BREAKING NEWS

O țară năpădită de „partide de intelligence”

Frunte îngustă și braț înarmat al interesului național, generalul Gabriel Oprea a scăpat recent de pe piscurile Maramureșului porumbelul că partidele lui Victor Ponta și Dacian Cioloș, Pro România respectiv PLUS, sunt „partide de intelligence”, astfel explicându-se că au deja două cifre în sondaje. Nașul lui Ponta și amicul celui mai cunoscut unchi al lui Cioloș, generalul Virgil Ardelean, vorbește de data aceasta în cunoștință de cauză. Mai ales că a fost și un apropiat al păpușarilor acestor partide: George Maior, Ioan Rus, respectiv Florian Coldea.

 

Ascensiunea lui Ponta, pe bază de SIE și SRI

Cariera profesională și politică a lui Victor Ponta, devenit președintele Pro România anul trecut, a fost vădit și substanțial influențată de relația sa cu serviciile secrete. După cum se știe, Ponta a fost racolat în SIE de către generalul Cornel Biriș în 1997, când era procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, și a activat în acest serviciu ca ofițer deplin conspirat până în 2001. La scurt timp după racolarea sa, deși avea expriență în procuratură de doar doi ani, Ponta a fost promovat de la un parchet de judecătorie direct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sărind două trepte: parchet de tribunal și parchet de curte de apel. Generalul Biriș l-a prezentat ulterior pe Victor Ponta premierului PSD Adrian Năstase drept un tânăr de perspectivă. În calitate de șef al Guvernului, Năstase l-a numit, în aprilie 2001, șef al Corpului de control al primului-ministru, cu rang de secretar de stat, iar în martie 2004 l-a promovat ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanțare internațională și aplicarea aquis-ului comunitar. În aceeași perioadă, în calitate de președinte al PSD, Năstase l-a promovat președinte al Organizației de Tineret și vicepreședinte național al partidului pe care-l conducea.

Victor Ponta devenit președintele PSD la congresul din februarie 2010, cu sprijinul substanțial al SRI, care era condus de nașul său de căsătorie George Maior. Amicul său Sebastian Ghiță a mărturisit că, înainte de acest congres, a petrecut o vacanță exotică cu directorul SRI, George Maior, și cu primul său adjunct, generalul Florian Coldea, pe care i-a rugat să-l ajute pe Ponta să preia frâiele PSD. Ponta a mai fost ajutat atunci și de socrul său Ilie Sârbu, care a fost ofițer deplin conspirat în DIE în ultimii ani ai regimului comunist, și de către fostul ministru de interne Ioan Rus, care-i fusese naș de căsătorie lui Maior. Ce se știe mai puțin, în cazul în care nu ar fi devenit președintele PSD, Ponta și nașul Maior aveau pregătit planul B: ruperea PSD și constituirea partidului balama UNPR, cu Ponta președinte și cu celălalt naș, Gabriel Oprea, președinte executiv.

Plocoanele lui Ponta pentru statul paralel

În perioada în care a fost premier (2012-2015), Victor Ponta a asigurat perpetuarea și chiar întărirea statului paralel creat de ex-președintele Traian Băsescu. Potrivit lui Liviu Dragnea, numărul doi în PSD în perioada respectivă, Ponta a constituit primul guvern USL împreună cu directorul SRI, George Maior, și a solicitat aviz de la SRI pentru fiecare membru al cabinetului său. Totodată, Ponta a asigurat cele mai mari bugete de până atunci pentru serviciile secrete. A asigurat atribuirea mai multor hoteluri, cabane și alte clădiri pentru SRI. A asigurat votarea de către Parlament, în toamna anului 2014 a pachetului de legi Big Brother (legea retenției datelor, legea cartelelor pre-pay, legea securității cibernetice) inițiate de către SRI, deși Parlamentul European recomandase statelor membre ale Uniunii Europene respingerea legilor de această factură. Noroc că au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională la începutul anului următor.

Și mai sugestiv, Ponta a asigurat votarea de către Parlament în decembrie 2013 a tuturor rapoartelor anuale de activitate ale SRI de la preluarea șefiei acestei instituții de către tandemul Maior-Coldea, deși acestea ar fi trebuit prezentate și aprobate anual. Nu mai puțin de șase rapoarte anuale, pe perioada 2007-2012, au fost aprobate la foc automat, aproape cu unanimitate de voturi, în circa un sfert de oră. În aceste rapoarte au apărut primele mențiuni privind instituționalizarea Binomului SRI-DNA și constituirea de echipe mixte procurori-ofițeri SRI. Relația deosebit de apropiată a premierului Ponta cu șefii principalelor servicii secrete din România a fost pe deplin relevată de partidele de tenis, șprițurile și parangheliile la care a participat la vilele de protocol ale SRI. Niciun alt premier nu s-a lăfăit în acestea ca Victor Ponta. Colac peste pupăză, dacă Ponta devenea președinte al României în 2014, urma să-l desemneze premier pe nașul George Maior și să-l ungă șef al SRI pe nașul Gabriel Oprea.

