BREAKING NEWS

Sub lozinca statului de drept, mizerabilii

Un deceniu obsedant: 2005-2015

Recentele delațiuni reciproce ale ultimilor doi lideri ai PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea, reacțiile la acestea ale unor politicieni social-democrați și liberali importanți (Crin Antonescu, Gabriel Oprea, Marian Vanghelie, Marian Oprișan, Olguța Vasilescu, Gheorghe Nichita), declarațiile făcute de foștii șefi ai SRI, George Maior și Florian Coldea, și de fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, în fața Comisiei parlamentare de control a activității SRI și ultimul interviu al fostului deputat Sebastian Ghiță permit o reconstituire mai amplă și mai punctuală a modului în care au funcționat democrația reprezentativă și statul de drept în România în perioada 2005-2015. Această perioadă care începe după aderarea noastră deplină la NATO și în ajunul intrării în Uniunea Europeană, care coincide aproape în totalitate cu cele două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu și include un interval de trei ani (2012-2014) de coabitare a acestuia cu fostul premier Victor Ponta, are șanse de a deveni un alt deceniu obsedant în istoria României, precum a fost deceniul bolșevizării țării noastre (1945-1955).

 

Uneltele și mecanismele lui Băsescu

Așa-zisul stat de drept, pe care la finalul președinției sale l-a etichetat „stat polițienesc” și „stat mafiot”, a prins cheag în primul mandat al lui Traian Băsescu și a ajuns la apogeu în cursul celui de-al doilea mandat al acestuia. Pentru a-și atinge scopurile, în primul său mandat, președintele Traian Băsescu i-a promovat și i-a folosit pe ministrul de justiție Monica Macovei (decembrie 2004 – aprilie 2007), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi (numită în 2006 și renumită în 2009), procurorul șef al DNA, Daniel Morar (numit în 2005 și renumit în 2009), directorul SRI, George Maior (numit în 2006), primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea (numit în 2005), președintele și secretarul general al Agenției Naționale de Integritate, Cătălin Macovei și Horia Georgescu (numiți în 2007). Cel puțin în primii doi ani ai primului său mandat prezidențial, Traian Băsescu și clica sa au beneficiat de complicitatea cel puțin pasivă a primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu, astăzi un adversar declarat al Binomului SRI-DNA, al statului paralel. Tăriceanu a achesat, în calitate de șef al Guvernului, atât la modificarea legilor justiției cu privire la numirea procurorilor-șefi de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, prin adoptarea Legii nr.247/2005, cât și la aprobarea controversatei Hotărâri a CSAT nr.17/2005, prin care corupția a fost declarată amenințare la adresa securității naționale, fapt ce a permis monitorizarea pe mandate de siguranță națională a tuturor politicienilor, începând de la prim-miniștri, miniștri, parlamentari și până la președinți de consilii județene și primari. Cu ajutorul serviciilor secrete și parchetelor, Băsescu a început anihilarea, prin instrumentarea de dosare penale, a principalilor săi opozanți politici (fostul premier social-democrat Adrian Năstase, fostul ministru liberal Decebal Traian Remeș ș.a.), și a mogulilor de presă cu influență politică deosebită (Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu).
În ultimul an al primului mandat băsescian, respectiv în 2009, în care au avut alegeri prezidențiale în decembrie, a fost încheiat primul protocol între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, (denumit Protocolul de coperare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr.003064 din 04.02.2009), care a fost semnat de directorul George Maior și de procurorul general Laura Codruța Kovesi, protocol care a permis constituirea echipelor mixte de anchetă compuse din procuror, ofițer de poliție judiciară și ofițer de informații. După realegerea lui Traian Băsescu, în 2010 au fost aprobate Hotărârea CSAT nr.69/28.06.2010, prin care evaziunea fiscală a fost declarată vulnerabilitate la siguranța națională, și Hotărârea CSAT din 27.07.2010, prin care presa a fost declarată vulnerabilitate la siguranța națională, care au permis interceptarea pe mandate de siguranță națională a oamenilor de afaceri și a oamenilor de presă. Iar în ianuarie 2012 a fost semnat „Planul comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale” de către directorul SRI George Maior, procurorul general al PICCJ Laura Codruța Kovesi, ministrul de interne Traian Igaș, ministrul de finanțe George Ialomițianu și ministrul de justiție Cătălin Predoiu (pentru care semnează secretarul de stat Alina Bica), plan care a dat liber la monitorizarea în masă a contribuabililor și agenților economici. Actualul președinte al României, Klaus Werner Iohannis, a dezvăluit recent că aceste protocoale nu au fost aprobate prin hotărâri ale CSAT.
