BREAKING NEWS

Prevederile abuzive ale “Legii Offshore”

COMUNICAT

 

Asociația Dominocost, cu sediul în București str. Iriceanu Ion nr .19 , e-mail: dominocost@yahoo.com, își exprimă îngrijorarea cu privire la prevederile abuzive si neconstituționale, indreptate impotriva intereselor Romaniei, cuprinse în Legea ” privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Legea “offshore”, adoptata in Camera Deputatilor in 09.07.2018 si retrimisa de Presedintele Romaniei catre reexaminare, va acționa în detrimentul intereselor cetatenilor, a calitatii vietii si intereselor oamenilor care locuiesc in unele zonele costiere, din următoarele motive :

1. încalcă autonomia locală (dreptul primariilor de a hotara ce se construieste in localitatile lor) în favoarea companiilor petroliere;
2. încalcă dreptul cetățenilor de a participa la luarea deciziilor în materie de urbanism și construire in localitatile lor, pentru proiecte gen Petromidia, executate de companiile petroliere;
3. încalcă dreptul constituțional la un tratament egal în fața legii, fie că sunt cetățeni simpli, care trebuie să întocmească documentații de urbanism și să respecte restricții și interdicții de urbanism pentru construirea unei case pe litoral, fie că sunt companii petroliere cu cifre de afaceri de zeci de miliarde de dolari, ce doresc să construiască obiective gen Petromidia;
4. creează precedente grave prin derogarea totală de la legislația urbanismului și construcțiilor pentru obiective cu impact major, gen Petromidia, caracteristice începutului revoluției industriale, perioadă în care nu existau meseria de urbanist sau conceptul de dezvoltare durabilă;
5. prin legiferarea derogarilor si incalcarilor autonomiei locale, se creeaza posibilitatea legala si morala pentru entitati, din alte domenii, cu impact semnificativ gen Rosia Montana, sa solicite legi speciale cu aceleasi avantaje si derogari;
6. impune interdicții și restricții pe terenurile românilor, situate în zone rare și valoroase pentru ei și pentru potentialul turistic-litoral limitat al țării, în favoarea unor companii private ( titularii de acorduri petroliere offshore);
7. face o expropiere mascată, fără justă și dreaptă despăgubire, în folosul unor companii petroliere, prin instituirea interdicțiilor și restricțiilor de construire impuse terenurilor oamenilor;
8. exclude, in mod practic, Comitetul Național al Zonei Costiere (C.N.Z.C.) de la luarea deciziilor de amplasament în zona costieră a obiectivelor companiilor petroliere prin termenul foarte scurt de 30 de zile pentru avizare, in caz contrar considerandu-se acord tacit.
C.N.Z.C. este instituția care, de 16 ani, în mod legal, se ocupa de armonizarea dezvoltării în zona costieră, și care prin componența ei ampla (printre alții, Institutul de Cercetare ”Grigore Antipa” și alte ONG-uri care apara mediul și litoralul ) are nevoie de o perioada mai lunga de deliberare si luare a deciziilor;
9. permite irosirea a cel puțin 3 kilometri liniari de deschidere la Marea Neagră, pretabili pentru turism, doar in cazul un singur obiectiv construit de companiile petroliere în zona litorală. România mai are aproximativ 17 kilometri liniari, deschidere la Marea Neagră, liberi pentru construcții, care sunt potriviți turismului de masă. Aceste obiective gen Petromidia pot fi construite in interiorul uscatului astfel incat litoralul sa ramana pentru turism si recreere.
10. Proiectul de lege permite companiilor petroliere:
– să nu respecte planurile de urbanism, planurile de amenajare a teritoriului, planurile de management și planurile de gospodărire integrată a zonei costiere ;
– să nu întocmească documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, la construirea de obiective gen Petromidia, în zone cu vocație turistică;
11. creează o inegalitate fiscală între titularii de acorduri petroliere offshore și titularii de acorduri petroliere onshore;
12. anuleaza guvernelor și parlamentelor viitoare, dreptul legal de a modifica fiscalitatea în privința activităților comerciale ale titularilor de acorduri petroliere offshore. În viitor, în funcție de nevoi si de condițiile economice, legiuitorii au dreptul să modifice diverse impozite aplicate românilor, dar, conform proiectului acesta nu vor mai putea modifica, cel puțin 30 ani, impozitele plătite de companiile petroliere offshore;
13. preia din legislația anterioară (din perioada vânzării dezastruoase a companiilor Petrom si Petromidia) reglementările fiscale favorabile companiilor petroliere și abrogă reglementările fiscale care aduc mai mulți bani la buget, adoptate în guvernările anterioare;
14. explozia uriasa din 12 decembrie 2017 de la obiectivul Baumgarten-Austria, soldata cu raniti si pagube insemnate, explozia din 15 ianuarie 2018 de la obiectivul Hurezani-Gorj, soldata, de asemenea, cu pagube insemnate si explozia din zilele acestea de la sonda de gaze naturale, din Harghita soldata cu un muncitor mort, ne arata ca obiectivele autorizate prin derogari si incalcari ale drepturilor primariilor si vecinilor, induc in unele zone riscul de accidente urmate de explozii fara ca locuitorii limitrofi si autoritatile locale sa fie consultate;
15. atribuie in mod nejustificat caracterul de ”considerent imperativ de interes public
major ” unor investitii private care urmaresc obtinerea de profit;
16. schimba legislatia acceptata la momentul semnarii acordurilor petroliere in favoarea companiilor petroliere care opereaza in offshore.

