BREAKING NEWS

Victimă a unor procurori și judecători vânători

Comisarul șef Gheorghe Sava a fost mulți ani șeful Serviciului Arme, Explozibili și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor. Foștii șefi și numeroși colegi îl caracterizează drept un polițist profesionist, care a primit tot timpul calificativul „foarte bine”, și onest, o dovadă în acest sens fiind faptul că, spre deosebire de majoritatea colegilor săi, deținea un autoturism marca Logan, cumpărat în rate. A fost însă un polițist dur și intransigent, care a deranjat multe VIP-uri bihorene ce aveau pasiunea vânătorii și virusul braconajului. Pentru acest motiv a intrat și în cătarea fostului procuror șef al DNA Oradea, Ciprian Man, un vânător împătimit, reclamat și cercetat pentru infracțiuni de braconaj. În toamna anului 2013 comisarul șef Gheorghe Sava s-a trezit cu un dosar penal la DNA Oradea, iar în vara anului următor a fost trimis în judecată pentru cinci infracțiuni de abuz în serviciu comis pentru obținerea unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul și pentru o infracțiune de fals intelectual. Rechizitoriul a fost întocmit de procurorul Dan Chirculescu și a fost confirmat de procurorul șef Ciprian Man. După aproape trei ani, Tribunalul Bihor l-a achitat pentru toate cele șase infracțiuni deduse judecății. DNA Oradea și partea civilă Gheorghe Neag a declarat apel, iar Curtea de Apel Oradea a schimbat în parte hotărârea atacată și l-a condamnat pe inculpatul Sava la trei ani de închisoare cu executare pentru una din cele cinci infracțiuni de abuz în serviciu.

 

Polițistul Sava susține că și-a făcut datoria
Gheorghe Sava a fost condamnat în apel pentru fapta de abuz în serviciu legată de partea civilă Gheorghe Neag. În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că atitudinea abuzivă și contrară legii a inculpatului Gheorghe Sava a constat în faptul că în noaptea de 22 spre 23 august 2012 a percheziționat un autovehicul și a ridicat arma de vânătoare și muniția de la paznicul de vânătoare Gheorghe Neag, în afara cadrului legal, neîntocmind niciun proces-verbal de constatare a săvârșirii vreunei infracțiuni sau un alt act de constatare care să justifice măsura ridicării armei și a muniției, iar pentru a acoperi și ascunde adevăratul motiv al prezenței sale pe fondul de vânătoare 50 Giurcuța aparținând Asociației de Vânătoare „Vânătorul Alpin” din județul Cluj, împreună cu doi însoțitori, l-a intimidat pe Neag și l-a împiedicat să-și exercite atribuțiile de serviciu cu privire la constatarea unor eventuale fapte de braconaj. Susținerile inculpatului Sava și ale însoțitorilor săi cu privire la locul și derularea faptelor sunt diametral opuse față de susținerile părții civile Neag și ale însoțitorilor acestuia.
Inculpatul Sava susține că, aflându-se la data respectivă, în cursul concediului de odihnă, la casa de vacanță din Munții Apuseni, satul Boga județul Bihor, aparținând unui prieten care era vicepreședinte al Asociației de Vânătoare „Cinegetica Apuseni” Bihor, s-a deplasat împreună cu acesta în zona Cornu Muntelui, după ce doi paznici de vânătoare semnalaseră prezența unor posibili braconieri pe fondul de vânătoare 69 Valea Drăganului aparținând asociației sus-menționate. Ajungând pe acest fond de vânătoare după miezul nopții, a observat și a oprit un autoturism marca Aro din care a coborât partea civilă Neag, care avea o cartușieră cu muniție la brâu și o armă de vânătoare scoasă din husă în mașină, între scaunele din față. Având suspiciuni că Neag și însoțitorii săi s-ar afla la braconaj, Sava și-a declinat identitatea, calitatea de polițist și funcția deținută, prezentând legitimația de serviciu, și i-a solicitat lui Neag actele de identitate. Acesta a afirmat că este paznic de vânătoare pe fondul 50 Giurcuța aparținând Asociației de vânătoare „Vânătorul Alpin”, dar nu purta uniformă cu ecuson și nu a putut prezenta niciun act de identitate, ordin de serviciu, permis de port-armă și autorizație de vânătoare. În aceste condiții i-a ridicat arma și muniția și a întocmit o dovadă în acest sens, în dublu exemplar, pe partea din spate a unui formular de constatare accidente, pe care l-a găsit în mașină și l-a rupt în două. Totodată, și-a sunat un subaltern să se prezinte în dimineața zilei următoare la Poliția municipiului Beiuș pentru a demara cercetările, iar lui Neag i-a pus în vedere să se prezinte la această unitate de poliție. A doua zi subalternii comisarului Sava i-au întocmit lui Neag doar pentru braconaj, care a fost preluat și instrumentat ulterior de IPJ Bihor.

