BREAKING NEWS

Prohodul DNA și complotul lui Kovesi

Din discuția înregistrată și dată publicității dintre procurorul șef al DNA, Anca Jurma, și fostul procuror șef al Serviciului de combatere a corupției din justiție, Florentina Mirică, rezultă că DNA se află în stare de agonie după un deceniu și jumătate de la nașterea sa. Discuția dintre Jurma și Mirică a avut loc în sediul DNA în data de 29 octombrie 2018, după mai bine de trei luni de la preluarea de către prima dintre acestea a șefiei interimare a DNA.

Jurma scapă turma

Afirmațiile făcute de Anca Jurma și Florentina Mirică reliefează o stare generală de demobilizare și de degringoladă în interiorul DNA până la cele mai înalte nivele. Șefa interimară a DNA folosește expresiile „deprimant” și „cooperativa munca în zadar” referitor la situația actuală din instituție, plângându-se că nu mai vin denunțători la DNA și persiflându-și subalternii pe care-i etichetează drept „o armată de bărbați” care se comportă „ca șoarecii”. Anca Jurma reiterează sugestiv o discuție pe care a auzit-o într-un restaurant între doi indivizi care făceau afaceri cu primăria, pe care a expus-o într-o ședință cu subalternii: „Stai liniștit că DNA-ul a murit, procurorul general e în evaluare, pe ăștia au căzut controalele, Dumbravă de la SRI s-a dus, deci nu mai e nicio problemă!”.

Florentina Mirică îi ține isonul relevând că a fost o experiență deprimantă în toate domeniile în care au fost făcute dosare, sens în care exemplifică cu vămile, unde s-a furat la fel și s-a făcut șpagă la fel ca înainte, după acțiunile DNA. Mirică semnalează că procurorii nu mai vor să facă dosare noi, nu mai vor să-și asume niciun risc, urmărind doar să scadă stocul cu clasări și să nu facă anchetă. Aceasta vorbește de „o bârfotecă perpetuă” în instituție, reiterând faptul că „nimeni nu pune osul la treabă”. Mirică conchide că în acest moment nu vede nicio soluție, devoalând că la ora actuală „nimeni nu mai ascultă de nimeni în instituție” și opinând că „cineva ar trebui să-și asume răspunderea și să facă măcar un dosar bun”.

Este de remarcat că șefa interimară a DNA recunoaște că „au existat procurori slabi, care nu au gândit probabil cu creierul lor, au crezut că fac pe plac cuiva” și folosește epitetul „loaze” la adresa unor subalterni. Anca Jurma își exprimă neîncrederea și față de adjuncții DNA, pe care îi vede „disperați”. Florentina Mirică plusează că aceștia au venit la ea cu „probleme de grădiniță”. Mirică este chiar caustică la adresa primului adjunct al procurorului șef al DNA, Călin Nistor, despre care afirmă că „nu e cazul să se umfle atâta” că a fost cel mai drept și cel mai corect, și cu procurorul șef-adjunct al Secției a-I-a de combatere a corupției, Dănuț Volintiru, despre care afirmă că „are două fețe” și „n-are verticalitate”. Jurma adaugă că și șeful Secției a-II-a de combatere a infracțiunilor conexe, Marius Bulancea, este câteodată „atât de fixist pe opiniile lui, atât de direcționat”, încât îi este greu să vorbească cu acesta. Unde sunt procurorii „de elită” cu care epata fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, și ce s-a ales din sloganul „Noi suntem DNA!”.

Revocata și centrează și dă cu capul

Discuția dintre Anca Jurma și Florentina Mirică a fost dată publicității de site-ul g4media în data de 18 decembrie 2018. Cu o viteză care nu îl caracterizează, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a sesizat a doua zi Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze verificări cu privire la înregistrarea apărută în presă. După cum se știe, în acest serviciu a fost încadrată cu delegare, după revocarea din iunie 2018, fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, care a fost scăpată astfel de procurorul general Lazăr de rușinea de a se întoarce la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. În opinia mea, Kovesi nu este străină nici de înregistrarea discuției dintre șefa interimară a DNA, Anca Jurma, și procuroarea Florentina Mirică, nici de publicarea acesteia în presă. Coincidența face că fosta Zeiță Anticorupție este în relații apropiate atât cu procuroarea Florentina Mirică, presupusa autoare a înregistrării, cât și cu patronul site-ului g4media, Dan Tapalagă.    

Florentina Mirică a fost unul dintre procurorii anticorupție cei mai de încredere și cei mai apropiați ai fostei șefe a DNA, care a promovat-o în 2014 procuror șef al Serviciului de combatere a corupției din justiție, prin care a urmărit să aibă control asupra magistraților din România. Dovada cea mai concludentă a apropierii lor o constituie faptul că fosta șefă a DNA a însoțit-o la Consiliul Superior al Magistraturii pe Florentina Mirică când a fost cercetată disciplinar pentru deconspirarea principalului denunțător, care avea statut de martor amenințat și protejat, din dosarul DIPI (serviciul secret al Ministerului de Interne), în care au fost inculpați inclusiv foștii miniștrii de interne Gabriel Oprea și Petre Tobă. Mirică a fost primul procuror care s-a înscris în iulie 2018 la concursul organizat pentru funcția de procuror șef al DNA, după revocarea lui Kovesi. Justițiara și curajoasa Mirică a provocat-o și a înregistrat-o pe șefa interimară a DNA la câteva zile după ce a rămas fără funcție, în urma constatării de către CSM a încetării delegării sale în funcția de procuror șef al Serviciului de combatere a corupției din justiție. Iar discuția apărută în presă după ce Mirică a solicitat și a obținut la finele lunii noiembrie 2018 transferul de la DNA la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde activase șase luni înainte de a fi promovată la DNA în 2011.