Traian Băsescu i-a menținut în funcții și pe parcursul celui de-al doilea mandat pe George Maior, Florian Coldea, Laura Codruța Kovesi și Daniel Morar. În 2010 fostul președinte a obținut controlul și asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin numirea în funcția de președinte a judecătorului Livia Stanciu, o apropiată a liderului Grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaților, Mircea Toader, și în cea de vicepreședinte a judecătorului Ionuț Matei, referitor la care Elena Udrea afirmă că generalul Florian Coldea l-a prezentat drept „omul nostru”. În același an, Băsescu a obținut controlul și asupra Curții Constituționale, după numirea lui Augustin Zegrean în funcția de președinte. Din ianuarie 2012 Traian Băsescu și SRI și-au întărit controlul asupra Agenției Națonale de Integritate prin numirea șantajabilului Horia Georgescu în funcția de președinte. În 2013 Băsescu s-a implicat în numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA.

Complicii din PSD
Acestea au fost uneltele și mecanismele prin care fostul președinte Traian Băsescu a creat un stat polițienesc denumit astăzi stat paralel. Acest stat polițienesc a fost însă întărit în al doilea mandat prezidențial al lui Traian Băsescu cu concursul unor lideri importanți ai PSD, ca Gabriel Oprea, Ioan Rus, Ilie Sârbu, Victor Ponta și Liviu Dragnea, care au cochetat mai mult sau mai puțin vizibil cu tartorele de la Cotroceni începând de prin 2008-2009. Oprea, Rus, Sârbu, Ponta și Dragnea au fost tranzacționiștii din PSD în relația cu președintele Traian Băsescu și PDL. Ilie Sârbu a căutat tot timpul să intre în grațiile lui Băsescu, ale SRI și ale DNA întrucât avea mai multe dosare penale privind fapte din perioada în care a fost ministru al Agriculturii în guvernul Adrian Năstase. Toate aceste dosare au fost închise, astfel că Sârbu a devenit un supus austriac față de SRI și Traian Băsescu. Așa se explică faptul că, după alegerile parlamentare din decembrie 2008, soldate cu o remiză între PSD și PDL, Ilie Sârbu a fost principalul artizan din PSD al guvernului de largă coaliție cu PDL care a fost condus de premierul Emil Boc și a avut o existență efemeră (decembrie 2008 – septembrie 2009). Sârbu a deținut în acest guvern portofoliul de ministru al Agriculturii.
Ioan Rus a avut o relație strânsă de amiciție cu secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care i-a succedat la Ministerul de Interne în 2005, având prin acesta un canal de comunicare cu președintele Traian Băsescu. Rus nu a agreat acțiunea de suspendare a președintelui Traian Băsescu din mai 2007, iar ulterior a renunțat la funcțiile de conducere din PSD și a rupt legăturile cu președintele social-democrat Mircea Geoană. În decembrie 2008 Rus l-a susținut pe Gabriel Oprea pentru funcția de ministru de interne și l-a convins pe acesta să-l numească șef al serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne pe chestorul Virgil Ardelean, cu care se afla în relații apropiate, dar care era cunoscut și drept un apropiat al lui Traian Băsescu și al Elenei Udrea. La Congresul PSD din februarie 2010, Ioan Rus l-a susținut pe Victor Ponta pentru funcția de președinte al PSD, apelând în acest sens la liderii și delegații județeni asupra cărora avea influență. Ca să nu îl supere pe Băsescu, Ioan Rus a demisionat din funcția de ministru de interne în guvernul Victor Ponta după referendumul privind demiterea lui Traian Băsescu, când i s-a solicitat să comunice numărul real al cetățenilor români cu drept de vot. Potrivit lui Marian Vanghelie, Rus a fost implicat și în operațiunea de aducere a Laurei Codruța Kovesi în fruntea DNA în 2013, deplasându-se și purtând discuții cu aceasta la Bruxelles, unde era detașată în perioada respectivă în cadrul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană.