Prevederile cele mai contestate din Legea “offshore” sunt urmatoarele:

1. – art.2 litera a) si litera b), aliniatul (i) și litera j) introduce ca lucrări executate, în baza actului de autorizare emis de Ministerul Energiei, construirea pe uscat a Terminalelor de Coastă compuse din instalații, echipamente și construcții necesare operațiunilor de tratare, curățare, uscare, comprimare a gazelor naturale ori a țițeiului;
-art.2 lit.b) : ”Lucrarile reprezinta un obiectiv de interes public major”. Obiectivele industriale apartinand unor firme private care produc profit si care cer facilitati fiscale pentru ”tratarea si prelucrarea petrolului” si gazului, resurse care vor fi vandute in afara tarii, nu sunt de interes public si cu atat mai mult interes public major;
-art.2 lit. c): ” lucrarile la sonde reprezinta un considerent imperativ de interes public major ”. Saparea ,…reparatia unor sonde in offshore apartinand unor companii private, care au ca prim deziderat extragerea de gaze si titei in vederea vanzarii lor si realizarii de profit, nu pot fi considerate interes public si cu atat mai mult un considerent imperativ si major. Investitiile private ale unor companii private nu pot fi puse pe acelas nivel cu necesitatile de inzestrare ale Armatei sau cu situatiile de siguranta nationala. Conform prevederilor acestui articol de lege, putem considera de interes public major chiar si activitatea firmelor de paza si protectie, care asigura paza unor obiective civile. Oare in caz de poluare, de accident, de realizare neconforma ( vezi cazul exploziei Deep Water Horizont din 2008 care a provocat cea mai mare poluare din istoria SUA ), aceste evenimente vor fi tratate cu indulgenta avand in vedere considerentul imperativ de interes public major ?;
-art.2 lit. j) defineste plaja in mod limitativ, pentru ca sa se poata cataloga zona Plajei Tuzla-Costinesti ca nefiind plaja, in contextul executarii lucrarilor companiilor petroliere. In mod clar, definitia plajei exista in legislatie nefiind necesara o definitie limitativa pentru acest termen. In noul context, oferit de acest articol, plajele virgine de la Vadu, comuna Corbu si de la nord de epava din Costinesti, nu sunt plaje si nu beneficiaza de protectia legilor de mediu si a legilor de protectie a plajelor;
-art.2 lit. k) defineste regimul turistic al unei zone in mod limitativ, fara a se tine de seama de conceptul dezvoltarii durabile, pentru a se putea eluda legile mediului, conform carora statiunile turistice beneficiaza de o zona de protectie;
-art.3 alin.(1) întărește faptul că actul de autorizare emis de Ministerul Energiei înlocuiește autorizatia de construire / desființare pentru Terminalul de Coastă de pe uscat. Construirea unui obiectiv gen Petromidia, de către titularii de acorduri petroliere offshore, va fi autorizată de Ministerul Energiei și nu de către primăria pe raza căruia va funcționa obiectivul, așa cum prevede legislația în vigoare. Astfel, se încalcă dreptul fundamental al unei comunități locale și al autorității publice locale de a participa și a decide în privința autorizării construirii și funcționarii unui obiectiv de tipul Petromidia, în localitatea lor;
-art.3 alin. (3) ” Sunt exceptate de la autorizare …. operatiunile periodice de optimizare…, cum ar fi reparatiile, reabilitarea……” pentru lucrarile la sonde si lucrarile offshore. Adica se pot face operatiuni la fel ca la construire : optimizare, reabilitare fara autorizatii;
-art.3 alin. (4): ” Actul de Autorizare si avizul .. se emit in termen de 30 zile …si isi mentin valabilitatea pe toata durata de executie a lucrarilor” Ca urmare, autoritatile trebuie sa delibereze si sa aprobe acte in max. 30 de zile de la depunerea lor, documente care, conform art.6 aliniatul (1), vor fi valabile 5 ani, adica 60 de luni, adica 1800 de zile si care vor realiza instalatii, care conf. atr. 29, vor functiona 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire de inca 15 ani, si la a caror interventii de optimizare sau de reabilitare nu vor trebui emise noi Acte de autorizare sau avize;
