BREAKING NEWS

Andrei Novac a stârnit cuibul de viespi din ICR

Proiectul de reorganizare al activității Institutului Cultural Român (ICR) “PROIECT – 4 martie 2021 – Lege privind organizarea și funcționarea Institutului Cultural Roman“, aruncat în presă cu surle și trâmbițe, a dat fiori reci pe șira spinării rețelei de sinecuri, amantlâcuri și nepotisme din cadrul acestei instituții. Specialiștii în drept, pe care redacția noastră i-a consultat, afirmă că proiectul respectiv, în forma actuală, este greșit întocmit și nu va fi votat și implementat niciodată. Orice ar fi, inițiativa legislativă la care ne referim mai sus, dar și nota Direcției Juridice și de Resurse Umane nr. DJRU/CRU/365/23 din 23.04.2021 ( prin care actuala conducere este demisă chiar din data de 25 aprilie a.c.), document publicat de redacția Avertisment.net într-un articol precedent,  au aruncat gaz peste foc, inflamând conflicte interne vechi și răzbunări între șefi și subalterni din cadrul ICR. Un astfel de conflict mocnit iese la iveală în aceste zile. După mai multe tentative de discreditare pornite la adresa poetului și scriitorului Andrei Novac, director al Centrului Cărții din cadrul ICR, acesta pare hotărât să răspundă cu aceeași monedă detractorilor săi.  

Recomandare din partea Uniunii Scriitorilor din România

Supus unei campanii de discreditare în presă, care durează de câteva luni, directorul Centrului Cărții din cadrul ICR, Andrei Novac, a preferat să treacă sub tăcere atacurile la persoană. Novac a refuzat în mod repetat să facă declarații pentru că, spunea acesta, “există câteva procese de calomnie pe rol, iar până la soluționarea acestora, orice declarație nefericită nu face decât să dăuneze imaginii ICR”. Contactat de jurnaliștii Avertisment.net, Andrei Novac a declarat :”Din punctul meu de vedere, nu sunt într-un conflict cu nimeni. A trebuit să găsesc variante pentru a-mi apăra și proteja imaginea, respectiv acționând în instanță persoanele care îmi aduc acuze nefondate. Cred că este vorba de lipsă de respect pentru funcția publică, față de colegii profesioniști din ICR, din partea unor persoane care nu știu să se integreze în colectivitate, care refuză să respecte sarcinile de serviciu și deciziile luate de superiori perfect legal, încălcând regulamentele ICR .”    

Zilele acestea, după un nou articol care-l calomniază grav în presa centrală, Novac s-a hotărât să răspundă acuzațiilor nefondate care i se aduc. Trebuie subliniat că, lectorul universitar, poetul și scriitorul Andrei Novac, director al Centrului Cărții din cadrul ICR, nu a fost și nu este afiliat politic. Surse din cadrul ICR afirmă că atacurile împrotriva lui Novac s-au întețit după ce s-a aflat că acesta este pe lista scurtă a posibililor președinți ai institutului, fiind recomandat de Uniunea Scriitorilor din România, propunere care ar putea fi adoptată și de PNL. Despre efectele sesizărilor sale, directorul Novac spune că : “Toate aceste lucruri au stârnit un val de reclamații interne, concretizate și în exterior prin mai multe articole de presă calomnioase. “

“Nu pot să accept oameni care nu-și fac profesionist treaba”

Aceleași surse din cadrul ICR spun că Novac a început să deranjeze după ce a făcut numeroase sesizări cu privire la actele de indisciplină pe care unii subordonați le-au comis, în mod regulat, ani la rând. Practic, unii angajați ai ICR se obișnuiseră să vină mai rar pe la servici, motiv pentru care și-au pierdut calitatea de angajați ai ICR. Într-o discuție recentă, cu jumătate de gură, directorul ne-a confirmat aceste zvonuri, recunoscând că a făcut sesizări în acest sens, fapt care a declanșat nemulțumirea reprezentanților angajaților de la nivelul instituției.

“Există o zonă de relaxare în care au intrat lucrurile și repet, aceste probleme legate de indisciplină au fost sesizate de mine, de fapt am și spus asta în spațiul public, pot să accept orice, dar nu pot să accept oameni care nu-și fac profesionist treaba sau care refuză să respecte un contract de muncă încheiat cu o instituție de nivelul ICR, un motiv esential pentru demararea unei reforme profunde și coerente a instituției., ne-a declarat Andrei Novac, care susține că la nivelul ICR sunt și foarte mulți profesioniști care trebuie puși în valoare și care au suplinit printr-un plus de efort lipsa de implicare a colegilor lor.

