BREAKING NEWS

Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (II)

Plauzibile și dovedibile sunt și dezvăluirile lui Sebastian Ghiță privind modul în care ar fi fost decisă condamnarea patronului Antenelor, Dan Voiculescu, cunoscut drept un critic al fostului președinte Traian Băsescu și al binomului DNA-SRI, de către procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și generalul Florian Coldea, care s-ar fi folosit în acest scop de judecătoarea Camelia Bogdan. Ghiță a oferit drept probă în acest sens o înregistrare a unei discuții cu fostul președinte Băsescu. Din aceasta rezultă că, pentru realizarea condamnării cu orice preț, a fost arestat în prealabil un membru al completului de judecată, judecătorul Stan Mustață, care era considerat favorabil lui Voiculescu și intenționa să se retragă din complet.  Mustață a fost înlocuit cu Camelia Bogdan, care, potrivit înregistrării, s-ar fi angajat că-l va condamna pe patronul Antenelor la 10 ani de închisoare, fapt care s-a și împlinit. Din înregistrare reiese că Kovesi și Coldea i-ar fi prezentat ex-președintelui Traian Băsescu modul în care a fost condamnat Dan Voiculescu într-o discuție purtată în biroul său de la Cotroceni. Fostul președinte al României a confirmat realitatea înregistrării, astfel că există un început convingător de probațiune privind represiunea nedreaptă săvârșită împotriva lui Voiculescu de către trioul Kovesi-Coldea-Bogdan. Informațiile din înregistrare se coroborează cu două fapte certe : arestarea intempestivă a judecătorului Stan Mustață și înlocuirea acestuia în completul de judecată cu judecătoarea Camelia Bogdan.

O altă dezvăluire plauzibilă a lui Sebastian Ghiță  este aceea că a fost martor la șantajarea fostului premier Victor Ponta de către generalul Florian Coldea, la începutul lunii aprilie 2013, când deține cu titlu interimar și portofoliul justiției, să o propună pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA. Potrivit lui Ghiță, Coldea l-ar fi șantajat pe Ponta cu anularea vizitei programate în Statele Unite ale Americii, fapt care i-ar fi afectat grav poziția și cariera politică. Ghiță face însă aici o confuzie când afirmă că Ponta ar fi fost șantajat cu anularea vizitei sale în SUA înaintea alegerilor prezidențiale din România, având în vedere că acestea au avut loc în noiembrie 2014 și că în aprilie 2013 nu-și anunțase candidatura, candidatul desemnat al USL fiind Crin Antonescu. Lucrurile se leagă totuși pentru că ex-premierul Victor Ponta avea programată o vizită la Casa Albă în 2013, care a fost efectuată în data de 22 octombrie, când a fost primit de vicepreședintele Joe Biden. Ponta a făcut o vizită la Washington și înaintea alegerilor prezidențiale din 2014, respectiv în perioada 23-26 septembrie, când întâlnirea de cel mai nivel a fost cu  adjunctul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland.

Fostul premier nu a negat afirmațiile lui Ghiță și poate deveni principalul martor al acuzării dacă va fi înregistrat un dosar pentru șantaj pe numele generalului Coldea. Întâmplarea face să am știință personal că ex-premierul Victor Ponta a fost supus în perioada respectivă la anumite presiuni din partea ambasadei SUA de la București referitor la Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea. Astfel, în data de 25 martie 2013, am fost invitat de Victor Ponta la sediul central al PSD, în calitate de senator și de președinte al Organizației județene Satu Mare a PSD, și acesta mi-a comunicat că i s-ar fi făcut mai multe reproșuri de către ambasada SUA la București referitor la anumite “declarații politice antiamericane” ale subsemnatului. Întrebându-l despre ce declarații este vorba, pentru că nu am știință de nicio declarație anti-SUA, mi-a răspuns că a fost atenționat referitor la declarațiile mele critice la adresa lui Kovesi și Coldea. I-am replicat că eu știu că cei doi sunt cetățeni români și înalți funcționari ai statului român, pentru că altfel se ridică anumite chestiuni grave ce țin de infracțiuni contra securității statului. În perioada respectivă era ambasador al SUA la București Mark Gitestein, cunoscut drept un apărător și un susținător înfocat al Laurei Codruța Kovesi în funcțiile de procuror general al României și procuror șef al DNA.

Cea mai gravă, dar și cea mai greu de dovedit, este dezvăluirea lui Sebastian Ghiță că la anumite întâlniri pe care le-a avut în locații ale SRI cu Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea ar fi participat și doi șefi ai stației CIA la București și că Kovesi ar fi răspuns la comenzile acestora. Realitatea este că de câțiva ani se vorbește de o anumit[ implicare americană în instrumentarea unor dosare penale de către DNA îndeosebi. Din interviul lui Darren White și din fotografiile publicate ulterior de către acesta rezultă că Laura Codruța Kovesi a avut relații apropiate și cu fostul șef al US Secret Service la București. Cu ocazia unei prelegeri ținute la Facultatea de științe politice, administrative și ale comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca în data de 26 februarie 2016, ambasadorul American Hans Klemm a scăpat porumbelul afirmând în premieră că ambasada SUA de la București oferă asistență juridică pentru a sprijini DNA și alte instituții de forță, făcând precizarea că la ambasadă există în acest sens un grup format din cadre de forță ale SUA, de la FBI, de la US Secret Service, de la Agenția Antidrog, de la Departamentul de Justiție, format din circa 10 oameni. Tot în prima parte a anului trecut, un șef de serviciu teritorial al DNA s-a exprimat că cea mai mare temere a sa este atunci când dosarele în curs de instrumentare sunt cerute și verificate de angajați ai ambasadei americane de la București, devoalând astfel nivelul până la care sunt implicați partenerii noștri americani în treburile justiției autohtone.

