BREAKING NEWS

„Regina” Coldea, „turnul” Blejnar și „nebunul” Marta

Cu opt ani în urmă, în perioada februarie – martie 2011, bazându-mă pe informații furnizate de surse din ANAF și DIICOT, am făcut săptămânal, în calitate de senator de Satu Mare, declarații politice, interpelări și întrebări cu privire la corupția din vămi și contrabanda cu țigări și carburanți în care erau implicați șefi din ANAF, cele mai sugestive fiind „Jos cu gangsterul de la ANAF”, „Apel către procurorii DNA: nu-l lăsați în pace pe Sorin!”, „Cercul relaționar și infracțional din jurul președintelui ANAF”. Am prezentat în premieră cercul relațional și infracțional de la vârful ANAF, constituit într-un veritabil grup infracțional organizat: președintele ANAF, Sorin Blajnar, șeful său de cabinet, Codruț Marta, directorul general al Direcției Generale a Vămilor, Viorel Comăniță, comisarul general al Gărzii Financiare, Sorin Florea. Declarațiile și interpelările mele au fost preluate de mai multe ziare. Totodată, în aceeași perioadă, am fost invitat de posturile de televiziune Realitatea TV și Antena 3 la emisiuni pe tema identificării „Reginei” corupției din vămi și contrabandei din România. 

 

Țintă pentru două servicii secrete

În urma acestor declarații și interpelări parlamentare am devenit o țintă importantă pentru două servicii secrete din România. În data de 28 martie 2011 am fost anunțat de un coleg senator, care avea conexiuni cu principalul partid de guvernământ (PDL), că ministrul de interne Traian Igaș, conjudețean și prieten cu președintele ANAF, Sorin Blejnar, ministru despre care am dezvăluit tot în perioada respectivă că a fost implicat și el în contrabanda cu țigări, a dispus șefului serviciului secret al Ministerului de Interne (DGIPI) să-mi fie interceptat telefonul mobil și să fiu monitorizat permanent. În urma acestui ordin am fost monitorizat timp de șase luni de către o echipă de șase ofițeri din SIPI Maramureș, recurgându-se la ofițeri din județul vecin pentru a se evita scurgeri de informații și o eventuală identificare a acestora. Am reușit însă să-i identific pe toți șase după ce tatăl unuia dintre ei, șef de post într-o comună de lângă Baia Mare, s-a lăudat într-o duminică la bufetul sătesc că fiul său urmărește un senator din Satu Mare. Informația a ajuns la o persoană din Baia Mare, care a transmis-o unui cunoscut din Satu Mare, iar acesta mi-a transmis-o mie. L-am identificat ulterior pe fiul șefului de post în apropierea blocului în care locuiam, echipat în costum de motociclist.

Din data de 3 mai 2011 am fost supus de către Serviciul Român de Informații, al cărui șef operativ era generalul Florian Coldea, de asemenea conjudețean și prieten cu președintele ANAF Sorin Blejnar, unei operațiuni de control tehnic operativ total (CTOT), pe mandat de siguranță națională. Ceea ce a însemnat o supraveghere totală la domiciliu, în incinta Senatului, la biroul parlamentar din Satu Mare și pe traseele parcurse în București și la Satu Mare. În prima parte a săptămânii eram monitorizat de o echipă de șapte ofițeri SRI în București, începând de la aterizarea pe aeroportul Otopeni, iar, în a doua parte a săptămânii, eram monitorizat la Satu Mare, tot de către o echipă de șapte ofițeri SRI, începând de la revenirea pe aeroportul din localitatea de domiciliu. Timp de o lună a fost adusă la Satu Mare și o dubă goniometrică cu care am fost urmărit zi și noapte, ca un terorist periculos. Costurile de operare ale unui astfel de autovehicul sunt deosebit de ridicate.

Ce-i mâna pe ei în luptă?

Toată această risipă de forțe și de fonduri avea drept scop aflarea surselor mele de informații și stoparea dezvăluirilor prin intimidarea mea și a celor ce-mi furnizau informații. După 7 – 8 ani au ieșit la iveală dovezi clare privind motivele pentru care am fost urmărit ca un terorist periculos după declarațiile și interpelările privind corupția și contrabanda în care erau implicați șefii din ANAF și Direcția Generală a Vămilor. Devine tot mai evident că în aceste activități infracționale au fost implicați și șefi din SRI, care-i erau foarte apropiați generalului Coldea, primul-adjunct al directorului SRI din perioada respectivă. Primele dovezi în acest sens au apărut dintr-un dosar instrumentat de DNA cu privire la corupția din ANAF, dispariția fostului șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruț Marta, și preluarea postului Realitatea TV.