-art.3 alin.(5) : ”Actul de autorizare se poate emite cu privire la ansamblul lucrarilor … conform solicitarii titularului.”. Deci, daca titularul solicita in max. 30 de zile, Ministerul Energiei va trebui sa delibereze si sa aprobe si pentru terminalul de coasta si pentru conductele submarine si pentru instalatiile submarine de la gura zacamantului, instalatii care vor functiona pana la 45 ani de la punerea in functiune;
2. – art.6 alin. (1): ” Certificatele de urbanism…, precum si orice alte permise si autorizatii emise in vederea executarii lucrarilor/ lucrarilor la sonde, sunt valabile ptr. o perioada initiala de 36 de luni de la data emiterii cu posibilitatea prelungirii la cerere cu inca 24 de luni ” si alin. (3) : ”Acordurile emise de autoritatile competente in domeniul protectiei mediului pentru lucrarile offshore si lucrarile la sonde se emit in termen de 30 de zile …”. Conform aceste articole, intelegem ca, odata obtinute actele pentru construire, titularii au posibilitatea ca timp de cinci ani sa negocieze si alte conditii ( posibil cele mai favorabile conditii fiscale ) in timp ce autoritatile trebuie sa emita acte dupa numai 30 de zile de deliberare, pentru obiective care, in cazul unor accidente, pot polua semnificativ aerul si marea ( vezi accidentele din 2008 din Golful Mexic);
-art.6 alin. (4) : ” In cazul in care lucrarile genereaza modificari ale planului urbanistic zonal, ale planului urbanistic de detaliu si ale planului urbanistic general, costurile aferente sunt suportate de titular ”. Se creeaza premiza de modificare a planurilor urbanistice din zona in favoarea unor companii private, fara consultarea cetatenilor care locuiesc si au proprietati in zona afectata;
-art.7 alin (1) legiferează realizarea lucrarilor subterane care vor impune restrictii si interdictii pe terenurile vecinilor, prin derogare de la toate cerintele urbanistice și toate interdicțiile și restricțiile legale existente, adică fără a ține cont de PUZ, PUG, PATJ și fără a necesita întocmirea documentațiilor de urbanism. În schimb, prin art.7 alin(3), interdicțiile și restricțiile pe care un astfel de obiectiv le va impune zonelor învecinate, trebuie introduse în PUZ, PUG, PATJ, și respectate de toată lumea. Prin acest articol, sunt total avantajate companiile petroliere care vor face investitii, fără a se respecta cerințele urbanistice, restricțiile legale și toate interdicțiile din planurile de urbanism, din planurile de amenajare a teritoriului, din planurile de management, din planurile de gospodărire integrată a zonei costiere, fără a se întocmi documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului. Toate celelalte persoane fizice și juridice, trebuie să respecte cerințele urbanistice, restricțiile legale și toate interdicțiile din planurile de urbanism, din planurile de amenajare a teritoriului, din planurile de management și din planurile de gospodărire integrata a zonei costiere și, de asemenea, trebuie să întocmeasca documentații de urbanism și de amenajare a teritoriului, adică, să respecte tot ceea ce titularii de acorduri petroliere offshore nu sunt obligați, conform art.7 alin. (1) din lege. Prin aceste derogări totale de la legea urbanismului și amenajării teritoriului, titularii de acorduri petroliere offshore, pot realiza lucrari subterane, în zona litorala și limitrofă, lângă locuințe, turism și agrement. În schimb, după ce au construit limitrof sau chiar în zone cu vocație turistică, companiile petroliere offshore impun interdicții și restricții de construire în zonele cu vocație turistică și limitrofe;