DNA merge suspect pe mâna denunțătorului Neag
Partea civilă Gheorghe Neag, subofițer de pompieri la ISU Huedin, județul Cluj, susține că în noaptea respectivă s-a deplasat, cu mașina unui prieten, spre zona Cornu Muntelui-Micău, după ce a primit dispoziție de la președintele Asociației de vânătoare „Vânătorul Alpin” să efectueze verificări dacă se comit acte de braconaj pe fondul asociației. Pe traseu, când se aflau pe fondul de vânătoare 50 Giurcuța aparținând asociației sus-menționate, a observat un autoturism lângă care se aflau inculpatul și însoțitorii săi, cu un videoproiector și cu arme de vânătoare asupra lor, pe care le-au ascuns în mașină la vederea sa. Neag susține că a fost intimidat de inculpat prin declinarea calității și funcției sale din poliție și a fost împiedicat de acesta prin actele sale să-și exercite atribuțiile de serviciu în sensul demarării de verificări dacă se afla la braconaj împreună cu însoțitorii săi.
Procurorul de caz, Dan Chirculescu, a mers total pe mâna lui Neag și a însoțitorilor săi în stabilirea stării de fapt. În mod logic însă nu se poate reține că polițistul Sava l-ar fi împiedicat pe Neag să-și exercite atribuțiile de paznic de vânătoare din moment ce acesta nu a putut să-și dovedească identitatea și calitatea sa, neavând acte de identitate, ordin de serviciu, uniformă și ecuson, permis de port-armă sau autorizație de vânătoare. Neag a obținut aviz de paznic de vânătoare de la IPJ Cluj de-abia în luna februarie 2013, după șase luni de la eveniment, în cursul urmăririi penale a polițistului, iar contractul de angajare pe post de paznic de vânătoare la Asociația „Vânătorul Alpin” putea fi antedatat, mai ales că vicepreședinte al acestei asociații era fratele său. Orișicum, conform prevederilor Legii nr.333/2003 nu contractul de muncă face dovada calității de paznic de vânătoare, ci avizul IPJ, ordinul de serviciu, uniforma, ecusonul și alte elemente de identificare, pe care Neag nu le deținea.
Procurorul Chirculescu merge tot pe mâna lui Neag și a însoțitorilor si la stabilirea locului faptei pe fondul de vânătoare nr.50 Giurcuța din județul Cluj, invocând și o adresă în acest sens a ITRSV Cluj, care este confirmată de martorul Marius Poenaru, angajat al ITRSV Oradea. Trecând peste faptul că adresa ITRSV Cluj putea fi obținută prin influențe locale și că martorul Poenar era prieten și partener de vânătoare cu Neag, o astfel de susținere este infirmată printr-o adresă ulterioară a ITRSV Oradea, din care rezultă că locul faptei este situat pe raza județului Bihor, pe fondul de vânătoare 69 Valea Drăganului aparținând Asociației „Cinegetica Apuseni”, dar această adresă nu a fost luată în considerare nici de către DNA, nici de către Curtea de Apel Oradea.
Încălcarea legii reținută prin rechizitoriu este că polițistul Sava nu a întocmit proces-verbal de constatare a săvârșirii vreunei infracțiuni sau alt act de constatare care să justifice măsura ridicării armei și a muniției. În actul de sesizare nu este precizată norma legală încălcată, DNA precizând de-abia după apariția deciziei Curții Constituționale nr.405/15.06.2016 că au fost încălcate prevederile art.467 din Codul de procedură penală, prin note scrise de ședință depuse la Tribunalul Bihor în data de 30 ianuarie 2017. Ori dovada întocmită de polițistul Sava are valențele unui act de constatare, având în vedere că în aceasta s-au consemnat următoarele: „Azi, data de mai sus, în urma depistării pe fondul de vânătoare a numitului Neag Gheorghe Mircea, CNP 1730213125174, fără autorizație de vânătoare și fără permis de armă”. Este evident că acest act este mai mult decât o dovadă de ridicare. Pe de altă parte, este absurd să-i impuți polițistului, care se afla în concediu de odihnă, că nu a întocmit la ora respectivă (după miezul nopții) și în locul respectiv (pe vârf de munte), un proces-verbal de constatare tipic, în care să fie consemnate faptele constatate și declarațiile învinuitului și ale celorlalte persoane ascultate, în condițiile în care de-abia a găsit o bucată de hârtie pe care a întocmit dovada în discuție.