În primele luni ale anului 2011, Realitatea TV a fost vârful de lance al campaniei mediatice ce urmărea identificarea „Reginei” corupției din vămi și a contrabandei din România. Din declarațiile fostului deputat PSD Sebastian Ghiță reiese că tocmai în perioada respectivă a fost solicitat și folosit de procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, și de primul-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, în operațiunea de preluare a postului Realitatea TV și de înlăturare a patronului acestuia, Sorin Ovidiu Vântu, care a fost arestat în aprilie 2011. Realitatea TV a încetat atunci campania de dezvăluiri care se apropiase  de Palatul Cotroceni, respectiv de consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Răzvan Moldoveanu, care era nașul de căsătorie al lui Sorin Blejnar, și de președintele Traian Băsescu, care îl rugase anterior pe un ministru de Finanțe:”Lasă-l, te rog, în pace pe Sorin!”. În scurt timp, postul a fost preluat de omul de afaceri Elan Schwartzenberg bun amic cu Sorin Blejnar și Codruț Marta. Schwartzenberg era nașul de căsătorie a lui Marta și partener de vânătoare cu acesta, cei doi figurând pe lista invitaților de la Balc ai miliardarului Ion Țiriac. Astfel că, în urma unei operațiuni combinate SRI-Parchetul General-ANAF, Blejnar și grupul său au pus stăpânire pe postul de televiziune care le demasca fărădelegile, asigurând finanțarea la negru a Realității TV, cu ajutorul lui Codruț Marta, care a devenit director al agenției de știri Newsin, o subsidiara din grupul Realitatea. Mai pe șleau, contrabandiștii și complicii lor au preluat cel mai critic post de televiziune, beneficiind de concursul șefilor SRI și procurorului general al României.

O jumătate de milion de euro pentru omul lui Coldea

Din dosarul instrumentat de DNA reiese implicarea SRI în preluarea Realității TV, având în vedere că în funcția de președinte al Consiliului de administrație al SC Realitatea TV SA a fost numită Irina Chirică, care era iubita colonelului Vasile Cămărăscu, în perioada respectivă unul din cei mai de încredere oameni ai generalului Coldea. Cămărăscu a fost coleg de an și de cameră cu Coldea în timpul studiilor la Academia Națională de Informații. Totodată, a fost cavaler de onoare la nunta lui Coldea, care a avut loc în localitatea natală Târnova din județul Arad. Fostul șef operativ al SRI l-a promovat pe amicul Cămărăscu șef al Direcției SRI București (2008-2010), director adjunct al Direcției pentru Apărarea Constituției (2010-2012) și director adjunct al ORNISS (2012). Cămărăscu a fost trecut în rezervă după ce numele său și imagini cu el au apărut în dosarul invocat al DNA.

În acest dosar un martor cu identitate protejată a oferit procurorilor DNA o evidență cu datele, numele și sumele oferite de cunoscutul contrabandist băcăuan Radu Nemeș (condamnat la 9 ani de închisoare pentru evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat, fugit în SUA, unde a fost prins de FBI și extrădat) fostului șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, fostului director general al Direcției Generale a Vămilor, Viorel Comăniță, și fostului șef al Gărzii Financiare, Sorin Florea. În această evidență apare și colonelul Vasile Cămărăscu, cunoscut drept prieten apropiat al lui Codruț Marta, cu care este, de altfel, imortalizat în dosar în timpul unei vacanțe petrecute la Atena. Conform evidenței, colonelul Cămărăscu a primit de la contrabandiști aproape o jumătate de milion de euro într-un singur an, respectiv în perioada ianuarie 2011 – februarie 2012, când erau demascate corupția din vămi și contrabanda din România. Mai exact, omul de încredere al lui Coldea ar fi primit 291.000 de euro în 2011 și 150.000 de euro în februarie 2012. În anii respectivi colonelul Cămărăscu deținea funcția de director adjunct al Direcției pentru Apărarea Constituției din SRI, care avea între atribuții și monitorizarea și combaterea corupției, contrabandei și evaziunii fiscale.

Potrivit martorului acoperit, colonelul Cămărăscu era plătit pentru a-l anunța pe Codruț Marta când erau organizate acțiuni de filaj sau interceptări, și acesta primind cinci euro pe tona de carburant de contrabandă. Un detaliu interesant din dosar este că o apropiată a soților Radu și Diana Nemeș, avocata Mirela Olariu din Bacău, era în relații de prietenie cu soția generalului Coldea, care era tot ofițer SRI. Dorina Coldea a fost colegă de an cu soțul său și cu Vasile Cămărăscu la Academia Națională de Informații.

