BREAKING NEWS

Spovedania unei escroace din penitenciarul Arad (I)

Dosarul “Îngrăsăminte chimice pierdute”, un manual pentru infractorul român. Trafic de influență, înșelăciune, evaziune fiscală și terorism ?

 

            Tocmai când se pregătea să iasă din pușcărie înainte de termen, în baza Legii recursului compensatoriu, în luna mai 2019, escroaca sătmăreană, Iulia Mădălina Prodan (fostă Ionescu) a mai primit un spor de pedeapsă de 2 ani și opt luni în dosarul nr. 984/218/2016. De asemenea, instanța Curții de Apel Oradea, care a judecat-o, l-a condamnat și pe complicele acesteia, Dragoș Ioan Marin, la 1 an și 6 luni cu suspendare pentru infracțiunea de înșelăciune. Mădălina Prodan a devenit cunoscută după ce a mai executat o condamnare definitivă cu executare pentru că îl înșelat pe Felician Boloș, un om de afaceri din zona Oașului, de la care a pretins și a primit suma de 200.000 de euro în schimbul căreia i-a promis că îl va ajuta să cumpere gara CFR din Snagov și 12 vagoane de tren. Femeia a ajuns în fața magistraților într-un nou dosar, după ce l-a înşelat pe același Boloş, promiţându-i că îi angajează fetele la Ministerul Afacerilor Externe, respectiv la Tarom. Inițial, Mădălina fusese prinsă și plasată în arest, în Austria, după ce încercase să evite încarcerarea în România. A fost extrădată în baza unui protocol care obliga partea română să-i ofere escroacei, aceleași condiții de detenție ca în Austria. Își ispășește pedeapsa în secția pentru femei a Penitenciarului Arad.  

            Iată ce scria despre cazul Mădălinei Prodan, ziarul Cotidianul, în anul 2016, în articolul intitulat ” Bombă cu ceas în cazul Mădălina Ionescu Favorizarea unei escroace periculoase de către șefi din SRI și IPJ Satu Mare se confirmă” :

” Pe de altă parte, din răspunsul primit rezultă că, potrivit datelor comunicate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, în perioada executării pedepsei, numita Ionescu Mădălina era cercetată în patru cauze penale aflate în lucru la Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare, care sunt înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare în dosarele nr. 3448/P/2012, 4485/P/2013, 1211/P/2014 și 1882/P/2014. În toate aceste dosare era începută urmărirea penală împotriva susnumitei, pentru fapte grave de înșelăciune, la data liberării sale din penitenciar.

            În aceste condiții, punem următoarele întrebări : De ce Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare nu a înștiințat Penitenciarul Arad cu privire la faptul că numita Ionescu Mădălina era cercetată și urmărită penal în patru dosare aflate în lucru, pentru fapte grave de înșelăciune? De ce nu a solicitat Tribunalul Arad date în sensul dacă susnumita este cercetată, urmărită sau inculpată în alte cauze penale? De ce a tergiversat și tergiversează în continuare Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare soluționarea celor patru dosare susmenționate, în condițiile în care prima sesizare a avut loc în data de 12.08.2012 în dosarul nr. 3448/P/2012, la data de 21.11.2013 în dosarul nr. 4485/P/2013, la data de 31.03.2014 în dosarul nr. 1211/P/2014, respectiv la data de 29.05.2014 în dosarul nr. 1882/P/2014 ?”

            Mădălina este autoarea unor mărturii importante despre personaje politice și oameni din lumea afacerilor, polițiști, pe care i-a ajutat să obțină diplome false la Universitatea Hyperion sau la Academia de Poliție. Mădălina Prodan a lucrat, în perioada 1999-2000, ca referent în cadrul universității fondate de tatăl său.

            În aceste condiții, confruntată cu nenumărate dosare de trafic de influență și înșelăciune, la sfârșitul anului trecut, Mădălina Prodan s-a hotărât să vorbească. Mai întâi, a redactat o serie de denunțuri, apoi, ne-a chemat la penitenciarul Arad, unde ne-a înmânat un material scris cu valoare de spovedanie. La începutul acestui an, câtă vreme a trăit cu speranța că va fi eliberată condiționat, o parte a mărturiilor Mădălinei, a apărut, în presa centrală, cu autor anonim.

