BREAKING NEWS

Spionarea și șantajarea judecătorilor

Despre modul în care unii magistrați au încălcat independența judecătorilor, Constituția României și drepturile omului.

 

Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat  săptămâna aceasta față de practicile procurorului Mircea Negulescu, care a activat la Serviciul Teritorial Ploiești al DNA, de a urmări, fila și spiona alți judecători de la instanțele din Ploiești cu scopul final de a-i șantaja. Secția pentru judecători din CSM a condamnat în mod ferm astfel de practici, atrăgând atenția cu privire la pericolul ca acestea să se constituie într-o modalitate de lucru a unor procurori în scopul încălcării în mod grav a independenței judecătorilor, cu consecința afectării actului de justiție, în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Procurorul Portocală face spionaj cu Poliția Locală

Reacția judecătorilor de la CSM a venit la o zi după ce a apărut în spațiul public ordonanța emisă de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General în dosarul nr.21/P/2018, prin care au fost inculpați cinci procurori care au activat la DNA Ploiești și în baza căreia a fost solicitat avizul CSM pentru arestarea preventivă a procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu, care a fost însă respins de Secția pentru procurori. În această ordonanță s-a reținut că persoana vătămată Cristinel Toader, fost șef al Poliției Locale Ploiești, a declarat că procurorul Mircea Negulescu (zis Portocală) i-a solicitat informații despre viața privată a trei judecători din Ploiești (Constantin Niță, Daniela Popa, Alina Savu), urmărind să afle detalii despre anturajul cu care judecătorii își petreceau concediile, locațiile unde aceștia își petreceau concediile, precum și persoanele care ar fi suportat costurile sejururilor.

Aceeași persoană vătămată a relatat că procurorul Negulescu i-a solicitat să urmărească tranzacțiile financiare ale judecătorilor indicați, având în vedere că aceasta cunoștea un funcționar de la Banca Transilvania, Sucursala Ploiești. Totodată, procurorul Negulescu i-a cerut să urmărească traseul pe care judecătorii respectivi îl urmau zilnic, adică să-i supună unui filaj nelegal. Toate aceste informații îi erau necesare procurorului Negulescu pentru a găsi aspecte compromițătoare care să poată fi folosite împotriva magistraților. În ordonanța invocată se reține că atitudinea manifestată de procurorul Negulescu dovedește, fără dubii, intenția sa de a deține un bagaj informativ de natură a-i crea un ascendent asupra magistraților judecători, care puteau să fie astfel manipulați în exercitarea atribuțiilor de serviciu,  scopurile ilicite urmărite de Negulescu, inițial, și, ulterior, și de ceilalți procurori care au aderat la practicile sale nelegale.

Spionii procurorului Ardelean: condamnați și interlopi

Din păcate, astfel de practici nu au fost singulare, acestea înregistrându-se nu numai la Ploiești ci și la alte structuri teritoriale ale DNA. Ziarul Cotidianul a prezentat practici similare ale unor procurori de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA într-un articol publicat în data de 25 iunie 2018, sub titlul „Un alt martor al acuzării detonează DNA”. Numai că CSM și Inspecția Judiciară nu au binevoit să se sesizeze atunci. În articolul respectiv am devoalat că procurorul Cristian Ardelean de la DNA Oradea le-a solicitat unor condamnați și interlopi din Satu Mare informații despre anumiți judecători de la Secția Penală a Tribunalului Satu Mare, care judecau dosare instrumentate de DNA. Procurorul Ardelean era interesat cu ce avocați și oameni de afaceri întrețineau relații anumiți judecători, dacă luau mită și ce sume primeau sau pretindeau, ce restaurante frecventau și cu ce anturaj, unde și cu cine își petreceau concediile, cum și-au construit casele.