Liviu Dragnea a menținut legăturile cu Traian Băsescu și PDL după ce în 2001 a părăsit acest partid, în care a activat un deceniu, pentru a se înscrie în PSD. Fostul președinte al ANRMAP, Cristina Trăilă, o apropiată a președintelui Traian Băsescu în perioada respectivă, a declarat recent că Liviu Dragnea a fost văzut de mai multe ori la Palatul Cotroceni în perioada 2011-2012, anii de apogeu ai regimului băsist. Teodor Nițulescu, fost prefect și președinte al PDL Teleorman, susține că l-a întrebat în 2011 pe președintele Băsescu de ce nu este terminat Liviu Dragnea, având în vedere problemele sale penale, dar acesta i-a răspuns că Dragnea este încă util în PSD, lăsând astfel să se înțeleagă că ar face jocurile sale. Simptomatic este și faptul că în 2009 firma TelDrum, care era controlată de Liviu Dragnea, a încheiat un contract de asociere cu firma Euroconstruct, ai cărei patroni se aflau în relații apropiate cu Traian Băsescu și Elena Udrea.
Primul mare defector din PSD a fost generalul Gabriel Oprea, cel pe care Traian Băsescu l-a reevaluat după ce îl etichetase „șeful mafiei personale al lui Adrian Năstase”. Oprea a început să se apropie de Traian Băsescu după ce a fost schimbat de PSD, în ianuarie 2009 din funcția de ministru de interne, pentru că l-a numit pe chestorul Virgil Ardelean șef al serviciului secret al MAI, fără știința și aprobarea conducerii partidului. În seara zilei de 6 decembrie 2009, în casa lui Gabriel Oprea a avut loc o „întâlnire la un spriț” la care au participat șefii SRI, George Maior și Florian Coldea, și procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, care a avut, se pare, drept scop principal securizarea câștigării celui de-al doilea mandat prezidențial de către Traian Băsescu. După această cină de taină, generalul Gabriel Oprea a demarat, cu sprijinul șefilor SRI, sub lozinca interesului național și prin recurgerea la promisiuni de sinecuri politice și șantajarea cu dosare penale, constituirea formațiunii politice denumite UNPR, prin racolarea de parlamentari îndeosebi de la PSD, dar și de la PNL și alte partide. UNPR a fost un partid balama creat în premieră de serviciile secrete, pentru a structura o majoritate parlamentară în favoarea guvernului PDL și a președintelui Traian Băsescu. Prețul trădării generalului Oprea a fost desemnarea sa ca vicepremier și ministru al Apărării Naționale în guvernul de coaliție PDL-UNPR-UDMR. Oprea a rămas fidel alianței cu PDL până la răsturnarea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, la finele lunii aprilie 2012, când a primit ordin de la SRI să pună umărul la debarcarea acestui guvern aflat sub influența SIE și să sară în barca USL. Oprea a fost ministru al apărării, ministru de interne și vicepremier pe probleme de securitate națională în guvernele conduse de Victor Ponta. Generalul Oprea a fost în relații de prietenie cu Victor Ponta (căruia i-a fost naș la primul copil), Ioan Rus, George Maior și Florian Coldea (căruia i-a fost coordonator la lucrarea de doctorat).
După pierderea puterii de către PSD în noiembrie 2004, Victor Ponta a avut un canal de comunicare cu Traian Băsescu prin Elena Udrea și soțul acesteia, Dorin Cocoș, cu care se afla în relații de prietenie din timpul guvernării Năstase, în care Ponta a fost șeful Corpului de control al primului ministru și ministru pentru implementarea proiectelor cu finanțare europeană. După ce înainte de 2005 Elena Udrea a beneficiat de contracte de avocatură cu statul, îndeosebi cu RAAPPS, de miliarde de lei vechi, după 2005 soții Cocoș au avut grijă de Victor Ponta încheind prin firmele lor contracte cu cabinetul de avocatură al acestuia. Alături de socrul său Ilie Sârbu, Victor Ponta a fost unul din principalii artizani din PSD ai guvernului de largă coaliție constituit cu PDL în decembrie 2008, guvern în care Ponta a fost ministru al Relației cu Parlamentul. În perioada respectivă, Ponta i-a solicitat lui Băsescu să-l sprijine să devină ministrul justiției în guvernul PSD-PDL, dar acesta l-a preferat pe Cătălin Predoiu, promovat anterior în această funcție de PNL și ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu. Cătălin