Polițistul devenise o țintă a procurorului Man
De ce a fost trimis în judecată polițistul Sava cu un probatoriu atât de firav, de puțin concludent, dar și analizat părtinitor. Explicația plauzibilă este că Sava a devenit o țintă a procurorilor de la DNA Oradea, îndeosebi a împătimitului vânător și braconier Ciprian Man, care era procuror-șef la data respectivă. Potrivit unor surse din orașul Stei, zona de baștină a lui Man, în perioada 16-17 noiembrie 2013, procurorul șef Man a participat la o partidă de vânătoare cu mai mulți invitați din Timișoara, pe fondul de la Sâmbăta, județul Bihor. Acest fond aparține Asociației de vânătoare „Diana Hunting”, care a fost înființată de Man împreună cu câțiva prieteni apropiați, printre care frații Stiole, fiii fostului șef al Ocolului Silvic Sudrigiu, și profesorul universitar Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, originar din Stei. Man este nașul unuia din frații Stiole, Marius, notar public la Oradea, la biroul acestuia încheindu-și tranzacțiile imobiliare mai mult sau mai puțin dubioase. Man și frații Stiole, care erau suspectați că se ocupau cu braconajul, erau porniți pe comisarul șef Sava pentru că îi încurca cu intransigența sa în plăcerile lor cinegetice. Profesorul și rectorul Marilen Pirtea este cunoscut drept un apropiat al Binomului SRI-DNA, dacă avem în vedere că la Universitatea de Vest din Timișoara și-a luat doctoratul fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, fostul director al SRI, George Maior, a devenit doctor honoris causa, iar fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, predă de un an tudii de Securitate. Președinte al PNL Timiș, acest Pirtea a fost ales deputat în decembrie 2016 și a devenit vicepreședinte al Camerei Deputaților.
A doua zi după vânătoarea de la Sâmbăta, zi de duminică, procurorul-șef Man și invitații săi au participat la un botez organizat la un hotel din Stei, unde seara pe terasă, la o țigară sau la un spriț, Man s-a lăudat în fața oaspeților din Timișoara că îl va lua pe comisarul șef Sava cum i-a luat și pe alții și că are om pregătit în locul lui, care este „băiat bun”. Fapt care s-a întâmplat, după inculparea și suspendarea lui Sava, devenind șef al Serviciului de Arme, Explozibili și Substanțe Periculoase din IPJ Bihor un polițist apropiat al său și al actualului inspector șef județean Alin Hanis. Există deci suspiciuni întemeiate că procurorul șef Man l-a influențat pe subalternul său Dan Chirculescu să-l timită în judecată pe polițistul Sava, pentru a-l elimina din funcție.