-art.7 alin. (6) : ” Titularii au obligatia de a lua masuri, astfel incat amplasarea terminalelor de coasta sa se incadreze in peisagistica zonei….. a plajelor in scop turistic ”. Se lasa la latitudinea titularilor incadrarea unui obiectiv gen Petromidia, in zonele adiacente plajelor amenajate in scop turistic. Acest lucru este din start incorect fata de locuitorii si proprietarii din zonele adiacente, avand in vedere ca un obiectiv industrial este incompatibil cu plajele amenajate in scop turistic. Singura masura prin care se pot incadra in peisaj terminalele de coasta este aceea ca TC sa fie amplasate la distante semnificative de plaje, astfel incat sa nu se vada si sa nu emane mirosuri;
3. – art.8 : ” Prin derogare de la prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice …. si de la prevederile ..Legii nr.82/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil ” se deroga lucrarile petrolistilor de la legea arheologiei si epavelor;

4. – art 10 alin (2) lit. a): ” Dreptul de trecere ….. dreptul de acces , dreptul de folosinta.. la lucrarile subterane.. cu privire la imobileledin zona de siguranta ” si -art. 11 alin (1): ” Dreptul de trecere prevazut la art.10 are caracter legal si se exercita de drept pe toata durata operatiunilor petroliere (conf. art. 29, pe 30 ani, plus 15 ani) fara a necesita obtinerea unui acord prealabil al proprietarilor ..” da “drept de trecere neconditionat” petrolistilor ( entitati private) pe terenurile cetatenilor, in baza unei simple notificari de 10 zile inainte ( conf. art. 12 pct.(3) ), fara a exista in prealabil un acord din partea proprietarilor acest lucru fiind o expropiere mascata, fara justa si dreapta despagubire a unor proprietari privati in favoarea unor firme private;

5.- art.15 alin. (1):” Prin derogare de la OUG 19/2006, aprobata prin Legea 274/2006 … si prin derogare de la OUG 202/2002, aprobata prin Legea 280/2003 ” se interzic „constructiile in zona de protectie a conductelor ”, se rapeste dreptul unor UAT-uri de a mai construi pe terenurile lor, cele mai valoroase, de pe malul marii, acest lucru reprezentand tot o expropriere mascata in folosul unor entititati private.
– art.15 alin.(2) : ” Lucrarile de subtraversare cu conducte executate intre izobata de 2 metri si 300 metri de la linia de coasta se realizeaza prin foraj orizontal dirijat si/sau, dupa caz, prin tunel…….fara a aduce atingere accesului liber la plaja, sigurante, protectiei turistilor”. Aceasta reglementare nu isi are rostul, pentru ca zona de la 2 metri adancime a apei este lipita de zona de scaldat. De asemenea, la distanta de 300 metri de la linia de coasta, discutam inca de plaja, unde vara sunt turisti;

6. – art. 15 alin.(3): ”Prin derogare de la prevederile art.6 din Legea 597/2001…. lucrarile pot incepe si/sau se pot realiza pe tot parcursul anului ” deroga lucrarile petrolistilor din zona costiera de la legea care interzice sa se construiasca in sezonul estival, in statiuni;