Ce ascund organele de anchetă

            Povestea dosarului 984/218/2016 este un adevărat manual de înșelăciune,  trafic de influență, evaziune fiscală și de spălare de bani și, după cum își aduce aminte Mădălina Prodan, magistrații au disjuns din această lucrare un nou dosar de siguranță națională care a fost, ulterior, mușamalizat. La numit “dosarul nr. 57”. Apropiați ai celor doi afaceriști condamnați afirmă că, pe lângă bugetul de stat, unul dintre cei prejudiciați în combinația îngrășămintelor chimice, ar fi fost și Ghiriti Viorel, concubinul Mădălinei. Dosarul disjuns la DIICOT Satu Mare, la care face referire escroaca, se referă cel mai probabil la uriașa cantitate de îngrășaminte chimice (cel mai probabil azotat poros de amoniu), o substanță extrem de periculoasă, cu dublă întrebuințare : agricultură și explozibil.

            Mărturia scrisă a Mădălinei Prodan face referire la o seamă de personaje din sistem, printre care și comisarul șef Șugag Emilian (în scrierile femeii Șugag apare ca Șugar), care alături de soția sa, Șugag Luminița, ofițer la DNA Oradea la acea dată și de colonelul Dragoș Vasile, fost șef al Direcției Economice a SRI Satu Mare, apar într-o serie de anchete jurnalistice legate de fapte grave de contrabandă și de corupție comise recent în județul Satu Mare.   

           Așteptăm cu nerăbdare de la DIICOT și SRI Satu Mare amănunte despre dosarul “57” și despre adevărata destinație a îngrășămintelor chimice dispărute. Vă readucem aminte că pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 în comuna Mihăilești, județul Buzău, un camion care transporta 20 de tone de îngrășăminte (azotat de amoniu) a sărit în aer. Au murit atunci  18 oameni (dintre care șapte pompieri, trei localnici și doi jurnaliști ai postului TV Antena1) și au fost răniți grav alți 13. Explozia a lăsat în urmă un crater adânc de 6,5 metri, cu un diametru de 21 metri. Bucăți de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperișurile caselor din zonă.

            Având în vedere gravitatea faptelor și modul în care au fost comise infracțiunile, cu concursul autorităților statului, vă prezentăm, în mai multe episoade, mărturiile escroacei de la Penitenciarul Arad.

Blaturi în instanțe, Poliție, SRI

“Dragoș Ioan Marin

Dacă ar trebui să-l descriu, ar fi așa :

– infractor

– escroc

– șantajist

– cămătar

– criminal

– capul caracatiței din Satu Mare, având cunoștințe, (blaturi) în instanțe, poliție, SRI, notar. 

            L-am cunoscut în anul 2011, când acesta mi-a propus o afacere din punctul lui de vedere si pentru el, “altfel”. În anul 2011 am deschis o spălătorie pe strada Aurel Vlaicu nr. 50, iar acesta s-a oferit din prietenie să mă ajute, neștiind ce urmează de fapt. În luna mai a aceluiași an mi-a spus că pot face o sumă de bani ( având mare nevoie atunci), dacă prin firma cu care desfășuram activitatea de la spălătorie mă duc la SC Agrotex Carei să negociez un contract de achiziționări cereale. Am fost de acord, m-am dus la SC Agrotex SRL, le-am spus reprezentaților acesteia situația ( nu am bani avans și garanții, nu am firmă decât procură).

            Aceștia mi-au pus condiții : la semnarea contractului să vină asociații si administratorul, să semneze filele CEC asociatul și administratorul, să vină să dea comandă de necesar cei ce se pricep, lucru ce s-a și întâmplat. Au venit să semneze asociatul și administratorul firmei Pereni Diana și cel ce se ocupa Dragoș I.M.  La 1 iunie 2011, aceștia s-au hotărât să vândă firma deoarece prima plată eșalonată nu s-a făcut și nici nu aveau de gând să facă vreo plată. “

Firme cesionate pe numele unor oameni ai străzii

            “Am anunțat conducerea societății Agrotex, dar fără rezultat. La sfârșitul lunii octombrie 2011 trebuia făcută plata în întregime la Agrotex, lucru imposibil pentru că Dragoș Marin, când a fost intrebat de plată, a spus că toată cultura a fost calamitată. În realitate, el conducea din umbră SC Diana & Cyntia, firmă care achiziționase îngrășămintele. El a facilitat cesionarea acesteia unui om al străzii bolnav de cancer, pe nume Martiș. După alte două încercări eșuate de cesionare pe numele altor oameni ai străzii, solicitări înregistrate la ORC și respinse pentru că persoanele respective erau în evidența ORC cu datorii imense din practica acestora de a cumpăra firme cu datorii, întrebat de mine ce are de gând, a spus că pe el nu-l interesează pentru că cei din Finanțe și SRI sunt apropiați fideli. Atunci nu am înțeles, vorbim de 2011. Cert este că mai târziu s-a văzut concret acest lucru și anume.  