După cum se știe, CIA a fost implicată în a doua jumătate a secolului XX în organizarea și administrarea justiției dintr-o serie de țări bananiere din America Latină, ca Salvador, Honduras, Guatemala, Haiti, Republica Dominicană, care aveau statut de semi-colonii americane. În aceste state principalul scop al justiției și celorlalte instituții de forță a fost reprimarea insurgenței și combaterea forțelor de stânga. În ultimii10-15 ani CIA a fost implicată în organizarea și funcționarea justiției din Afganistan și Irak, după ce aceste țări au intrat în regim de ocupație militară americană. În aceste state musulmane, scopul declarat al CIA a fost combaterea terorismului și reprimarea insurgenței de factură religioasă. Spre deosebire de statele bananiere sau musulmane menționate, România este un stat membru cu drepturi depline al NATO și al Uniunii Europene, un aliat și un partener strategic al SUA, deci nu se justifică sub nicio formă imixtiunea ambasadei americane și a stației CIA la București în înfăptuirea justiției în România, astfel implicare fiind vădit nelegală și neconstituțională. În calitate de senator, în data de 14 martie 2016, am adresat ministrului justiției, Raluca Prună, o interprelare cu privire la constituționalitatea și legalitatea asistenței oferite de ambasada SUA Direcției Naționale Anticorupției, dar nici ministrul justiției, nici procurorul general al României, nici Consiliul Superior al Magistraturii nu au catadicsit să răspundă.

Raportat la conexiunile lui Coldea și Kovesi cu reprezentanți ai ambasadei SUA și ai stației CIA la București în scopul instrumentării unor dosare penale împotriva unor cetățeni români care fac parte din clasa politică, magistratură, presă sau mediul de afaceri, se impune anchetarea de urgență a șefului operativ al SRI și a procurorului șef al DNA sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trădare, urmând să se stabilească dacă aceștia au intrat în legătură cu agenți ai unei puteri sau organizații străine în scopul de a știrbi suveranitatea statului român prin acțiuni de subminare politică sau de aservire față de o putere sau organizație străină. Chiar dacă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat in rem referitor la ultimele dezvăluiri ale fostului deputat Sebastian Ghiță, care nu trebuie uitat că a fost și membru al Comisiei parlamentare de control a activității SRI, nimeni și nimic nu poate opri Parlamentul să constituie o comisie specială de anchetă având în vedere multitudinea, gravitatea și veridicitatea alegațiilor. Din păcate însă președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, are alte preocupări majore, căutând tot felul de găuri, noul ministru de justiție, Florin Iordache, a avut un debut timid și neconvingător, iar din Parlament nu s-au auzit voci sonore în acest sens, inclusiv președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, intrând în silenzio stampa.

Mulți sunt tentați să demobilizeze după ce Parchetul General a anunțat, cu o grabă cu care nu ne-a obișnuit, că nu se confirmă afirmația lui Sebastian Ghiță că ar fi achitat suma de 200.000 de euro pentru aducerea fostului director al FNI, Nicolae Popa, din Indonezia în România, întrucât s-a stabilit că transportul a fost achitat integral de către Poliția Română. Având în vedere că Poliția Română a exprimat anterior un punct de vedere totalmente contrar, respectiv că transportul lui Popa nu a fost suportat de către această instituție, se impun a fi clarificate anumite aspecte. Este posibil ca suma de care vorbește Ghiță să fi fost înregistrată ca  donație pentru Poliția Română și atunci plata transportului s-a făcut din conturile acestei instituții. Pe de altă parte, între data arestării lui Nicolae Popa în Indonezia (2 decembrie 2009) și data aducerii sale în România (21 aprilie 2011) au fost efectuate două deplasări în Indonezia de către reprezentanți ai Parchetului General și Ministerului de Interne, referitor la care se impune să se clarifice cine a suportat costurile. Astfel, după arestarea lui Popa, s-a deplasat la Jakarta o delegație condusă de procurorul Marius Iacob, adjunctul lui Kovesi, și de chestorul Vasile Viorel. Înainte de aducerea lui Popa în România, respectiv în perioada 11-18 martie 2011, a fost prezent în Indonezia însuși procurorul general Laura Codruța Kovesi, însoțită de adjuncta sa pe relații internaționale, Angela Nicolae.  Este posibil ca aceste deplasări să fi fost suportate   din suma la care face referire Ghiță, iar plata să fi fost efectuată printr-o firmă aflată sub acoperire. Cert este că perioada cuprinsă între revenirea din Indonezia a procurorului general Laura Codruța Kovesi și aducerea în România a lui Nicolae Popa, coincide cu perioada în care Ghiță susține că aceasta l-a presat și l-a instruit în vederea instrumentării dosarului de șantaj lui Sorin Ovidiu Vântu, patronul lui  Popa. Deci, lucrurile se leagă, totuși.

Valer Marian