BREAKING NEWS

Zestrea imobiliară a Zeiței Anticorupție

Primăria Mediaș acoperă în continuare o afacere cu case în care a fost implicat tatăl fostei șefe a DNA

 

În presa centrală au apărut, cu aproape o lună în urmă, dezvăluiri conform cărora revocata Laura Codruța Kovesi ar fi dobândit și folosit două locuințe de serviciu în perioada în care a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (2006-2012) și procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (2013-2018), în condițiile în care deținea în București un apartament proprietate personală.
Două case mari și late de la stat
În decembrie 2006, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a fost adoptată la inițiativa ministrului justiției, Monica Macovei, a fost transferată din proprietatea RAAPPS în proprietatea Ministerului Public o locuință de serviciu de 110 mp., situată în București str. Nicolae Racotă, sector 1, pentru a fi atribuită procurorului general al României, funcție în care se afla Laura Codruța Kovesi. După nouă luni, respectiv în septembrie 2007, Kovesi și-a cumpărat o locuință proprietate personală, respectiv un apartament de 54,74mp., în București, sectorul 5, conform declarațiilor sale de avere. După această dată, Kovesi ar fi trebuit să renunțe la locuința de serviciu deoarece, conform dispozițiilor art.22 din Ordonanța Guvernului nr.27/2006, procurorii și judecătorii au dreptul la locuință de serviciu doar dacă nu dețin o locuință proprietate personală în București sau dacă nu li s-a atribuit locuință de către primărie. Kovesi a folosit însă locuința de serviciu până ce i-a expirat al doilea mandat de procuror general, în octombrie 2012 și, mai mult, se pare că a beneficiat de aceasta și în perioada în care a fost detașată în cadrul Misiunii României pe lângă Comisia Europeană de la Bruxelles (octombrie 2012-aprilie 2013).
În data de 10 iulie 2013, după ce a fost numită procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a beneficiat de altă locuință de serviciu, respectiv de o casă în suprafață de peste 200 mp., situată în zona Eminescu din București, cu toate că deținea în continuare în proprietate un apartament în Capitală. De data aceasta a primit locuința de serviciu în baza unei ordonanțe de urgență adoptată de guvernul Victor Ponta (OUG nr.15/2013), care a intrat în vigoare cu doar opt zile înainte. Această ordonanță, aprobată ulterior prin Legea nr.204/2013, prevede o derogare în cazul magistraților care dețin locuințe în proprietate exclusivă sau în coproprietate în București în sensul că pot beneficia de locuințe de serviciu „la propunerea motivată a conducătorilor de instituții” și dacă „în exercitarea atribuțiilor legale, își desfășoară activitatea în condiții de risc înalt, din motive de siguranță și protecție”. Rezultă că Laura Codruța Kovesi și-a atribuit ea însăși a doua locuință de serviciu, în calitate de conducător de instituție. Rezultă și că premierul Victor Ponta nu numai că a propus-o în funcția de procuror șef al DNA, în calitate de ministru interimar al justiției, ci a mers cu servilismul mai departe, punând-o în legalitate printr-o ordonanță de guvern adoptată pentru ca aceasta să beneficieze de o nouă locuință de serviciu, în condițiile în care deținea un apartament proprietate personală în București.

