BREAKING NEWS

Și-au dat “Baia de Aramă” pe față

In cazul fetitei de la Baia de Arama


Procurorii si-au dat arama pe fata


De cativa ani ma incearca o rusine tot mai mare ca am fost candva procuror, motivul fiind nestiinta de carte si abuzurile crase ale unor procurori, din pacate nu putini, indeosebi din Directia Nationala Anticoruptie, atat din structura centrala cat si din serviciile teritoriale Ploiesti, Oradea, Brasov, Constanta,Bacau, Suceava, Cluj-Napoca. Scandalul cu fetitei din Baia de Arama rapita si agresata de o procuroare de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, in contextul unei adoptii discutabile, ca sa nu zic dubioase, devoaleaza cel putin patru racile din parchete si din sistemul de justitie in general: necunoasterea sau sfidarea legii, apetitul pentru folosirea fortei, coruptia din sistem si solidaritatea de breasla pentru justificarea sau acoperirea unor abuzuri evidente .


Lipsa de carte, lipsa de competenta


Referitor la necunoasterea sau sfidarea legii in cazul de la Baia de Arama, trebuie relevat, in primul rand, ca procuroarea Maria Antoaneta Piturca, sefa Sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, nu a respectat prevederile Codului de procedura penala privind competenta materiala si teritoriala pentru presupusele infractiuni pentru care era cercetata asistenta maternala care a crescut-o pe minora Sorina Lucan de la varsta de un an. Impotriva acesteia a fost formulata plangere penala pentru infractiunile de rele tratamente aplicate minorilor, lipsire de libertate in mod ilegal, nerespectarea masurilor de incredintare a minorului, fals si inselaciune. Pentru aceste infractiuni, competenta materiala si teritoriala revenea parchetului de pe langa judecatoria la care este arondata localitatea Baia de Arama, respectiv Parchetului de pe langa Judecatoria Drobeta-Turnu Severin. In situatia in care parintii adoptivi sau avocatul lor au inregistrat plangerea penala la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, aceasta ar fi trebuit declinata spre competenta solutionare Parchetului de pe langa Judecatoria Drobeta-Turnu Severin. Pastrarea spre solutionare a acestei plangeri naste suspiciunea unui aranjament sau al unei comenzi. Parchetul superior de la Craiova putea sa preia acest dosar doar ulterior, pentru motive temeinice legate de complexitatea cauzei sau de lipsa de impartialitate a procurorilor de la Drobeta Turnu-Severin, ceea ce nu a fost cazul in speta.
In al doilea rand, procuroarea Piturca nu a respectat obiectul sau scopul mandatului de perchezitie domiciliara emis de instanta la solicitarea sa: ridicarea de obiecte si inscrisuri. O fiinta umana nu poate fi asimilata in niciun caz unui obiect. Cu ocazia unei perchezitii domiciliare poate fi ridicata o persoana fizica doar in cazul in care persoana respectiva are statut de urmarit general, in urma emiterii unui mandat de arestare preventiva sau a pronuntarii unei hotarari definitive de condamnare cu privare de libertate. Ori, in speta, nu era cazul. Aparatori zelosi din presa aservita au incercat sa o diculpe pe procuroarea Piturca invocand ca aceasta ar fi participat la punerea in executare a unei hotarari definitive de adoptie. Ori, procurorii nu au atributii de punere in executare a hotararilor judecatoresti, nici civile nici penale. In cauza, fiind vorba de o hotarare civila, aceasta putea fi pusa in executare numai printr-un executor judecatoresc, dar la fata locului nu a fost prezent niciun astfel de executor.


Solidaritate de breasla si suspiciuni de coruptie


Colegi de serviciu ai procuroarei de caz, in mod deosebit actualul procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, Tena Tulitu, au incercat sa o disculpe sustinand ca aceasta a respectat procedura intrucat a efectuat perchezitia domiciliara pentru a constata o stare nelegala de fapt si ca a ridicat minora pentru a o duce la Laboratorul de Medicina Legala din Craiova pentru a se constata daca a suferit rele tratamente. Aceasta alegatie este contrazisa de o adresa a Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj in care se precizeaza ca procuroarea le-a spus angajatilor solicitati de la aceasta institutie ca scopul perchezitiei este preluarea minorei. Dovada clara este faptul ca, dupa extragerea violenta din locuinta si tararea ei pe caldaram, procuroarea a predat-o pe fetita parintilor adoptivi si avocatului acestora, care se aflau intr-o masina privata, desi ar fi trebuit sa o introduca in autoturismul parchetului sau al politiei cu care s-a deplasat ea insasi, pentru a o duce in conditii de siguranta la Laboratorul de Medicina Legala. Folosirea violentei impotriva minorei nu era in niciun fel admisa. Edificatoare in acest sens sunt si dispozitiile articolului 910 din Codul de procedura civila, care statueaza ca, in cazul executarii hotararilor judecatoresti referitoare la minori, nu este permis niciunei personae sa bruscheze minorul sau sa exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea. O alta chestiune care se ridica in cauza este cum s-au putut distinge la Laboratorul de Medicina Legala urmele presupuselor rele tratamente aplicate de asistenta maternala de urmele lasate de violentarea minorei de catre procuroare.
Toate aceste elemente de fapt si incalcari de procedura nasc suspiciuni ca am putea fi in prezenta unui caz de coruptie. Un argument important in acest sens este relationarea existenta intre avocatul parintilor adoptivi,care a incasat un onorariu substantial, judecatorii si procurorii implicati in cauza. Conform informatiilor aparute in spatiul public, sotia avocatului parintilor adoptivi a fost pana recent, cand s-a pensionat, judecatoare la Curtea de Apel Craiova, unde a fost colega de serviciu cu judecatorii care au pronuntat hotararea definitiva de adoptie. Pe de alta parte, sotul presedintei completului de judecata care a pronuntat hotararea favorabila i-a fost sef procuroarei Piturca, ocupand pana relativ recent functia de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova. In atari conditii, este posibil sa fi existat un aranjament intre avocatul parintilor adoptivi, judecatorii si procurorii implicati in cazul Sorina Lucan, care se aflau in relatii apropiate atat profesionale cat si de familie. Un alt argument important este celeritatea cu care a fost pronuntata hotararea favorabila de adoptie, respectiv dupa numai doua luni de la respingerea acesteia de catre prima instanta, Tribunalul Mehedinti. In conditiile in care hotararea de respingere trebuia motivata, redactata si comunicata partilor, care aveau termen pentru a declara apel, iar, dupa inregistrarea apelului, acesta trebuia comunicat celorlalte parti, pentru a formula intampinare in termen legal, care, de asemenea, trebuia comunicata celorlalte parti, pentru a formula raspuns, ridica mari semne de intrebare fixarea termenului de judecata a apelului intr-un interval de timp atat de scurt si solutionarea acestuia la primul termen.