Directorul afirmă că a fost amenințat în nenumărate rânduri, că sesizările prin care dezvăluia că o parte din angajații ICR nu respectă programul de lucru, se vor întoarce împotriva sa. Ulterior, amenințările s-au concretizat, prin mai multe reclamații la adresa lui Novac, trei dintre acestea fiind semnate de așa-ziși reprezentanți ai angajaților (Irina Ionescu, Ștefana Mărmureanu și Daniel Sur). Ceilalți doi reprezentanți ai angajaților, dintr-un număr total de cinci, au refuzat în mod sistematic să semneze reclamațiile la adresa acestuia.  

Incompatibilități și conflicte de interese

Fragment din Raportul Curții de Conturi din 2019

Surse din interior afirmă că, după unul dintre controalele efectuate (în anul 2019), Curtea de Conturi a atras atenția conducerii ICR că trebuie să rezolve incompatibilitățile și conflictele de interese de la nivelul instituției. Printre aceste nereguli se numără remunerarea propriilor angajați pentru activități legate de proiectele ICR, cum ar fi plata  pentru traduceri sau articole publicate în revistele editate de institut (cum este cazul lui Daniel Sur). “Curtea de Conturi a menționat de mai multe ori că aceste situații de incompatibilitate și acordarea discreționară a unor plăți pentru proprii colegi trebuie să înceteze”, spune Novac. De asemenea, în calitate de reprezentant în Consiliul de Conducere al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), directorul Centrului Cărții din cadrul ICR, Andrei Novac, a solicitat în mai multe rânduri, atât verbal, în cadrul ședințelor AFCN, cât și în scris, lista proiectelor evaluate de “reclamanții” Ștefana Mărmureanu și Irina Ionescu tocmai pentru a vedea dacă de-a lungul timpului aceștia s-au aflat într-o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese. Novac a  încercat prin aceste demersuri să protejeze atât ICR, cât și cele două instituții de posibilele suspiciuni de corupție. Aceste demersuri erau necesare tocmai pentru că exista riscul ca angajații ICR să evalueze același proiect și pentru AFCN și pentru ICR, existând prezumția unei lipse de obiectivitate pentru una dintre cele două instituții. Directorul afirmă că această speță nu are legătură cu pregătirea profesională sau competențelor celor în cauză. Printre cei vizați ar fi Ștefana Mărmureanu și Irina Ionescu. AFCN refuză să dea informații despre activitatea acestora.

“De aproape un an și jumătate există o serie de atacuri la adresa mea orchestrate de câțiva dintre colegii din cadrul ICR, atacuri apărute odată cu anumite sesizări pe care le-am făcut în calitate de membru în Consiliul de Conducere al Administrației Fondului Cultural Național din partea Institutului Cultural Român., povestește Novac.

Cutia Pandorei, revista Lettre Internationale 

Novac afirmă că a încercat să stopeze incompatibilitățile (respectiv, a refuzat să mai semneze state de plată pentru angajații ICR, care erau în același timp colaboratori ai revistei Lettre Internationale, publicată de ICR și coordonată de Ana Nedelea). Astfel, Novac ar fi deschis Cutia Pandorei și a declanșat un șir întreg de reclamații, atât în interiorul ICR, cât și în exteriorul instituției, totul culminând cu o plângere împotriva sa la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Andrei Novac a reacționat și i-a dat în judecată pentru calomnie pe cei patru angajați ai ICR : Ana Nedelea, Daniel Sur, Irina Ionescu și Ștefana Mărmureanu. Surse din cadrul ICR afirmă  că Ana Nedelea are un comportament neadecvat, intimidant cu colegii pe care îi considera incomozi, mai ales în problema practicii plăților discreționare pe care o susținea. De altfel, două dintre colegele ei de redacție și-ar fi dat demisia din cadru ICR, invocând abuzurile la care au fost supuse de Nedelea.

Despre Ana Nedelea, am aflat pe surse că în același timp cu slujba de la ICR, ar mai avea o normă întreagă (de 8 ore) și la Radioul Public. Am încercat să aflăm ce fel de contract de muncă a încheiat Nedelea cu SRR. Pe circa cinci pagini, Serviciul de Comunicare și Relații cu Publicul din cadrul Radioului Public ne-a  explicat politicos de ce ne refuză dreptul la informații.  

Eduard Ovidiu Ohanesian 

Declarațiile fostelor angajate ICR

Leave a comment