Pasibilă de abuz în serviciu
Laura Codruța Kovesi a beneficiat de cele două locuințe de serviciu în urma unor acte normative semnate cu dedicație de foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta, ulterior inamici declarați ai acesteia. Nu am auzit ca după apariția acestor dezvăluiri grave ale jurnalistei Sorina Matei să se fi sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia mea, Kovesi ar trebui anchetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial sau nepatrimonial (prevăzută și pedepsită de art.297 din Codul Penal combinat cu art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție) referitor la primirea și folosirea celor două locuințe de serviciu în perioada septembrie 2007 – iulie 2018. Kovesi a fost o adeptă înfocată a acestei incriminări, sub șefia sa fiind instrumentate preponderent de către DNA dosare având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu. La comanda lui Kovesi, i-a fost instrumentat un astfel de dosar inclusiv fostului procuror general al României, Tiberiu Nițu, care a fost acuzat că s-a folosit de un polițist antemergător cu ocazia deplasărilor la locuința sa din Ploiești.
Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au acoperit în ultimii ani și o afacere imobiliară în care a fost implicat tatăl lui Laura Codruța Kovesi, Ioan Lascu, care a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș circa 30 de ani, activând la acest parchet până în 2010. Este vorba de acapararea unei case construită în sistem duplex cu casa în care locuiesc părinții lui Kovesi în municipiul Mediaș și în care a copilărit aceasta. Fostul prim-procuror Lascu a vrut această casă pentru fiul său Sergiu Lascu, director adjunct la Compania Națională Transgaz Mediaș, dar acesta și-a construit între timp o vilă în localitatea natală, cu sprijinul părinților săi. În aceste condiții, Kovesi are șanse să moștenească cele două case situate pe strada Sondorilor nr.12 și 14 din Mediaș, care au fost construite de doi verișori sași, care au plecat definitiv în Germania înainte de 1989. Se pare că nu numai familia Iohannis a avut mania caselor în județul Sibiu.

Tatăl s-a pricopsit cu case cu garaj și coteț de la stat
În data de 21 martie 2016 am adresat, în calitate de senator, ministrului justiției Raluca Prună o interpelare intitulată „Verificarea situației juridice a imobilului construit în sistem duplex cu imobilul în care locuiesc părinții procurorului șef al DNA”. În această interpelare am arătat că, în timpul regimului comunist, în timp ce exercita funcția de procuror șef al Procuraturii locale Mediaș și avea calitatea de membru al Comitetului executiv municipal Mediaș al Partidului Comunist Român, Ioan Lascu a primit în chirie o casă naționalizată (cu anexe garaj și coteț), situată pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaș, pe care a cumpărat-o după Revoluție, profitând de prevederile Legii nr.112/1995. Casa respectivă a aparținut cetățeanului român de naționalitate germană Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel că a fost naționalizată cu plata de despăgubiri. Această casă a fost construită în sistem duplex cu casa situată pe strada Sondorilor nr.12 (având de asemenea anexe garaj și coteț), care a aparținut cetățeanului Krestel Hanz, verișor cu Krestel Johann, care a plecat definitiv din țară în aceeași perioadă, astfel că și aceasta a fost naționalizată, cu plată de despăgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriată înainte de 1989 soților Spineanu Ilie și Doina, care au cumpărat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr.2690/29.05.2002 cu Primăria municipiului Mediaș și înscriind-o în Cartea Funciară potrivit încheierii nr.2202/29.05.2002.
Conform unui memoriu înaintat de soții Spineanu Ilie și Doina Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României după adoptarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, procurorul șef Lascu a pus ochii și pe casa vecină de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foștii proprietari Krestel Hanz și Regina să efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel că, în urma unor demersuri dubioase în justiție, s-a ajuns, în mod stupefiant, la desființarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de către soții Spineanu Ilie și Doina, prin sentința civilă a Tribunalului Sibiu nr.205/25.02.2008, rămasă definitivă prin decizia civilă a Curții de Apel Alba Iulia nr.86/A/09.05.2008 și irevocabilă prin decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.10.063/11.12.2009, deși foștii proprietari nu au depus, în termen legal, notificare legală de restituire a imobilului în natură ci doar o notificare pentru despăgubiri bănești.
Potrivit memoriului, soții Krestel Hanz și Regina au fabricat în 2004, după depunerea notificării pentru despăgubiri bănești, o notificare de restituire în natură, în care se menționează că aceasta a fost expediată în anul 2001, dar instanța de judecată a înlăturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituție în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. În această situație, soții Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual și uz de fals împotriva soților Krestel Hanz și Regina și a executorului judecătoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, la care activa procurorul Ioan Lascu, a dispus neînceperea urmăririi penale după ce a tergiversat soluționarea cauzei din 2005 până în 2010. După aproape un deceniu de procese, soții Spineanu au pierdut și au părăsit definitiv casa poftită de părinții fostului procuror general al României, Laura Codruța Kovesi. În Mediaș s-a vehiculat în perioada respectivă că scopul acestor demersuri a fost acapararea casei deținută de soții Spineanu de către procurorul șef Ioan Lascu în vederea mutării în aceasta a fratelui lui Laura Codruța Kovesi, Sergiu Lascu, director adjunct la Societatea Națională Transgaz.
Am învederat că, raportat la aspectele prezentate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca și în cazul părinților ex-ministrului Justiției Monica Macovei, să dispună efectuarea de verificări prin Inspecția Judiciară asupra nelegalităților și neregularităților din dosare civile și penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie și Doina respectiv Krestel Hanz și Regina, precum și asupra potențialelor influențe exercitate asupra justiției și administrației locale de procurorul șef Ioan Lascu și de fiica sa Laura Codruța Kovesi, care a deținut în perioada soluționării litigiilor funcțiile de procuror șef al structurii locale Sibiu a DIICOT și de procuror general al României. Un argument în acest sens este și faptul că Primăria municipiului Mediaș nu s-a comportat și nu s-a apărat în litigiile respective ca un proprietar, în numele Statului Român, cel mai probabil datorită influențelor exercitat de procurorul șef Lascu.
Pentru considerentele expuse, am solicit ministrului Justiției, Raluca Prună, să dispună Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și procurorului general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze verificări asupra nelegalităților și neregularităților din dosarele civile și penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie și Doina respectiv Krestel Hanz și Regina referitor la imobilul situat pe strada Sondorilor nr.12 din municipiul Mediaș, precum și cu privire la activitatea și conduita necorespunzătoare a magistraților care au soluționat dosarele respective, a căror imparțialitate a putut fi afectată în urma exercitării unor posibile influențe, urmând să-mi comunice constatările efectuate și măsurile dispuse.

