BREAKING NEWS

Un autocrat apărat de Le Monde

La finele anului 2018, ziarul Le Monde a sărit în apărarea tot mai contestatului procuror general al României că, Augustin Lazăr, împotriva căruia a fost declanșată procedura de revocare de către ministrul justiției, Tudorel Toader. Cunoscutul cotidian francez îl victimizează pe procurorul general Lazăr, care acuză actuala guvernare de „presiune autocratică” asupra sa și a procurorilor din subordine. Lazăr se plânge de o tentativă de disciplinare a justiției pentru a reveni la situația din anii ’90, când nu era decât o justiție de fațadă pentru persoanele de rang înalt.

 

Nimic despre bubele lui Lazăr

Autorul articolului victimizator nu suflă însă nicio vorbă despre propunerea și numirea nelegală a lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) în aprilie 2016, în condițiile în care din dosarul său de candidatură lipsea calificativul ultimei evaluări din perioada precedentă. La data propunerii și numirii sale, procurorul general Lazăr nu mai fusese evaluat din 2011 sub aspectul îndelinirii criteriilor de competență și performanță profesională. Evaluarea sa pe perioada 2011-2013 s-a realizat doar în cursul anului 2017, iar evaluarea pentru perioada 2014-2016 s-a efectuat în cursul anului 2018, rezultând că ambele evaluări au fost efectuate după numirea sa în funcția de procuror general al României. 

Autorul nu suflă nicio vorbă despre faptul că parchetele aflate în subordinea lui Augustin Lazăr, în perioada în care a deținut funcțiile de procuror general adjunct și procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (2001-2016), au clasat pentru varii motive în jur de 30 de dosare penale în care a fost vizat actualul președinte al României, Klaus Iohannis, anterior primar al municipiului Sibiu,  care se afla în aria de competență a parchetului condus de Lazăr. Autorul nu suflă nicio vorbă nici despre protocoalele secrete și nelegale încheiate de procurorul general Lazăr, în numele PICCJ, cu Serviciul Român de Informații, sau despre imixtiunile sale în activitatea puterilor legislativă și executivă, inclusiv prin perdafurile administrate unor reprezentanți ai acestora, prin care a încălcat obligația de rezervă a magistraților.

Promovarea rudelor și amicilor

Culmea ironiei este că tocmai cel care se plânge de presiune autocratică asupra sa poate fi considerat cel mai autocrat procuror general al României din perioada postdecembristă, cel puțin prin prisma alegerii și numirii principalilor săi colaboratori din Parchetul General. Colaboratori la care au primat criteriile de prietenie și de veresie, nu cele de competență și performanță profesională. Astfel, Augustin Lazăr a ales-o în funcția de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ pe Laura Oprean, care este originară din același județ, Alba (din orașul Sebeș) și a activat ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, unde și-a început cariera și Lazăr. Unii vorbesc de o relație de rudenie între Lazăr și Oprean, dar nu am reușit să obținem încă o confirmare oficială în acest sens. Cert este că una din fiicele victimizatului procuror general, Augusta Anca Lazăr, a fost promovată în 2017, după ce tatăl său a devenit șeful suprem al procurorilor din România, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde Laura Oprean a deținut funcția de procuror general înainte de a deveni mâna dreaptă a tatălui promovatei, putându-se vorbi de un fel de troc. Mai ales că fiica procurorului general a devenit procuror definitiv la 1 ianuarie 2014 și a fost promovată după patru ani direct de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Același procuror general victimizat l-a promovat consilier și apoi șef la Secția Resurse Umane și Documentare din PICCJ pe un procuror care i-a fost coleg și subaltern la Alba-Iulia și cu care se afla într-o relație de prietenie de familie. Este vorba despre procurorul Gheorghe Fiț, pe care l-a promovat în cursul anului 2017 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia la Parchetul General. În perioada 2009-2013, Lazăr și Fiț au deținut amândoi funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. Soțiile lor au fost colege la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel Alba-Iulia, unde procurorul general a contestat propunerea de revocare formulată de ministrul justiției, mizând probabil pe faptul că soția subalternului și amicului său Fiț deține actualmente funcția de președinte a acestei secții.

Pentru început, Lazăr l-a numit pe Fiț consilier al procurorului general iar apoi l-a promovat procuror șef adjunct al Direcției de Resurse Umane și Documentare. În această ultimă funcție, Lazăr s-a folosit de subalternul său pentru a o numi, după revocare, în Serviciul de îndrumare și control din PICCJ pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi. După câteva luni de paradă la Parchetul General, procurorul șef Fiț a solicitat și a obținut pensionarea de la data de 1 noiembrie 2018, pensionare care i-a fost aprobată în prealabil de șeful și amicul Lazăr, care i-a asigurat astfel o pensie mai substanțială și un CV mai poleit. Având în vedere că procurorul general, primul său adjunct și șeful de cadre proveneau din același județ, se poate spune că Parchetul General a fost acaparat de un adevărat clan de Alba.

Lazăr rescrie istoria cu amicul Gigi

O abordare clientelară a avut procurorul general Lazăr și prin numirea în funcția de procuror șef al Secției Parchetelor Militare din PICCJ a unui coleg și prieten din facultate. Este vorba despre procurorul militar Gheorghe Coșneanu, pe care îl alintă Gigi și cu care a fost coleg de an și prieten în timpul studenției la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, pe care au absolvit-o în 1981. Așa cum am mai arătat, Lazăr a fost prieten bun și coleg de an la aceeași facultate și cu fostul procuror general al României, Mircea Criste, cel care l-a promovat în 1998 dintr-un obscur procuror din Alba Iulia în funcția de procuror șef al Secției Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică din PICCJ. Anterior promovării sale în Secția Parchetelor Militare din PICCJ Gheorghe Coșneanu a activat în Parchetul Caransebeș, în Parchetul Reșița și în Parchetul Militar Timișoara, unde a deținut funcția de procuror șef.

„Gusti” Lazăr și „Gigi” Coșneanu au fost văzuți frecvent la piscina și sauna Serviciului de Protecție și Pază unde primesc probabil bezele și mesaje de la președintele Klaus Iohannis prin directorul SPP, generalul Lucian Pahonțu, care a preluat în ultimii doi ani rolul jucat anterior de fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Mai ales că importantele dosare ale Revoluției din decembrie 1989 și Mineriadei din iunie 1990 trebuie finalizate de procurorii militari. Procurori care, potrivit comunicatului dat publicității de Parchetul General înainte de Crăciun, au început, după aproape 30 de ani, să rescrie istoria recentă, cu vădite nostalgii ceaușiste, mergând pe versiunea Securității referitor la evenimentele din decembrie 1989. De ce nu au spus niciun cuvânt vajnicii procurori militari ținuți sub căpăstru de Lazăr și Coșneanu despre rolul trupelor de Securitate în care a activat Pahonțu în acea perioadă învolburată? Poate că îl întreabă Lazăr și Coșneanu pe actualul șef al SPP ce a făcut în 21 decembrie 1989 cu formațiunea Scutul în Piața Universității din București.

Numai autocrații își permit promovarea rubedenilor și a amicilor, inclusiv de șpriț, în funcții înalte în instituțiile pe care-l conduc, fără nicio jenă față de lege și față de opinia publică.    

Valer Marian