7. – art. 16 alin. (2): ”derogă de la prevederile art. 68 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 202/2002, privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, cu modificările ulterioare”, astfel încât titularii de acorduri petroliere offshore pot construi conducte, instalații, adică obiective gen Petromidia pe uscat, în zona costieră, prin avizarea tacita a studiilor de impact aferente de către C.N.Z.C. avand in vedere termenul nerezonabil de emitere de 30 zile. Această derogare este o încălcare a tratamentului egal, în fața legii, a celor care vor să construiască în zona litoral – costieră, avand in vedere ca, pentru obtinerea Avizul Zonei Costiere pentru lucrarile din zona plajelor, petrolistii beneficiaza de acordul tacit;

8. – art. 17 deroga activitatile de realizare a lucrarilor de la Codul Muncii;

9. -art.18: ”Titularii de acorduri petroliere ….beneficiaza pe toata durata derularii acestora, de nivelurile de redeventa petroliera, praguri de productie bruta aferenta acestor cote existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi” si ” Legea 73/2018…. si Legea 261/2013 nu se aplica”. Astfel, prin conditii derogatorii de la legislatie, nivelul incasarilor totale din exploatarea resurselor de hidrocarburi (redevente, impozit pe profit, impozit pe veniturile suplimentare) scade prin noua lege in loc sa creasca. Din 2009 ( cand OMV-Petrom, in plina criza si lipsa acuta de venituri la buget, a preferat sa faca provizioane si nu a platit dividente privand Statul de cota lui si de incasarile din impozitul pe dividente) in spatiul public, romanii si guvernantii acestora si-au afirmat dorinta de crestere a incasarilor din exploatarea resurselor de hidrocarburi, avand in vedere ca, incasarile Statului roman erau mici comparativ cu alte tari posesoare de zacaminte similare sau mai mari. Prin legea offshore, legislatia in vigoare, introdusa la cererea FMI, care impune impozite pentru a duce nivelul de incasari la niveluile din Europa, este derogata;

10. -art.19 alin.(2): ”Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere” lasa la latitudinea titularilor de perimetre offshore ca, prin preturile de vanzare declarate, sa se incadreze intr-o cota sau alta de impozitare, neexistand astfel o baza clara de incadrare. Deasemenea transele de procente sunt mai mici decat legislatia in vigoare si sunt neclar redactate, lasand loc la interpretari ( transa initiala de 30% conf. art.19 alin.(2) lit. a) este urmata de o transa mai mica de 15% conform art.19 alin.(2) lit. b) urmata la lit.c), de o transa mai mare de 20%). Acest fapt face ca titularii sa aiba posibilitatea de a interpreta legea in sensul ca vor avea procente mai mici de plata in conditiile unor profituri mai mari. In Europa exista taxa “Robin Hood” care impoziteaza supraprofitul obtinut de petrolisti, nu pentru ca au un management performant, ci pentru ca pretul hidrocarburilor creste sau zacamantul este mult mai productiv (decat s-a preconizat initial, cand s-au inchieiat si negociat, redeventele si lipsa cotei din productie a Statului ). Petrolistii au obtinut, la inchierea acordurilor petroliere, conditii favorabile, adica, redevente mici si lipsa cotei de participare a statului la productie. Legislatia, netemeinic analizata si votata din privatizarea Petromidiei, face ca la 17 ani, Romania sa mai aiba de incasat jumatate de miliard de USD. Astfel, daca luam ca baza de calcul pretul actual al gazului de 80 ron/MWh, cota de impozit ar fi de 30 %, semnificativ sub cota de 60%, conform legislatiei in vigoare, care se aplica inclusiv exploatarilor offshore existente ( zacamantul Lebada, expoatat din 1996 de Petrom);
11. – art. 25 pct.(2) permite ”firmelor straine sa proiecteze ,sa construiasca si sa opereze instalatiile aferente operatiunilor petroliere offshore”. Acest fapt face ca studiul Deloitte, din aprilie 2018, comandat de petrolisti, in care spune ca vor fi incasate 71 miliarde USD, de Stat, si ca vor fi create 30.000 de locuri de munca, sa fie fals. Daca vor proiecta, vor construi si vor opera firme straine, multi din banii investiti de petrolisti, nu vor fi incasati de firme romanesti. Multe taxe vor fi incasate de tarile de unde provin firmele straine. Cei mai multi salariati nu vor fi din Romania, pentru ca firmele straine care vor veni sa proiecteze si sa construiasca, sunt specializate. Acestea vor aduce propriile utilaje specializate, operate de proprii salariati specializati. Firmele straine au facut, intre 2010 si 2018, forajele din deepwater ( zona de ape adanci, unde OMV-Petrom & ExxonMobil-BAHAMAS au gasit uriase zacaminte si unde Lukoil a gasit zacaminte semnificative) cu platforme superspeciale operate de proprii salariati, aduse din Golful Mexic, operatiuni platite cu 490.000$/zi. Pentru operatiunile offshore s-au solicitat chiar scutiri de TVA. Deci, prin art.25, acceptandu-se ca firmele straine sa proiecteze, sa construiasca si chiar sa opereze obiectivele offshore, castigurile statului si numarul de salariati sunt tot mai mici, existand posibilitatea ca impozitarea firmelor respective in Romania sa nu poata fi facuta sau sa fie inventate metode de externalizare a profiturilor sau de declarare a unor venituri mult mai mici.
Singurele castiguri certe ale statului sunt din redevente, care sunt minime in comparatie cu sumele totale incasate din redevente, cote de productie si supraimpozite pe profit de tari ca Olanda, Anglia, Germania, Norvegia ( vezi studiul Deloitte din mai 2018)
Faptul ca pot opera firme straine sau chiar din paradisuri fiscale (vezi cazul operatorului din Neptun Deep – Exxonmobil Exploration and Production România Limited Nassau (Bahamas) Surcusala Bucureşti care are rezidenta in Bahamas) vor face ca profiturile sa fie externalizate si toata discutia din spatiul public referitor la impozitul pe veniturile suplimentare sa fie inutila;