CSM, Parchetul General și primăria Mediaș acoperă totul
Ministrul justiției mi-a comunicat după două săptămâni că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând a-mi fi comunicate răspunsurile acestora. Ulterior mi-a transmis un răspuns stereotip al Consiliului Superior al Magistraturii conform căruia nu se impune sesizarea Inspecției Judiciare întrucât s-a împlinit termenul de prescripție al acțiunii disciplinare împotriva magistraților implicați, care este de doi ani de la data săvârșirii pretinselor abateri disciplinare. De asemenea, mi-a fost transmis un răspuns al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care era pe lângă subiect, limitându-se la prezentarea modului de soluționare a dosarelor civile și penale, fără să se pronunțe asupra săvârșirii unor posibile infracțiuni.
În martie 2016, cu ocazia unei deplasări la Mediaș, am constatat că imobilul de pe strada Sondorilor nr.12 nu era locuit, având poarta închisă cu un lanț gros cu lacăt. Am dedus că familia Krestel Hanz și Regina nu s-a reîntors să locuiască în casă după ce a obținut retrocedarea sa, cu concursul fostului prim-procuror Lascu, și nici nu a închiriat-o altor persoane, pentru a obține un venit. Cel mai probabil au vândut casa, într-o formă mai mult sau mai puțin insidioasă, tatălui fostei șefe a DNA. Săptămâna trecută am constatat că Primăria municipiului Mediaș acoperă în continuare afacerea din spatele casei de pe strada Sondorilor nr.12. Mai exact, primăria Mediaș a refuzat să răspundă unor întrebări de interes public, respectiv ce persoane figurează în scriptele sale ca proprietari ai casei în perioada 2000-2011, ce persoane au achitat impozitul pe casă în perioada respectivă și dacă imobilul este locuit în prezent. Primăria motivează în mod vădit nelegal că informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor întrucât constituie informații cu privire la date personale și nu deține acordul persoanelor în cauză pentru furnizarea datelor solicitate. Ori un astfel de acord nici nu putea fi obținut în condițiile în care foștii proprietari Krestel Hanz și Regina locuiesc în Germania de peste 30 de ani, iar fostul procuror Ioan Lascu a decedat în decembrie 2017.
Edilii de la Mediaș au încă teamă în suflet chiar și după ce fostul prim-procuror Lascu a decedat iar fiica sa a fost revocată din funcția de procuror șef al DNA. Este evident că aceștia acoperă anumite nelegalități. Așteptăm ca Parchetul General și Consiliul Superior al Magistraturii să facă măcar acum lumină asupra afacerilor imobiliare ale Zeiței Anticorupție și familiei sale.

Valer Marian