Conform sătmăreanului Nicolae Csorz, care a formulat un memoriu, a dat declarații și deține înregistrări în acest sens, în perioada 2005-2018, în timp ce aveau calitatea de denunțători și de martori în dosare instrumentate de DNA polițistului Adrian Bota din Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare, procurorul Ardelean le-a solicitat lui și altor doi cunoscuți, Costin Condor și Leonard Sim, informații despre judecătorii Laura Micle, Remus Nemeș și Mihai Ciorcaș de la Secția Penală a Tribunalului Satu Mare. Fost patron al unui atelier de reparații auto, Nicolae Csorz a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, într-un dosar instrumentat de DNA Oradea. Procurorul Ardelean l-a șantajat să depună un denunț și o declarație mincinoasă împotriva polițistului Adrian Bota, promițându-i în schimb dovezi privind nevinovăția sa din dosarul de casă de la DNA, pentru a face revizuire în cauză. Costin Condor este un membru cunoscut al lumii interlope sătmărene, având o condamnare mai veche pentru furt. Acesta avea un frate, Mircea Condor, în executarea unei pedepse de 11 ani și 6 luni închisoare pentru tâlhărie și alte fapte grave, iar procurorul Ardelean le-a promis celor doi frați că la judecata în apel le va fi restituită suma de 180.000 de euro, pe care prima instanță a confiscat-o de la polițistul Bota ca folos al infracțiunii, precum și că-l va ajuta pe Mircea Condor să fie liberat condiționat, fapt care s-a și întâmplat. Leonard Sim este un afacerist dubios, care avea obiceiul să spună în anturajul său apropiat că lucrează pentru SIPA și că are sarcină să-i urmărească pe judecătorii și procurorii de pe raza Curții de Apel Oradea.   

Surprins pe cameră video cu spionul principal

Potrivit lui Csorz, la ultima întîlnire pe care a avut-o cu procurorul Cristian Ardelean la sediul DNA Oradea, în data de 4 februarie 2018 (după două săptămâni de la discuția înregistrată care a declanșat recent megascandalul de la DNA Oradea), acesta le-a cerut lui și lui Costin Condor să se intereseze cine a intervenit la judecătoarea Laura Micle pentru a-l achita pe inculpatul Mihăiță Mihai, care fusese trimis în judecată de DNA Oradea. Ardelean l-a exploatat cel mai mult informativ pe Costin Condor, cu care s-a întâlnit frecvent la Satu Mare, îndeosebi în Palatul de Justiție, pe un hol înfundat de la parter, care nu se afla în raza niciunei camere video. Cei doi s-au mai întâlnit la barul Amazon, situat în apropierea Tribunalului Satu Mare, și la benzinăria Rompetrol situată pe Drumul Careiului, la ieșirea spre Oradea. Într-un dosar instrumentat de Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare se află o înregistrare video în care procurorul Ardelean și interlopul Condor au fost surprinși în benzinăria Rompetrol. Condor i-a predat lui Ardelean inclusiv fotografii și filmări cu judecători sătmăreni surprinși în anumite restaurante.

În ultimii doi ani, procurorul Ardelean l-a exploatat informativ destul de intens și pe un funcționar public, care a fost coleg cu soțul actualei președinte a Tribunalului Satu Mare, Nilda Târnoveanu-Preda. Acesta i-a furnizat informații despre șefa instanței sătmărene și despre judecătoarea Laura Micle,  care l-a condamnat pe tatăl său într-un dosar instrumentat de DNA Oradea, precum și despre alte persoane din Satu Mare. Ardelean a mai solicitat informații despre judecătorii de la Satu Mare și unui ofițer SIPI, cu care se întâlnea la reastaurantul Miorița, situat vis-a-vis de tribunal. Ar fi interesant de aflat dacă acest ofițer din serviciul secret al Ministerului de Interne a recurs la interceptări, filaje sau alte măsuri nelegale de supraveghere pentru a culege informații despre judecători. Poate ne răspunde șeful său de atunci, comisarul Cătălin Lungu, care a fost promovat între timp  locțiitor al șefului Inspectoratului Județean de Poliție Satu Mare.