După ce a devenit anul trecut liderul noului partid balama Pro România, Victor Ponta s-a umflat în pene că are doi consilieri importanți. Unul este fostul ministru de interne Ioan Rus, care este bine relaționat atât cu fostul director al SRI George Maior cât și cu fostul șef aș serviciului secret al Ministerului de Interne, generalul Virgil Ardelean, zis Vulpea, unchiul lui Dacian Cioloș. Al doilea este generalul Silviu Predoiu care a fost cel mai longeviv șef operativ al SIE, deținând funcția de prim-adjunct al directorului serviciului în perioada 2005-2018, la origini ofițer de Securitate. Prin cooptarea lui Predoiu, Ponta a urmărit o dublă lovitură: să-și securizeze trecutul acoperit din SIE și să exploateze relațiile acestuia din lumea euroatlantică, îndeosebi din SUA, unde nu a beneficiat de prea multă încredere.

Rolul unchiului Virgil în ascensiunea nepotului Dacian

Despre Dacian Cioloș, proaspătul președinte al PLUS, am scris pe larg că-și datorează cariera politică în mare parte unchiului Virgil Ardelean, care a fost cel mai longeviv șef al serviciului secret al Ministerului de Interne. După ani și ani de negări sau ezitări, Cioloș a recunoscut recent relația sa de rudenie cu controversatul general. Spre finalul anului trecut au fost devoalate începuturile politice ale lui Dacian Cioloș în Junimea Vetrei Românești și în organizația de tineret a PUNR, în care a deținut funcția de președinte național în 1995. PUNR își avea sediul central la Cluj-Napoca, unde în perioada respectivă era șef atotputernic al Poliției unchiul său Virgil Ardelean, strâns conectat la acest partid și la jocul piramidal Caritas.  Aproape sigur că intrarea și promovarea lui Cioloș în PUNR i-au fost asigurate de unchiul Virgil, care poza în mare patriot după ce își făcuse stagiul profesional în miliția comunistă, unde a fost secretar UTC.

Tot unchiul Virgil i-a asigurat intrarea în arena politică și guvernamentală la București, unde relaționase cu lideri importanți din principalele partide politice (PNȚ-CD, PNL, PD, PSD) în perioada în care a fost șeful serviciului secret al Ministerului de Interne (1998-2007) și șeful Direcției de Management Operațional din acest minister (2007-2009). În 2005, după preluarea guvernării de către Alianța PNL-PD, Dacian Cioloș a devenit consilierul ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, din guvernul Tăriceanu 1. În 2007, după constituirea guvernului Triceanu 2, în urma ruperii Alianței PNL-PD, pentru Cioloș a fost creat expres un post de subsecretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul Agriculturii condus de liberalul Decebal Traian Remeș. După câteva luni, respectiv în octombrie 2007,  Cioloș a devenit ministru al agriculturii în locul lui Remeș, care a trebuit să demisioneze după ce i-a fost instrumentat un dosar discutabil de corupție de către DNA în colaborare cu serviciul secret al Ministerului de Interne, care a fost condus și se afla sub influența unchiului Virgil.   

Sprijinul marelui broker de la Cluj

În anul 2009, în timpul guvernării PDL-PSD, Dacian Cioloș a schimbat macazul politic. După ce unchiul său Virgil Ardelean a fost renumit șef al serviciului secret al Ministerului de Interne de către ministrul de interne Gabriel Oprea (funcție pe care a deținut-o doar câteva săptămâni), Cioloș a fost recuperat de către președintele Traian Băsescu, care a înființat expres o comisie prezidențială pentru elaborarea unei strategii în domeniul agriculturii și l-a numit șef al acesteia, cu rang de consilier prezidențial. În februarie 2010, la propunerea și cu susținerea președintelui Traian Băsescu și a PDL, care era membru al Partidului Popular European, Dacian Cioloș a fost desemnat în funcția de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pe care a deținut-o până în 2014.  Aproape sigur că la această nominalizare și susținere a avut un cuvânt de spus relația apropiată a unchiului Virgil cu președintele Traian Băsescu și pupila sa Elena Udrea.

Dacian Cioloș a urmărit cu orice preț să rămână comisar european pentru Agricultură sau în alt domeniu și după alegerile europarlamentare din 2014. Aflând că această funcție ar putea reveni socialiștilor, Cioloș i-a comunicat președintelui nou ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, că ar putea trece la socialiști. Astfel că a demarat negocieri cu Victor Ponta, care era șeful guvernului României și președintele PSD în perioada respectivă. Acum se știe cu certitudine că Dacian Cioloș a fost prima opțiune a guvernului Ponta și a președintelui Traian Băsescu pentru ocuparea unei funcții de comisar european în 2014. Printr-o scrisoare adresată președintelui Juncker la finele lunii iunie 2014, premierul Ponta l-a propus pe Cioloș comisar european pentru Agricultură sau pentru Dezvoltare Regională. Actualul comisar european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu a fost a doua opțiune, dar totuși a fost desemnată întrucât președintele Juncker nu l-a mai agreat pe Cioloș, pretextând că s-a impus creșterea numărului de femei în funcțiile de comisar european. Ce se știe mai puțin este faptul că Ponta i-a solicitat atunci lui Cioloș drept garanție semnarea unei adeziuni la PSD, de care s-a ocupat fostul ministru Ioan Rus, bunul prieten al unchiului Virgil Ardelean.