Un pluton de politisti pentru o fetita de 8 ani


Cazul de la Baia de Arama devoaleaza si apetitul sau apetenta tot mai crescuta a multor procurori din Romania pentru folosirea unei forte politienesti excesive. Procuroarea Piturca a mobilizat la Baia de Arama, pentru extragerea fetitei in varsta de 8 ani, nu mai putin de 32 de politisti( 20 in uniforma normala si 12 mascati, cu arsenalul de rigoare). In termeni militari, a fost mobilizat mai mult de un pluton de politisti. Ceea ce este vadit disproportionat, chiar absurd, atat ca forta cat si ca si cost intr-un astfel de caz. Lasa ca raspunde material statul si suporta financiar poporul contribuabil, gandesc multi procurori. Apetitul procurorilor pentru folosirea fortei a crescut exponential in timpul regimului Basescu, dupa ce Laura Codruta Kovesi a fost promovata procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si apoi procuror sef al DNA, cand telejustitia a devenit un modus operandi. Ca sa impresioneze poporul cu televizorul, la perchezitiile domiciliare efectuate la locuintele politicienilor si demnitarilor( ministri, parlamentari, primari, presedinti de consilii judetene, s.a.), erau folositi 10-20 de mascati, care dadeau buzna in locuintele acestora dis-de-dimineata, imediat dupa ora 6, fara sa tina cont ca puteau exista si copii, persoane in varsta sau persoane bolnave.
In statele democratice, pentru perchezitionarea sau retinerea unor persoane pentru fapte de coruptie sau de natura economico-financiara, se folosesc maximum 3-4 politisti imbracati in civil. Politistii din fortele speciale de interventie, mascati sau nemascati, se folosesc impotriva infractorilor periculosi, extrem de violenti, care sunt urmariti pentru fapte de terorism sau de crima organizata( trafic de droguri, trafic de persoane, trafic de armament), crime, rapiri, talharii, violuri. Multi procurori au folosit o forta disproportionata a statului inclusiv pentru executarea mandatelor de aducere a unor persoane care nu aveau calitatea de suspecti sau de inculpati. Cunosc un caz din judetul Satu Mare in care un om de afaceri a fost ridicat de acasa, unde avea un copil cu un handicap sever, de 20 de mascati in baza unui mandat de aducere emis de un procuror de la DIICOT Bacau, fara sa fi fost citat in prealabil. In plus, pe traseul de la Satu Mare la Bacau a trebuit sa suporte un supliciu de sorginte nazista: in fiecare judet a fost preluat intr-o alta duba de o formatiune similara de mascati, printre care a trebuit sa treaca, in timp ce acestia isi incarcau pe rand pustile cand trecea prin dreptul lor.
Astfel de practici nu au ce cauta intr-o tara normala, intr-o justitie normala. Realitatea trista este ca multor procurori romani le-a placut, mai ales in ultimul deceniu, sa faca uz excesiv de forta impotriva cetatenilor cercetati, prin incalcarea crasa si grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale acestora. La fel, cum le-a placut sa faca exces de interceptari, incalcand grav intimitatea cetatenilor. Parlamentul, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei si Ministerul Public au obligatia sa elimine astfel de excese prin acte de reglementare si masuri de sanctionare. Iar institutia Avocatului Poporului va trebui sa-si focuseze activitatea pe sesizarea si verificarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor prin astfel de excese. In cazul Sorina Lucan Avocatul Poporului a lipsit cu desavarsire, nu a zis nici pas, desi ar fi trebuit sa se sesizeze si sa fie prezent la fata locului in cateva ore. Cu atat mai mult cu cat, la inceputul anului trecut, prin Legea nr. 9/2018, a fost infiintat Avocatul Copilului, ca structura in cadrul institutiei Avocatului Poporului, care are drept scop promovarea si protejarea drepturilor copiilor in varsta de pana la 18 ani si care a devenit operationala, fiind coordonaia de un adjunct al Avocatului Poporului. Cazul de la Baia de Arama dovedeste atat aroganta, arbitrariul si lipsa de omenie a institutiilor de represiune ale statului, cat si lipsa de reactie sau lipsa de interes a institutiilor cu atributii de aparare a drepturilor cetatenilor.


Valer Marian