Predoiu, Victor Ponta și Alina Bica sunt principalii vinovați pentru noile și deficitarele coduri penal și de procedură penală adoptate în 2009 prin asumarea răspunderii guvernamentale. Ponta s-a făcut atunci preș în fața PDL și a lui Traian Băsescu în calitate de președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea noului Cod Penal, despre care aflăm acum că a fost inspirat din Codul Penal adoptat în Bosnia, o țară multietnică și multiconfesională, devenită independentă în urma acordului internațional de la Dayton (SUA), din 1995, după sângeroasele războaie civile din fosta Iugoslavie. S-au înmulțit acuzațiile că Victor Ponta ar fi fost spionul lui Traian Băsescu în staff-ul electoral al candidatului PSD Mircea Geoană pentru alegerile prezidențiale din 2009. Un lider veteran al PSD, Marian Oprișan, a confirmat recent că Victor Ponta a fost ales președintele PSD la Congresul din februarie 2010 cu sprijinul președintelui Traian Băsescu și al directorului SRI, George Maior. Am afirmat de mai multe ori, de-a lungul ultimilor ani, că alegerea lui Ponta în fruntea PSD a compărut drept o operațiune orchestrată de serviciile secrete, cu sprijinul unor lideri importanți ai PSD (Ilie Sârbu, Ioan Rus, Miron Mitrea, Adrian Năstase, Liviu Dragnea) Sebastian Ghiță, care a fost foarte apropiat de Victor Ponta, a recunoscut că le-a solicitat șefilor SRI, George Maior și Florian Coldea, să-l sprijine pe acesta să devină președintele PSD în 2010. În vara anului 2012, în timp ce era prim-ministru al guvernului USL, Victor Ponta s-a grăbit să încheie un pact de coabitare cu președintele Traian Băsescu, la scurt timp după referendumul eșuat de demitere a acestuia.

Coabitarea tandemului Ponta – Dragnea cu statul paralel
Acum putem spune, aproape cu certitudine, că după accederea USL la guvernare în luna mai 2012 și mai ales după încheierea pactului de coabitare Ponta – Băsescu, liderii PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea, au dat mâna și au sprijinit statul polițienesc creat de Traian Băsescu, denumit ulterior stat paralel de către fruntașii social-democrați. Liviu Dragnea a dezvăluit recent că primul guvern USL a fost alcătuit de premierul desemnat Victor Ponta împreună cu directorul SRI, George Maior, și cu alții din afara partidului, precum și că Ponta a solicitat avize de la SRI pentru toți miniștri din guvernele pe care le-a condus. Conform lui Dragnea, Maior i-ar fi transmis atunci că guvernul trebuie să aibă o anumită anvergură, că miniștrii trebuie verificați și că el ar fi trebuit să se ocupe de partid. Dragnea nu a fost agreat de Ponta și de Maior pentru funcția de ministru de interne, pe care și-o dorea cu multă ardoare, fiind preferat Ioan Rus, care i-a fost naș lui Maior la prima căsătorie, precum și șef pe linie de UASCR în centrul universitar Cluj-Napoca înainte de decembrie 1989. Alegația lui Dragnea că Ponta ar fi făcut primul guvern USL cu Maior este în parte adevărată, respectiv în ce privește miniștri desemnați de PSD, întrucât miniștri PNL au fost desemnați de liderul liberal Crin Antonescu, după cum a ținut să precizeze acesta.
Acum se explică faptul că, la scurt timp, Agenția Națională de Integritate le-a fabricat dosare de incompatibilitate mai multor miniștri din primul guvern USL (Eduard Helvig, Ovidiu Silaghi), care au fost anulate ulterior în justiție. Fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a recunoscut recent că instituția pe care a condus-o a înregistrat dosare de integritate în baza unor informări sau note primite de la SRI, cu care ANI încheiase un protocol în 2011 și că fostul director George Maior s-a implicat în soluționarea unor astfel de dosare. Cel puțin dosarul de incompatibilitate al actualului președinte al României, Klaus Werner Iohannis, care a fost înregistratîn februarie 2013, după ce acesta s-a înscris în PNL, și dosarul de incompatibilitate al actualului director al SRI, Eduard Helvig, care a fost înregistrat în octombrie 2012, după ce acesta a devenit ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului în primul guvern USL, au la bază comenzi cu o evidentă motivație politică ale directorului SRI, George Maior.