12. –art.26 permite titularilor ca ”reabilitarea ….si reparatiile capitale, referitoare la platforme marine, aflate in curs de executare” sa nu fie supusa avizarii prevazute de prezenta lege. Aceasta masura derogatorie poate fi ceruta in viitor si de catre alti actori economici, din alte domenii economice, cu impact semnificativ pe mediu precum industria extractiva pe principiul egalitatii in fata legii.

13. De asemenea, atragem atentia Presedintiei Romaniei si celor interesati si afectati ca, recent, o legislatie derogatorie, adoptata fara analiza temeinica, a generat un scandal urias in Parlamentul Australian (martie 2018). Oficialii australieni au constatat ca, din 2013 pana in prezent, “ExxonMobil Australia Pty.Ltd” ( subsidiara ExxonMobil) nu a platit deloc impozitul pe profit (Tax Corporate) Statului Australian si au anuntat ca nu vor plati impozit pe profit pana in 2021. Parlamentul Australian a demarat o ancheta pentru a vedea ce brese din legislatie au folosit petrolistii din offshore. Spre exemplu, la un venit de 18 miliarde dolari (in perioada 2013-2014), “ExxonMobil Australia Pty.Ltd” nu a platit impozitul pe profit (Tax Corporate ), in conditiile in care o alta firma australiana (Woodside ) de petrol si gaze, la un venit( Income) de 4.8 miliarde dolari ( in perioada 2013-2015) a platit un impozit pe profit de 1.1 miliarde dolari .
Sursa: https://www.aph.gov.au/Parliamentary_Business/Committees/Senate/Economics/Corporatetax45th .