Anchetatori și martori porniți împotriva polițistului
Gheorghe Sava crede că procurorul Chirculescu a fost influențat și de tatăl unuia din principalii martori ai acuzării, Marius Poenaru, care îi purta pica pentru că l-a atenționat o dată că este pasibil de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Marius Poenar era prieten cu partea civilă Gheorghe Neag, precum și cu președintele și vicepreședintele Asociației „Vânătorul Alpin”, Mocan Brădișor, respectiv Marius Neag. Tatăl acestui martor, Vasile Poenaru, a fost președintele Tribunalului Bihor și se afla în relații de pietenie cu procurorul Chirculescu. O dovadă în acest sens este faptul că fiul său a fost audiat de către acest procuror în prezența sa.
Polițistul Sava reclamă și alte aspecte care pun serios sub semnul întrebării imparțialitatea anchetei penale. Astfel, pentru efectuarea cercetării penale în dosarul său a fost delegat un lucrător de la Serviciul Bihor al Direcției Generale Anticorupție, agentul șef Teodor Șerban, cu care era în relații de dușmănie, după ce anterior a fost subalternul său și l-a înlăturat din serviciul pe care-l conducea în urma unor acte și fapte care au condus și la o evaluare psihologică a acestuia. Sava bănuie că acest agent l-a chemat și l-a instruit pe Neag să depună un denunț penal împotriva sa, fapt petrecut după trei luni de la evenimentul din munți, în perioada în care Neag era învinuit de braconaj în dosarul înregistrat la IPJ Bihor. Există suspiciuni că i s-ar fi promis scoaterea de sub urmărire penală în acest dosar în schimbul denunțului, având în vedere că după patru luni de la formularea acestuia a fost propusă și confirmată o astfel de soluție. Această soluție a fost propusă de un ofițer de cercetare penală cu care Sava susține că a avut conflicte de natură profesională.

Tribunalul l-a achitat total, Curtea de Apel l-a condamnat pentru o faptă discutabilă
Tribunalul Bihor a pronunțat, prin judecătorul Denisa Maria Bic, o soluție de achitare corect motivată, reținând că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul s-a bazat pe elemente de fapt concrete în momentul solicitării adresate părții civile de a se legitima, de a prezenta documentele ce atestau calitatea sa de paznic, de a-i ridica arma și muniția pe care o avea asupra sa, întocmind o dovadă în acest sens, acuzîndu-l de act de braconaj. În acest sens, instanța de fond a reținut, în primul rând, că partea civilă, deși și-a declinat calitatea de paznic de vânătoare, a refuzat să prezinte documente justificative cu privire la calitatea, identitatea și scopul pentru care se afla în zona respectivă la ora respectivă. În al treilea rând, a reținut că partea civilă nu purta uniforma și nici insigna specifice paznicului de vânătoare. În al treilea rând, a reținut că partea civilă se afla pe timp de noapte într-un autoturism tip Aro, având asupra sa atașată muniția la brâu și o armă de vânătoare scoasă din husă între scaunele din față al autoturismului, pe care inculpatul a observat-o cu ușurință.
Curtea de Apel Oradea, respectiv un complet de judecată constituit din judecătorii Ovidiu Musta și Florin Filimon, l-a condamnat însă pe polițistul Sava la trei ani de închisoare cu executare, fără să fie administrate efectiv probe noi. Judecătorii de la Curtea de Apel i-au reaudiat, la cererea DNA, doar pe principalii martori ai acuzării, care se aflau în relații de pietenie și chiar de rudenie cu partea civilă. În schimb au respins toate cererile de probațiune formulate de inculpat. Judecătorii din apel adaugă la starea de fapt reținută în esență prin actul de sesizare și la prevederile legale considerate încălcate de către DNA prin notele scrise din 30 ianuarie 2017. Pe de altă parte inculpatul Sava și însoțitorii săi dețineau o autorizație de vânătoare pe termen de 30 de zile, deci nu aveau motive să meargă la braconaj în zonă. Astfel Curtea reține sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, descrisă la pct.1 din rechizitoriu, că aceasta constă în „faptele inculpatului Sava Gheorghe, care, în calitate de comisar șef de poliție și șef al Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Bihor, în noaptea de 22 spre 23.08.2012, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, intimidându-l prin declinarea calității de ofițer de poliție și șef al Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Bihor, acuzându-l fără niciun temei faptic, de săvârșire a infracțiunii de braconaj pe Neag Gheorghe, paznic de vânătoare al Asociației de vânătoare „Vânătorul Alpin”, luându-i arma de vânătoare și muniția aferentă cu încălcarea dispozițiilor din Codul de procedură penală, fără să întocmească vreun proces-verbal de constatare a vreunei infracțiuni sau alt act care să creeze contextul legal al ridicării armei și muniției, prin aceste acțiuni cauzând o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane fizice și împiedicându-l pe Neag Gheorghe să declanșeze primele cercetări față de inculpații Sava Gheorghe, Chindlea Lucian, Rus Adrian și Tomele Fabian, respectiv Matei Cristian, aceștia obținând folosul necuvenit de a nu face obiectul unor cercetări privind acte de braconaj”.
În opinia instanței de apel, analiza instanței de fond se limitează la verificarea acțiunilor de intimidare și acuzare a părții civile de comitere a infracțiunii de braconaj, fiind omisă chestiunea împiedicării părții civile de a declanșa primele cercetări față de inculpatul Sava și însoțitorii săi, cu motivarea că actele de braconaj imputate direct acestora din urmă nu au făcut obiectul sesizării instanței de judecată. Este de reținut însă că partea civilă Neag nu a întocmit niciun act de constatare sau de sesizare nici a doua zi după eveniment nici în perioada următoare. În plus, Curtea reține că inculpatul a încălcat prevederile art.2 alin.2, art.42 alin.1 lit.d și art.42 alin.2 din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului, ce stipulează în mod expres că: 1. autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal; 2. polițistul este obligat să nu abuzeze de calitatea oficială; 3. în efectuarea investigațiilor polițistul este obligat să se bazeze pe date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.