Nici Man nu a fost mai prejos

La astfel de practici s-a dedat și „oaia neagră” a DNA Oradea, procurorul Ciprian Man, care a deținut funcția de șef al acestui serviciu teritorial în perioada decembrie 2013-martie 2017 și este mentorul în rele al procurorului Ardelean. Man a fost demascat recent de sătmăreanul Otto-Andrei Boroș, care s-a aflat până în luna decembrie 2018 în executarea unei pedepse cu închisoare pentru falsificare de valută. Boroș a dezvăluit că, în perioada aprilie-mai 2015, după ce a depus la sediul DNA Oradea un denunț împotriva unui judecător, a unui procuror și a doi polițiști din Satu Mare, procurorul Man a exercitat presuni asupra sa pentru a formula două denunțuri mincinoase în care să fie vizați anumiți judecători, amenințându-l că, în caz contrar, îi va întocmi dosar penal pentru șantaj asupra judecătorului Anghel Ardelean, pe care l-a vizat în denunțul depus inițial.

Potrivit lui Otto Boroș, procurorul Man i-a solicitat să formuleze un denunț împotriva avocatului Gereny Istvan-Peter, în care să arate că acesta ar avea influență asupra judecătorilor Laura Micle și Remus Nemeș, și un denunț împoriva avocaților Călin Ștefan și Szekely Adalbert, în care să arate că aceștia ar avea influență asupra judecătoarei Paula Ștefan. După ce avocatul Gereny a fost arestat pentru trafic de influență și luare de mită, dându-și seama că a greșit, Boroș a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală în care a arătat modul în care a fost șantajat de către procurorul Man. Ulterior, aflând de acest fapt, Man i-a întocmit lui Boroș un dosar de șantaj împotriva judecătorului Anghel Ardelean. În data de 3 septembrie 2018, cu ocazia audierii sale ca martor de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul avocatului Gereny, Boroș a recunoscut că a fost șantajat să formuleze împotriva acestuia un denunț mincinos, arătând că acesta i-a fost dictat la DNA Oradea.

Cu un tupeu maxim, procurorul Cristian Ardelean a declarat presei, după recenta sa audiere de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, că „Doamne ferește” să fi intimidat sau șantajat judecători și că se consideră o victimă, întrucât înregistrarea difuzată i-a violat viața privată. Iar zilele următoare a depus o plângere penală la secția susmenționată, prin care a solicitat identificarea persoanei care a realizat înregistrarea discuției (în opinia sa un alt procuror prezent) și cercetarea acestuia pentru violarea vieții private. Deși, din înregistrarea discuției pe care cei cinci procurori de a DNA Oradea au purtat-o în data de 19 ianuarie 1918, rezultă că aceștia erau interesați și de aspecte ce țineau de viața privată a judecătorilor nominalizați (dacă o judecătoare era prietenă bună cu o fostă judecătoare, dacă un judecător care a stat în chirie într-o locuință proprietatea unei foste judecătoare a încheiat contract de închiriere cu aceasta, la ce seminarii participau și ce poziții exprimau anumiți judecători de la Curtea de Apel Oradea). Sărmanul procuror violat compare drept cel mai atotștiutor în ce privește viața privată a judecătorilor invocați, acesta afirmând inclusiv că o judecătoare ar suferi de grave boli psihice. Și tocmai acest procuror limbut și fudul se dă victimă cu viața sa privată de la serviciu. Conform unor surse judiciare, în rândul judecătorilor de la Oradea și Satu Mare se discută să nu mai fie acceptați, în ședințele de judecată, procurorii de la Serviciul Teritorial al DNA cu privire la care au apărut dovezi că ar fi spionat, șantajat și timorat judecători din raza Curții de Apel Oradea.

Valer Marian