Dragnea l-a denunțat pe Ponta că ar fi negociat cu Maior și Băsescu lista cu cei trei procurori șefi numiți în funcție în aprilie 2013: Tiberiu Nițu – procuror general al PICCJ, Laura Codruța Kovesi – procuror șef al DNA și Alina Bica – procuror șef al DIICOT. Negocierea acestor funcții de către premierul Ponta cu președintele Băsescu a fost devoalată anterior de către Elena Udrea și Sebastian Ghiță, care au servit ca intermediari ai trocului realizat, ambii susținând-o în mod deosebit pe Kovesi pentru funcția de procuror șef al DNA. Numai că Udrea și Ghiță au arătat că, în favoarea investirii lui Kovesi în fruntea DNA, a avut o implicare substanțială și primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, aspect pe care Dragnea l-a omis. Dragnea a omis să se pronunțe și asupra întâlnirii care a avut loc într-o vilă conspirativă a SRI înaintea propunerii lui Kovesi în fruntea DNA, când o mângâia pe aceasta pe o mână pusă în ghips. Dragnea a uitat că, în data de 6 aprilie 2013, după ce Victor Ponta a făcut propunerea cu Laura Codruța Kovesi, a pledat pentru aceasta, susținând că prezintă încredere pentru PSD întrucât a promis că, dacă va fi numită, îi va face dosare lui Băsescu care s-a comportat urât cu ea și a trimis-o în exil la Bruxelles, după ce i-a expirat al doilea mandat de procuror general al României. Se pare că Laura Codruța Kovesi i-a dus atunci de nas și pe Ponta și pe Dragnea și pe Băsescu.
Nu este lipsit de importanță că Maior, Coldea, Ghiță și Ponta s-au implicat și au reușit să o scape pe Laura Codruța Kovesi, în vara anului 2012, de acuzațiile de plagiat lansate în spațiul public. Foarte plauzibil că la petrecerea la care Kovesi a participat în crama vilei din Ploiești a omului de afaceri Sebastian Ghiță, în noiembrie 2012, cu ocazia zilei de naștere a acestuia, să se fi purtat primele discuții privind numirea sa în funcția de procuror șef al DNA, după ce a rămas șomeră la începutul lunii octombrie 2012, când i-a expirat al doilea mandat de procuror general al României. De aceea este important ca Sebastian Ghiță să dea publicității fotografiile sau filmul de la această petrecere, pentru că s-ar putea stabili cu cine ar fi negociat Kovesi permutarea sa la DNA.

Un „stat vertical, puternic și protectiv” în implozie
Cert este că după ce au ajuns la guvernare în 2012, liderii PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea, au început să frecventeze tot mai des locațiile conspirative ale SRI, la sărbători onomastice, partide de tenis, sprițuri, tăieri de porc. Principalii parteneri ai celor doi lideri social-democrați la aceste întâlniri a fost directorul SRI George Maior, primul adjunct Florian Coldea, și procurorul șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Ponta avea o relație mai apropiată cu Maior, respectiv o relație de familie întrucât acesta i-a fost naș la căsătoria cu Daciana Sârbu. Dragnea a avut o relație mai apropiată cu Coldea, căruia îi făcea cadouri scumpe, de genul vinurilor Opus One. Kovesi venea aproape întotdeauna la aceste întâlniri sau petreceri însoțită de generalul Florian Coldea, de care „asculta dumnezeiește”, după cum a precizat Sebastian Ghiță. Din recentele dezvăluiri ale lui Victor Ponta rezultă că Laura Kovesi asculta de ambii șefi ai SRI; aceasta a venit imediat la sediile SRI pentru a oferi justificări când Ponta și Dragnea i-au sesizat pe Maior și Coldea cu privire la intenția DNA de a-l trimite în judecată pe Dragnea în dosarul Referendumului ori când Ponta li s-a plâns că procurorii DNA solicită date despre el de la diverși suspecți și inculpați. Este evident că marea zeiță anticorupție era un instrument docil al SRI și că, după ce a făcut jocurile lui Traian Băsescu, a făcut și anumite jocuri pentru Ponta și Dragnea. Într-un asemenea context al declarațiilor, devine plauzibilă acuzația că Ponta ar fi făcut împreună cu Maior și cu socrul său Ilie Sârbu o listă cu circa 15 așaziși baroni locali ai PSD care trebuiau arestați.