Condamnat de un complet de execuție al DNA
Completul de apel nu a pus însă în discuția părților aceste noi temeiuri de fapt și de drept ale hotărârii de condamnare, conform principiului contradictorialității procesului penal, încălcând astfel dreptul inculpatului la apărare și dreptul său la un proces echitabil. Interesant este că, printr-o decizie pronunțată cu câteva luni înainte (decizia Curții de Apel Oradea nr.474/A/2017 din 6 septembrie 2017, pronunțată în dosarul nr.3646/296/2015, prin care a fost respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare și a fost menținută achitarea inculpatului Dumitru Pop, primarul comunei Odoreu din județul Satu Mare, aceiași judecători au reținut în considerente că, în condițiile în care în rechizitoriu s-a omis indicarea dispoziției legale încălcate cu ocazia îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu, concluziile procurorului de ședință sunt esențiale sub acest aspect, fără însă ca prin aceste concluzii să se poată adăuga stării de fapt ce a format obiectul sesizării instanței de judecată. Primarul Dumitru Pop are însă un statut privilegiat la DNA Oradea, fiind folosit ca martor denunțător în anumite dosare decapate.
După condamnarea definitivă și încarcerarea sa în penitenciarul Oradea în iunie 2018, polițistul Gheorghe Sava a formulat contestație în anulare împotriva deciziei șocante a Curții de Apel Oradea, invocând două motive. Primul motiv este starea de incompatibilitate a unuia din membrii completului de judecată, judecătorul Florin Filimon, care a fost și judecător de cameră preliminară în cauză și a pronunțat o încheiere prin care a respins toate cererile și excepțiile de nelegalitate formulate de inculpatul Sava împotriva actului de sesizare. Mai mult, judectorul și-a exprimat părerea în sensul că nu au fost vătămate drepturile și interesele legale ale inculpatului și că nu i se permite de către lege verificarea acestor vătămări ale drepturilor și intereselor procesuale. Al doilea motiv îl constituie suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor ce au format completul de judecată a fost afectată având în vedere că au respins toate cererile de probațiune pe care le-a formulat și că au făcut acest lucru fără nicio motivare.
Conform unor surse judiciare din Oradea, celălalt membru al completului de apel, judecătorul Ovidiu Musta, ar fi în relații foarte apropiate cu procurorul DNA Ciprian Man, fiind văzuți împreună la petreceri de familie și la partide de vânătoare pe terenurile asociațiilor la care Man este membru (Diana Hunting și Valea Barcăului), la care participau de regulă șefi din poliție, procurori, judecători și oameni de afaceri. Potrivit acelorași surse, completul Musta-Filimon este perceput drept completul de execuție al DNA la Curtea de Apel Oradea. Polițistul Gheorghe Sava clamează de după gratii că este victima unei grave erori judiciare, fiind condamnat pentru că și-a făcut datoria. În opinia mea, este victima unui grav și cras abuz judiciar, ce trebuie curmat.

Valer Marian