Dan Tapalagă este un amic mai vechi al Laurei Codruța Kovesi, din perioada în care acesta era purtător de cuvânt al fostului ministru de justiție Monica Macovei, care a propus-o pe Kovesi în funcția de procuror general al României. Kovesi a fost prietenă și colegă de an la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca cu actuala soție a lui Tapalagă, judecătoarea Monica Niculescu. Aceasta a devenit în 2005 secretar general al Ministerului Justiției și șefă de cabinet al fostului ministru Monica Macovei, cu concursul președintelui de atunci al PD, Emil Boc, cu care a fost, de asemenea, colegă de an la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. Aproape sigur că și Monica Niculescu a avut un rol în selecția și promovarea prietenei sale Codruța în funcția de procuror general al României în toamna anului 2006. În perioada următoare Dan Tapalagă și site-ul hotnews pe care îl conducea atunci au beneficiat de informații și documente în premieră și în exclusivitate de la Parchetul General, inclusiv de rechizitorii din dosare importante.

În aceste circumstanțe devine plauzibil scenariul că revocata Laura Codruța Kovesi a și centrat și a și dat cu capul în scandalul înregistrării și publicării discuției în care a fost implicată actuala șefă interimară a DNA. Adică, Kovesi a instigat-o pe prietena sa Mirică să o provoace și să o înregistreze pe Anca Jurma și tot ea i-a furnizat înregistrarea pentru publicare amicului Dan Tapalagă, jurnalistul care se credea cândva Bob Woodward și Carl Bernstein la un loc. Iar acum este posibil ca tot Kovesi că ancheteze circumstanțele în care a fost efectuată această înregistrare și aspectele rezultate din aceasta.

Cruce pentru lupta anticorupție

Care a fost scopul lui Kovesi nu este dificil de intuit. Aceasta a urmărit în primul rând compromiterea actualei șefe interimare a DNA și preluarea interimatului de către un procuror mai apropiat și mai devotat. Concomitent a urmărit o lovitură de imagine prin care să devoaleze opiniei publice starea deplorabilă în care a ajuns DNA după revocarea sa și să stârnească regrete pentru că a fost schimbată din funcție.

Numai că pentru starea muribundă în care a ajuns DNA principala vinovată este tocmai Laura Codruța Kovesi. Ea este unul din principalii ctitori ai Binomului SRI-DNA, prin care a aservit parchetul anticorupție principalului serviciu secret din România. Ea este coautor al protocoalelor încheiate cu SRI și Înalta Curte de Casație și Justiție care au permis intruziunea ofițerilor SRI în anchetele procurorilor și în „câmpul tactic” din justiție. În mandatele sale de procuror șef al DNA denunțurile au devenit regina probelor. Ea este cea care a promovat și a protejat procurorii abuzivi, cu o pregătire și cu o experiență precară, cu deviații comportamentale serioase, ca Mircea Negulescu, Lucian Onea, Ciprian Man, Jean Uncheșelu, ș.a. Demobilizarea și degringolada au început să se manifeste în DNA în ultimii săi ani de șefie, după eliminarea SRI din ancheta penală prin decizia Curții Constituționale din iunie 2017 și după devoalarea protocoalelor secrete încheiate cu SRI.

În ultimii doi ani, fără „sprijinul de specialitate” al ofițerilor SRI, fără ajutorul controversaților generali Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, Kovesi and co nu au mai ieșit cu niciun dosar important de corupție, dovedindu-și micimea sau impotența profesională. Realitatea tristă este, deci, că Laura Codruța Kovesi a devenit groparul DNA. Colac peste pupăză, recentele eliberări pe bandă rulantă ale unor condamnați care făceau parte din categoria marilor corupți (foștii miniștri Elena Udrea, Dan Șova, Constantin Niță, fostul procuror șef al DIICOT, Alina Bica, fostul președinte al ANAF, Șerban Pop, milionarul din despăgubiri de la stat, Horia Simu, ș.a.), generată de nelegala constituire a completelor de cinci judecători (denumite complete de execuție) de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sub conducerea președinților Livia Stanciu și Cristina Tarcea (fapt de care Kovesi și Coldea nu sunt străini) au pulverizat efectiv credibilitatea luptei anticorupție, îndeosebi din ultimii cinci – șase ani, care au coincis cu conducerea DNA de către revocata Zeiță Anticorupție și au fost considerați perioada de apogeu a acestei lupte. Cu adevărat, acum se poate vorbi de o cooperativă munca în zadar.

Valer Marian