Dosarul Revoluției ?

Un sfert de secol s-au chinuit autoritățile române să ascundă sute de asasinate din decembrie 1989 și pe autorii lor. De data aceasta le-a ieșit jocul.  Dosarul „Revolutiei” a fost clasat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe motiv de prescripție, în condițiile în care Uniunea Europeana a semnalat deseori modul în Image1care unii procurori români tergiversează cercetările în dosare urmărind prescripția. Astfel, vineri 23 octombrie 2015, conducerea PICCJ a dus la bun sfârșit operațiunea de mușamalizare a dosarului Revoluției și protejarea criminalilor. Vă reamintim că, în mare parte, crimele Revoluției au rămas cu autori necunoscuți. Multe întrebări au rămas fără răspuns, procurorii neavând acces la rapoartele secrete ale securității, sereiului sau ale armatei. Mai mult, de 25 de ani, cei care s-au aflat la cârma țării au mușamalizat dosarele Revoluției, ascunzând dovezile și intimidând martorii. Cum au procedat ?

Cel mai bun exemplu de obstrucționare a justiției în dosarul Revoluției vine de la Ministerul Apărării Naționale. La mai bine de șapte ani de la reprimarea sângeroasă a revoltelor populare din București și Timișoara, prin ordinul circular secret nr. 522/19.11.1997, generalul Constantin Degeratu, în calitate de șef al Statului Major General al Armatei și secretar de stat, suspenda temporar  dreptul tuturor angajaților din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informații cu privire la activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Orice persoană care dorea să depună mărturie sau era chemată să depună mărturie și făcea parte din organigrama Ministerului Apărării Naționale, trebuia să ceară aprobarea ministrului. Așadar, politrucul din fruntea MApN decidea cine depune sau nu mărturie despre crimele comise la revoluție. Documentul clasificat ca secret de serviciu creea astfel premizele unor mărturii mincinoase prin implicareaservinf mapn nestingherită a conducerii Armatei în actul de justiție. Ordinul 522 a fost dat publicității târziu, din motive de secretizare abuzivă și dovedește că, în timp ce procurorii se chinuiau să scoată la iveală infractorii și crimele Revoluției, Armata, la cel mai înalt nivel, ascundea dovezile și împiedica martorii să depună mărturie.

De abia în anul 2010, un cotidian local a publicat în facsimil documentul compromiţător emis în timpul domniei CDR și semnat de generalul Degeratu. Ordinul circular 522 dovedeşte faptul că în timp ce procurorii se chinuiau să scoată la iveală crimele Revoluţiei şi infractorii care au tras în populaţie, Armata, la cel mai înalt nivel, ascundea dovezile şi făcea totul pentru a intimida sau împiedica martorii cei mai importanţi (militarii participanţi la faţa locului) să depună mărturie. Când se întâmpla acest lucru? Tocmai sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, considerată cel mai democratic regim după 1989. “Analistul militar”Constantin Degeratu a ocupat nenumărate funcții importante în stat de-a lungul timpului în ciuda problemelor sale la dosar, în ultimul an fiind nelipsit de pe micul ecran în calitate de specialist pe probleme de securitate națională.

După cum se poate observa în răspunsul MApN, chiar și după două decenii, Ministerul Apărării Naționale îi proteja pe cei care au ascuns adevărul despre crimele din decembrie ’89. Exceptarea documentului emis în 1997 de la accesul liber al cetățenilor chiar și 13 ani mai târziu, dovedește caracterul definitiv (nu temporar) al ordinului cu pricina. Ce ascunde tăcerea militarilor cu călușul în gură ? Puteți vedea în documentul alăturat emis în data de 22 februarie 1990 de Serviciul de Informații al Armatei.

Eduard Ovidiu Ohanesian

 

sigla MApNMINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Direcţia Informare şi Relaţii Publice

tel./fax: 021.319.60.22

e-mail: presamapn@mapn.ro

 

 

 22 iunie 2010

Domnului Ovidiu Ohanesian

– Gorjeanul –  

          Referitor la solicitarea dumneavoastră de informaţii, vă comunicăm următoarele: 

Ordinul circular nr. 522, din 19.11.1997, se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor conform art. 12 alin. 1, lit. a) din Legea nr. 544/2001.   

                         Biroul de presă