Victor Ponta îl denunță acum pe Liviu Dragnea că avea oamenii săi în DNA, printre care îl menționează pe celebrul Lucian Papici, fost șef al Secției de combatere a corupției în mandatul lui Morar. Procurorul Papici a preluat în 2013 dosarul Referendumului de la procurorul Gheorghe Bocșan și l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea în octombrie 2013 pentru fapte relativ minore, fără să depună în probațiune înscrisuri concludente privind organizarea unor tombole publice, fără audierea unor martori importanți și fără să solicite interceptări de la SRI. Toate aceste lacune i-au fost favorabile lui Dragnea permițând instanței de judecată să-i aplice o pedeapsă minimă cu suspendare condiționată. Ponta îl mai denunță pe Dragnea a fost avertizat și salvat de „o persoană foarte importantă din SRI” că urmează să i se facă un flagrant în Ministerul Dezvoltării Regionale, unde era titular. Este vorba de flagrantul organizat de DNA în data de 18 februarie 2013, în urma căruia au fost arestați secretarul de stat Valentin Preda de la Ministerul Transporturilor, un apropiat al lui Dragnea, și ofițerul de poliție judiciară Dan Emil Manolachi din structura centrală a DNA, un apropiat al lui Preda.
Prin intermediul acestora trebuia să ajungă la Dragnea o adresă transmisă de SRI către DNA, sub semnătura primului adjunct Florian Coldea, care conținea informații privind participarea frauduloasă a unei firme controlate de Liviu Dragnea, SC 3T Construct Piatra Neamț, la licitații organizate în județele Satu Mare și Suceava pentru lucrări finanțate cu fonduri europene. Cel mai probabil că Dragnea a fost avertizat în privința flagrantului de către generalul Coldea care, fiind șeful operativ al SRI, avea știință depre o astfel de acțiune. În perioada organizării flagrantului, procuror șef interimar al DNA era Laura Oprean, actualul prim-adjunct al procurorului general Augustin Lazăr, care fusese promovată în fruntea DNA de Daniel Morar, după ce acesta a devenit procuror general interimar al României. Culmea ironiei este că Dragnea s-a dat în stambă cu tăiatul porcului la una din vilele SRI și cu alergatul cu șorici după Laura Codruța Kovesi în decembrie 2013, respectiv la două luni după ce a fost trimis în judecată în dosarul Referendumului, dorind probabil să arate că este recunoscător pentru modul în care a fost întocmit rechizitoriul.
Acesta este deci „statul vertical, puternic și protectiv” de care vorbea generalul Florian Coldea după recenta sa audiere de către Comisia de control a activității SRI. Un stat în care aflăm că generalul Coldea îl intercepta pe șeful său George Maior, iar acesta îl intercepta pe președintele Băsescu pe mandat de siguranță națională eliberat pe numele unui consultant politic al acestuia. Un stat în care președintele Băsescu îi intercepta pe Maior și pe Coldea în biroul său. Un stat în care Coldea îl șantaja pe Maior cu dosarul fregatelor achiziționate din Marea Britanie, în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale. Un stat în care a izbucnit un veritabil război între bande, la cel mai înalt nivel instituțional, după plecarea de la Cotroceni a lui Traian Băsescu. După această plecare, Binomul SRI – DNA le-a instrumentat dosare penale și a obținut arestarea a trei oameni foarte apropiați fostului președinte: fostul consilier și ministru Elena Udrea, fostul procuror șef al DIICOT, Alina Bica, și fostul președinte al ANI, Horia Georgescu. Totodată, Binomul le-a instrumentat dosare penale mai multor membri ai familiei fostului președinte, respectiv fratelui său Mircea Băsescu, nepotului său Dragoș Băsescu, fiicei sale Ioana Băsescu și ginerelui său Radu Pricop.
După plecarea lui Maior de la SRI la începutul anului 2015, Binomul le-a instrumentat dosare penale prietenilor săi celor mai apropiați: ex-premierul Victor Ponta, fostul deputat Sebastian Ghiță și fostul ministru Gabriel Oprea. Doi ani mai târziu, a trebuit să demisioneze din SRI și generalul Florian Coldea, în urma dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță. Iar, după demisia lui Coldea, a venit tăvălugul peste Liviu Dragnea cu megadosarul TelDrum și alte dosare. S-a ajuns, astfel, la o delațiune și o devorare aproape reciprocă a făuritorilor și susținătorilor statului paralel din România. Mai lipsește din puzzle doar devorarea lui Kovesi de către toți ceilalți foști șefi, amici și complici ori autodevorarea sa, ca să se poată spune că statul polițienesc și mafiot creat de Traian Băsescu și preluat de tandemul Ponta – Dragnea și-a devorat propriii copii, precum marile revoluții din Franța și Rusia.

Valer Marian