Taxă de potecție de cinci mii de euro/TIR

Recent am primit informații (inclusiv printr-o scrisoare-denunț) privind implicarea unor subalterni și apropiați ai generalului Coldea în contrabanda cu țigări din județul Satu-Mare, care a fost mulți ani principala zonă de trecere în România a țigărilor de contrabandă din Ucraina (cu TIR-ul, cu trenul, cu microbuze și autoturisme, cu turme de oi, cu deltaplane și cu drone). Potrivit unei apropiate a fostei șefe a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu (arestată, trimisă în judecată și condamnată pentru dare de mită pentru a fi menținută în funcție), aceasta i-a mărturisit că în perioada 2009-2010 i-ar fi achitat colonelului SRI Vasile Dragoș, care-i era și amant, suma de 5000 de euro pentru un TIR cu țigări de contrabandă trecut prin vamă cu complicitatea autorităților. Și erau trecute multe TIR-uri cu țigări de contrabandă pe zi. Colonelul Dragoș era în perioada respectivă șeful compartimentului de securitate economică din Direcția Județeană SRI Satu-Mare. La București șeful său direct era atunci controversatul general Sorin Cozma, un alt apropiat al generalului Coldea, referitor la care au planat suspiciuni că ar fi fost implicat și în afacerea Hexi Pharma. La Satu Mare, șeful direct al colonelului Dragoș era colonelul Cristian Soponar care a deținut funcțiile de locțiitor și apoi de șef al Direcției Județene a SRI. Și Soponar a fost coleg de an la Academia SRI cu generalul Coldea, care i-a fost naș de căsătorie. Vecinii colonelului Soponar l-au văzut frecvent la vila acestuia pe colonelul Dragoș și, în mod sigur, acesta nu îl căuta pentru a-i transmite informații prețioase la domiciliu.          

În februarie 2016 am formulat o interpelare și am depus o sesizare la DIICOT cu privire la un vast grup infracțional organizat din județul Satu Mare, din care făcea parte și colonelul SRI Vasile Dragoș, care era acuzat că, împreună cu șefi de la Fisc și din Poliție, a extorcat oameni de afaceri din zonă care aveau probleme penale, îndeosebi de evaziune fiscală. DIICOT mi-a comunicat ulterior că a transmis sesizarea mea la Serviciul Teritorial Oradea. În toamna anului 2016, în urma unei interpelări adresate ministrului justiției, mi s-a comunicat că sesizarea privindu-l pe colonelul Dragoș a fost transmisă de DIICOT Oradea  spre competentă soluționare Parchetului Militar Teritorial Cluj. Până în prezent acest parchet nici nu m-a citat în vederea audierii, nici nu mi-a comunicat vreo soluție, ceea ce mă face să cred că dosarul colonelului Dragoș a fost mușamalizat de către vajnicii procurori militari. Cu doi ani în urmă, colonelul Dragoș a fost trecut în rezervă și s-a pensionat, iar ulterior a fost angajat consilier personal de către primarul UDMR de Satu Mare, Gabor Kereskenyi, pe care l-ar avea la mână cu anumite informații compromițătoare.

Contrabanda de la Curtici și fina generalului Coldea

Generalul Florian Coldea nu a fost străin nici de contrabanda derulată în anii de glorie ai regimului portocaliu în județul său natal Arad, îndeosebi prin Zona Liberă Curtici. În 2009, cu concursul său, a fost numit prefect al județului Arad inginerul silvic Călin Bibart, anterior șef de ocol silvic la Lipova, iar soția acestuia, Cristina Bibart, a fost numită director general al Zonei Libere Curtici. Aceasta este singura zonă liberă de la frontiera de vest și a doua zonă liberă din România ca rulaj, după cea de la Constanța. Principalul criteriu de promovare a soților Bibart a fost acela că l-au avut naș de căsătorie pe generalul Coldea. Călin Bibart a fost prefect până în 2012, la căderea guvernului portocaliu, iar Cristina Bibart a rămas director general al Zonei Libere Curtici până în prezent. Conform unor surse locale, în această zonă liberă s-au derulat, îndeosebi în perioada 2009-2012, mari afaceri de contrabandă. Binomul SRI-DNA nu a realizat nicio descindere în această zonă și nu a întocmit niciun dosar privind afacerile derulate aici. Ar fi interesant de aflat ce operațiuni speciale a derulat SRI prin firmele sale acoperite în această zonă. În perioada respectivă, generalul Coldea și-a promovat un om de încredere în funcția de șef al SRI Arad, pe colonelul Dan Calalb, despre care tatăl acestuia mi-a mărturisit că, la un moment dat, i-a dus un pachet cu un miliard de lei vechi fiului său la București. La scurt timp după căderea guvernului portocaliu, mai exact la începutul lunii iulie 2012,  DIICOT a realizat cea mai mare captură de țigări de contrabandă din România (trei milioane de pachete) în Zona Liberă Curtici, dar nu se știe dacă și cum a fost finalizat acest dosar.