            Diana & Cyntia a făcut facturi fictive de îngrășăminte societății Agronord Vest, firma soției lui Dragoș, și anume Dragoș Marica, în valoare de 1 milion de lei, astfel : 700.000 de lei o factură emisă sâmbătă de către Diana & Cyntia către Agro NV, cu plata integrală, cache și, restul, zeci de chitanțe de 5000 lei/zi.

            La un control al Finanțelor ( unde Crișan era în “afaceri” cu Dragoș Marin Ioan), făcut la contabila de la Diana & Cyntia, unde contabilă era contabila lui Dragoș Ioan Marin, SC Diana & Cyntia a fost amendată, nu a fost considerată infracțiune. Ulterior, Poliția Satu Mare a ascuns anumite dosare penale ale numitului Dragoș și Pereni Diana cu privire la evaziune fiscală în valoare de 3 milioane de (lei sau euro) . Deci, fără ajutorul nemijlocit al Finanțelor și încălcarea legii celor de la ANAF, nu s-ar fi putut realiza acest abuz.

            Totodată, el ar fi fost în spatele altei firme SC Allmat Coloman, cu sume fabuloase de bani, tot cu achiziționare de îngrășăminte agricole, tot pe numele unui om al străzii, Buzi Ioan Coloman, actualmente decedat. Deci, acești doi oameni importanți pentru audieri au fost ținuți ascunși și sechestrați și, în final, aceștia au decedat, iar firmele închise de Dragoș I. Marin. El lucra în spatele acestor 2 societăți, le folosea în diferite contracte și evaziuni, după care acestea le închidea. Ulterior am aflat și despre evaziuni enorme făcute cu Diana & Cyntia în București, după ce a fost vândută lui Martiș. “

Dosarul “57”, informații de siguranță națională

            “În anul 2015 am fost audiată de DIICOT Satu Mare (mai precis de Șugar Emilian la sediul DIICOT ) unde am relatat un denunț cu lux de amănunte. Acest denunț a fost realizat prin intermediul lui Șugar Emilian, acesta spunându-mi că Dragoș I.M. a atentat la siguranța națională a statului. De acest dosar nu se mai poate afla nimic în ce stadiu este, deoarece eu am făcut numeroase adrese pentru a mi se preciza stadiul acestuia, adrese înregistrate atât la DIICOT Satu Mare (dosar nr. 57…) cât și la DIICOT Oradea.

            La o lună după eliberarea mea din Penitenciarul Arad, întâmplător, m-am întâlnit cu Dragoș I. Marin în fața Oficiului Poștal Nr. 1, acesta urlând în gura mare că datorită mie, că am “sifonat la Securitate”, el a pierdut o sumă mare de bani. Întrebarea este cui i-a dat-o ?

Răspuns. Celor care m-au anchetat, deoarece mi-am amintit că Șugar Emilian a fost comandant în anul 2014 al Poliției Satu Mare și bun prieten cu Dragoș I. Marin.

            Faptul concludent este că firma care avea prejudiciu din îngrășăminte era din Sibiu și la această oră este dispărută și închisă și nu s-a constituit niciodată în parte vătămată, iar eu prin acel denunț la DIICOT am fost trasă de limbă ca, ulterior, să aibă obiectul șantajului împotriva lui Dragoș I. Marin. Dar ne putem lămuri numai dacă aflăm stadiul acestui dosar și cercetările făcute în el și unde și de ce s-a oprit.

            Când m-am predat, în anul 2014, am fost depusă în arestul Satu Mare într-o celulă mizerabilă. A doua zi, la apelul de dimineață, a intrat în cameră domnul Șugar care a ordonat să mă mute într-o celulă curată și cu plasmă. Acesta a spus că un prieten comun a vorbit cu el în acest sens (Dragoș I. Marin). Asta a fost prima mea întâlnire cu Șugar.”

Eduard Ovidiu Ohanesian