În consecinta, pentru ca in aceasta lege, interesele companiilor petroliere offshore sunt foarte bine reprezentate, iar interesele fiscale prezente și viitoare ale statului roman si interesele locuitorilor si turistilor din zonele unde vor fi construite Terminalele de Coasta, nu sunt deloc apărate și reprezentate, solicitam autoritatilor, Presedintelui Romaniei, Guvernului Romaniei, Parlamentului, SRI, SIE si Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Ministerului Energiei, Ministerului de Finante, ANRM, urmatoarele:

1. Sa impuna institutiilor si autoritatilor competente ( inclusiv : Academia Romana, Academia de Studii Economice, Institutul Geologic Roman, Institutul de Petrol si Gaze, Institutul de Economie Mondiala, SIE ) realizarea unui Studiu Comparat intre legea aflata in promulgare si Legile norvegiene (care si-au dovedit eficienta atat pentru statul norvegian, cat si pentru companiile petroliere care foreaza in Marea Nordului) .
2. Sa impuna institutiilor si autoritatilor competente ( inclusiv : Academia Romana, Academia de Studii Economice, Institutul Geologic Roman, Institutul de Petrol si Gaze, Institutul de Economie Mondiala, SIE ) realizarea unui Studiu Comparat intre legea aflata in promulgare si Legile adoptate, in anii 2011, in Australia, care acum sunt vehement contestate de Parlamentul Australian, pentru ca au permis companiilor petroliere sa nu plateasca impozite din 2012 pana in prezent si sa dea dreptul petrolistilor sa afirme ca nu vor plati ce a cerut legislativul pana in anul 2021.
3. Sa impuna realizarea unor Studii de Impact si de Oportunitate, institutiilor romanesti abilitate si competente ( Academia Romana, Institutele de Cercetare din cadrul Academiei Romane, etc.), referitoare la aspecte privind constitutionalitatea, dreptul proprietatii private si fiscalitatea. Parlamentul Roman, Statul Roman, Presedintele Romaniei, nu au dreptul sa-si intemeieze deciziile folosind doar studiile realizate de compania Deloite, in luna aprilie si luna mai, care sunt platite de petrolisti si care, la capitolul Disclaimer, afirma raspicat ca nu-si asuma responsabilitatea studiilor realizate decat in fata clientilor (adica in fata petrolistilor).
4. Sa demareze un Referendum referitor la conditiile pe care Statul Roman le poate acorda petrolistilor, care pe viitorii 10, 20, 30 de ani, vor exploata rezerve de hidrocarburi semnificative din Marea Neagra. Asociatia noastra sustine exploatarea resurselor Marii Negre de catre companiile petroliere si este constienta de faptul ca actualii titulari de perimetre offshore au capacitatea financiara si tehnologica de a o face. Singurele cerinte pe care le avem sunt ca exploatarile sa nu afecteze mediu din zona costiera si marina, sa nu afecteze viata, turismul, proprietatile cetatenilor din zona litorala si veniturile Statului roman sa fie corecte asa cum sunt cele colectate de statul norvegian. Nu vrem ca Statul roman si implicit poporul roman sa ajunga iar in situatiile cunoscute, de privatizari dezavantajoase gen Petromidia sau Petrom.

Având în vedere cele de mai sus, cerem Presedintelui Romaniei să urmareasca cu diligenta Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și cerem organelor abilitate cu apărarea tarii și a cetățenilor să se autosesizeze referitoare la aspectele semnalate mai sus. Presedintia Romaniei, Parlamentul, SRI, SIE si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, trebuie să apere echilibrul dintre interesele statului, solicitările legitime ale cetățenilor din zona litoral – costieră și interesele companiilor petroliere.
Solicitam autoritatilor, Presedintelui Romaniei, Guvernului Romaniei, Ministerului Energiei, Ministerului de Finante, ANRM si celorlalte autoritati publice implicate, sa nu accepte clauze confidentiale si anexe confidentiale sau secrete referitoare la conditiile financiar-fiscale, in Acordurile Petroliere si in celelalte documente asumate de Statul Roman in raport cu entitati private care concesioneaza perimetre si exploateaza resurse naturale romanesti. Toate documentele in care se face referire la aspecte financiar-fiscale privind resursele naturale ale Romaniei concesionate catre terti de Statul Roman, trebuie sa fie in totalitate transparente si publice, astfel incat cetateanul roman, adevaratul lor proprietar, sa stie cum sunt gestionate.

Prin aceasta lege se va hotara soarta pentru viitorii 30 ani a resurselor strategice ale Romaniei din Marea Neagra.

Asociația Dominocost                                                           august 2018