Ioan Rus și Virgil Ardelean erau prieteni dinainte de 1990, când au deținut amândoi funcții importante în cadrul tineretului comunist la Cluj-Napoca. Rus a fost președintele Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști pe Centrul Universitar Cluj-Napoca, iar Ardelean a fost secretar UTC pe Miliția Județeană. După 1990, când a debutat ca om de afaceri, Rus a avut anumite probleme penale, de care a scăpat cu ajutorul lui Ardelean, care era atunci șeful Poliției Economice. În 1996 s-a produs o rentâlnire instituțională, Rus deținând funcția de prefect al județului Cluj iar Ardelean pe cea de șef al Poliției Municipiului Cluj-Napoca. În 2000, când a devenit ministru de interne în Guvernul Năstase, Rus l-a menținut pe Ardelean șef al servicului secret al Ministerului de Interne, deși fusese promovat în această funcție în 1998 de către PNȚ-CD, principalul adversar politic de atunci al PSD. În 2005, după pierderea guvernării de către PSD, Rus a intervenit la ministrul de interne care i-a succedat, Vasile Blaga, cu care se afla în relații apropiate, să-l mențină pe Ardelean în fruntea serviciului secret al MAI. Iar la începutul anului 2009, după ce PSD a revenit la guvernare în coaliție cu PDL, Rus a intervenit la amicul său Gabriel Oprea, care fusese desemnat ministru de interne în primul guvern Boc, pentru ca Ardelean să fie renumit șef al servicului secret al MAI. După ce Ardelean a trecut în rezervă și la pensie, Rus l-a relaționat cu vechiul și apropiatul său partener de afaceri Ion Țiriac.  Ulterior, sub acoperirea unei fime de protecție și pază (ArViFox Security Vision), Ardelean și-a constituit un adevărat serviciu privat de informații care funcționează în sediul firmei lui Țiriac de lângă Ambasada Chinei din București.

Generalul Coldea, în spatele lui Cioloș

Și Dacian Cioloș a fost deosebit de culant și generos cu serviciile secrete în perioada în care a fost premier (noiembrie 20015-decembrie 2016). Guvernul Cioloș a avut cei mai mulți membri suspectați că ar fi fost ofițeri acoperiți sau colaboratori ai serviciilor secrete. Și premierul Cioloș a asigurat serviciilor secrete bugete majorate substanțial. Și el a asigurat întărirea Binomului SRI-DNA prin controversata Ordonanță de Urgență a Guvernului nr.6/2016, care a permis transformarea SRI în organ special de cercetare penală. Această ordonanță a fost adoptată noaptea ca hoții de Guvernul Cioloș, a fost aprobată tacit în Parlament, care era controlat de PSD și ALDE, iar până astăzi nu a fost abrogată, cu toată lupta clamată împotriva statului paralel de către președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Premierul Cioloș a fost în relații apropiate cu fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, căruia i-a făcut pe plac numindu-i un fin, pe inginerul silvic Călin Bibart din Arad, în funcția de director general al Romsilva. Pe curată meritocrație, cum îi place lui Cioloș să bată toba. Generalul Coldea nu i-a rămas dator. Un general aflat la pensie mi-a spus recent că în spatele ultimelor mișcări politice ale lui Cioloș s-ar afla fostul șef operativ al SRI și că în rândul rezerviștilor SRI s-ar fi dat sfoară în țară să fie sprijinit fostul premier.

Generalul Gabriel Oprea știe, așadar, bine, de ce noile partide ale foștilor premieri Dacian Cioloș și Victor Ponta sunt „partide de intelligence”. Ar merita verificat dacă fostul maior de securitate Alexandru Iordache, care a activat și în SRI după 1990, considerat părintele spiritual al partidului PLUS, a fost relaționat cu generalul Florian Coldea sau cu generalul Virgil Ardelean, cu care este posibil că fi fost coleg de generație la Școala de ofițeri de miliție și securitate de la Băneasa. Prin coroborarea faptelor prezentate, este evident că noile partide conduse de foștii premieri Ponta și Cioloș urmăresc să destructureze partidele tradiționale de stânga și de dreapta, respectiv PSD și PNL, în perspectiva confruntărilor electorale din 2019 și 2020. Iar, la trâmbițatul generalului Oprea, celor două „partide de intelligence” urmează să li se alăture UNPR, care este alcătuit preponderent din rezerviști cu gradele la vedere din armată, poliție, jandarmerie și pompieri. Dacă vor avea succes, un viitor milităros țara are. Cu generalul Oprea la vedere și trei foști șefi de servicii secrete, generalii Coldea, Predoiu și Ardelean, la butoane.

Valer Marian