Generalul Coldea a fost preocupat de soarta finilor săi Călin și Cristina Bibart și în guvernările ulterioare. Așa cum am arătat, Cristina Bibart a fost menținută în fruntea Zonei Libere Curtici și în timpul guvernelor Ponta și Cioloș, precum și sub guvernările PSD – Dragnea. În 2015, în timpul guvernării Ponta, Călin Bibart a fost numit director al Departamentului de vânătoare din Romsilva, unde era director general Adam Crăciunescu, prieten și coleg de partid cu senatorul Ilie Sârbu, socrul șefului guvernului. În 2016, sub guvernarea Cioloș, Călin Bibart a fost promovat director general interimar al Romsilva. Ceea ce ne arată că SRI era interesat și de vânatul și de pădurile României. În vara anului trecut, Călin Bibart a fost ales viceprimar al municipiului Arad, devenind mâna dreaptă a primarului Gheorghe Falcă, căruia îi va lua locul dacă va fi ales europarlamentar pe lista PNL.

Conexarea dosarelor

Direcția Națională Anticorupție sau, poate mai bine, Parchetul General ar trebui să reia cercetările cu privire la mita încasată de colonelul SRI Vasile Cămărăscu, pe care procuroarea anticorupție Carmen Damian l-a făcut scăpat printre degete. După cum se știe, au fost trimiși în judecată doar complicii civili de la ANAF, Sorin Blejnar, Viorel Comăniță și Sorin Florea, care au fost condamnați în primă instanță la pedepse de cinci ani închisoare și așteaptă actualmente verdictul final al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totodată, ar trebui să preia dosarul colonelului SRI Vasile Dragoș, mușamalizat de Parchetul Militar Cluj, precum și dosarul DIICOT privind captura de trei milioane de pachete de țigări din Zona Liberă Curtici.

Pe de altă parte, având în vedere că dispariția lui Codruț Marta s-a produs la trei zile după ultima întâlnire cu colonelul Cămărăscu, care a avut loc la sediul SRI cu ocazia zilei de naștere a acestuia (18 mai 2012), ar trebui verificată și versiunea asasinării fostului șef de cabinet al lui Sorin Blejnar la comanda și cu implicarea unor foști șefi din SRI. Nu este exclus ca atunci Codruț Marta să fi amenințat că va dezvălui totul, inclusiv despre implicarea colonelului Cămărăscu și a generalului Coldea, dacă va fi arestat și anchetat, în contextul în care în perioada respectivă guvernarea fusese preluată de către USL, care urma să schimbe conducerea ANAF. Ultimele întâlniri cunoscute pe care le-a avut Codruț Marta înaintea dispariției sale au fost cu colonelul Vasile Cămărăscu în 18 mai 2012 și cu omul de afaceri Elan Schwartzenberg în 21 mai 2012. Afaceristul fugit ulterior în Israel era prieten apropiat și cu colonelul Cămărăscu, nu numai cu Codruț Marta. În 2017 a fost interceptat un SMS prin care Cămărăscu îl anunța pe Schwartzenberg că-l va vizita în Israel.

Prin prisma acestor ultime informații relevate, se conturează scenariul că generalul Florian Coldea ar putea fi mult căutata „Regină” a corupției din vămi și a contrabandei din România, fiind evident că „Regele” nu putea să fie decât președintele Traian Băsescu. Fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, și fostul ministru de interne Vasile Blaga au jucat rolul de turnuri (ture) pe tabla de șah a corupției și contrabandei autohtone. Iar fostul șef de cabinet Codruț Marta a jucat rolul nebunului (ofițerului). Simptomatic este că Coldea, Blejnar și Marta proveneau din același județ, Arad, și se aflau în relații apropiate. Blejnar și Marta au fost chiar consăteni, fiind originari din Săvărșin, și au fost colegi de școală și de facultate, precum și în Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad și în ANAF.

Coldea, Blejnar și Marta au fost promovați la București în anii de glorie ai grupului portocaliu de la Arad, condus de către ginerele Gheorghe Falcă și socrul Gheorghe Seculici, cunoscuți ca apropiați ai fostului președinte Traian Băsescu.

Valer Marian

Leave a comment