BREAKING NEWS

Fuga după case și muzele justiției

 Coat_of_arms_of_the_Senate_of_Romania

 

 

Adresată: Doamnei ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună

Senator: Valer Marian

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral: nr. 1

Grup parlamentar: independent

 

Obiect: Verificarea situației juridice a imobilului construit în sistem duplex cu imobilul în care locuiesc părinții procurorului șef al DNA

 

Sedința Senatului din: 21.03.2016

 

În temeiul art.112 alin.1 din Constituţia României şi art. 162 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

 

INTERPELARE:

 

Tatăl fostului ministru al Justiției, Monica Macovei, domnul Vasile Gherghescu, a primit în timpul regimului comunist (pe care l-a servit ca magistrat în perioada bolșevică şi ca înalt nomenclaturist, respectiv ca și consilier în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, în perioada ceaușistă, când a fost decorat pentru meritele sale în slujirea regimului cu Steaua Republicii, prin decret semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu) o vilă impozantă în Bucureşti (în zona Parcului Ioanid), din care fuseseră alungaţi proprietarii, familia Petrini. Deşi în anul 1995 au fost notificați asupra cererii de revendicare a imobilului de către fiica proprietarilor de drept, Ana Maria Petrini, soţii Vasile şi Silvia Gherghescu au reuşit să cumpere vila în 1996, profitând de prevederile Legii nr.112/1995 privind vânzarea către chiriaşi a caselor naţionalizate de regimul comunist, cu concursul fiicei lor, care a devenit avocat, după o carieră de procuror de 15 ani, și care, în calitate de apărător metamorfozat al drepturilor omului, inclusiv al dreptului la proprietate, a înfierat public în mod repetat și cu mânie proletară actul normativ de care s-au prevalat părinții săi. În această situație, urmaşa proprietarilor de drept a apelat la justiţie şi a obţinut retrocedarea vilei prin hotărâri favorabile la Tribunalul Bucureşti şi la Curtea de Apel Bucureşti.

În 2005, după ce doamna Monica Macovei a ajuns ministru al Justiţiei, petenta Ana Maria Petrini a pierdut însă vila la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul soţilor Gherghescu şi a schimbat integral hotărârea iniţială, în sensul că a respins acţiunea în restituire. Petenta a obţinut o soluţie favorabilă de-abia în anul 2013, după ce a fost sesizată Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a constatat nelegalități și iregularități făcute de instanța supremă în favoarea părinţilor doamnei Monica Macovei, în baza cărora a fost inițiată revizuirea procesului, a fost anulată decizia Înaltei Curţi și cauza a fost trimisă spre rejudecare. În final, după un alt proces, Tribunalul Bucureşti a hotărât ca proprietarul de drept să intre în posesia imobilului pentru care s-a judecat din 1995.

IMG_20160313_155250 (1)Un caz de nelegalitate similar a fost sesizat la adresa tatălui fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi, actualmente procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Ioan Lascu, care a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului Mediaș timp de 30 de ani.

În timpul regimului comunist, în timp ce exercita funcția de procuror șef al Procuraturii locale Mediaș și avea calitatea de membru al Comitetului executiv municipal Mediaș al Partidului Comunist Român, domnul Ioan Lascu a primit în chirie o casă naţionalizată (cu anexe garaj și coteț), situată pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaş, pe care a cumpărat-o după Revoluție, profitând de prevederile Legii nr.112/1995. Casa respectivă a aparţinut cetățeanului român de naționalitate germană Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel că a fost naţionalizată, cu plata de despăgubiri. Această casă a fost construită în sistem duplex cu casa situată pe strada Sondorilor nr.12 (având, de asemenea, anexe garaj și coteț), care a aparţinut cetățeanului Krestel Hanz, verişor cu Krestel Johann, care a plecat definitiv din ţară în aceeași perioadă, astfel că și aceasta a fost naţionalizată, cu plata de despăgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriată înainte de 1989 soţilor Spineanu Ilie şi Doina, care au cumpărat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr.2690/29.05.2002 cu Primăria municipiului Mediaş şi înscriind-o în Cartea Funciară potrivit încheierii nr.2202/29.05.2002.

Conform unui memoriu înaintat de soții Spineanu Ilie și Doina Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României în data de 25.09.2012, după adoptarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, procurorul şef Lascu a pus ochii şi pe casa vecină de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foştii proprietari Krestel Hanz şi Regina să efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel că, în urma unor demersuri dubioase în justiție, s-a ajuns, în mod stupefiant, la desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de către soţii Spineanu Ilie şi Doina, prin sentinţa civilă a Tribunalului Sibiu nr.205/25.02.2008, rămasă definitivă prin decizia civilă a Curţii de Apel Alba Iulia nr.86/A/09.05.2008 şi irevocabilă prin decizia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.10.063/11.12.2009, deşi foştii proprietari nu au depus, în termen legal, notificare legală de restituire a imobilului în natură ci doar o notificare pentru despăgubiri băneşti.

Potrivit memoriului, soţii Krestel Hanz şi Regina au fabricat în 2004, după depunerea notificării pentru despăgubiri băneşti, o notificare de restituire în natură, în care se menţionează că aceasta a fost expediată în anul 2001, dar instanţa de judecată a înlăturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituţie în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. În această situație, soţii Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual şi uz de fals împotriva soţilor Krestel Hanz și Regina şi a executorului judecătoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş, la care activa procurorul Ioan Lascu, a dispus neînceperea urmăririi penale după ce a tergiversat soluţionarea cauzei din 2005 până în 2010. După aproape un deceniu de procese, soţii Spineanu au pierdut şi au părăsit casa poftită de părinţii fostului procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, actualmente procuror şef al DNA. În Mediaș s-a vehiculat în perioada respectivă că scopul acestor demersuri a fost acapararea casei deținută de soții Spineanu de către procurorul șef Ioan Lascu în vederea mutării în aceasta a fratelui doamnei Laura Codruța Kovesi, Sergiu Lascu, director adjunct la Societatea Națională Transgaz.

Consider că, raportat la aspectele prezentate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca şi în cazul părinţilor ex-ministrului Justiției Monica Macovei, să dispună efectuarea de verificări prin Inspecţia Judiciară asupra nelegalităților și neregularităţilor din dosarele civile și penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie și Doina respectiv Krestel Hanz și Regina, precum şi asupra potenţialelor influenţe exercitate asupra justiţiei şi administraţiei locale de procurorul șef Ioan Lascu și de fiica sa Laura Codruţa Kovesi, care a deținut în perioada soluționării litigiilor funcțiile de procuror șef al structurii locale Sibiu a DIICOT și de procuror general al României. Un argument în acest sens este şi faptul că Primăria municipiului Mediaş nu s-a comportat şi nu s-a apărat în litigiile respective ca un proprietar, în numele Statului Român, cel mai probabil datorită influenţelor exercitate de procurorul şef Lascu.

Pentru considerentele expuse, vă solicit, în calitate de ministru al Justiției și de șef al Ministerului Public, să dispuneți Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și procurorului general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze verificări asupra nelegalităților și neregularităților din dosarele civile și penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie și Doina respectiv Krestel Hanz și Regina referitor la imobilul situat pe strada Sondorilor nr. 12 din municipiul Mediaș, precum și cu privire la activitatea și conduita necorespunzătoare a magistraților care au soluționat dosarele respective, a căror imparțialitate a putut fi afectată în urma exercitării unor posibile influențe, urmând să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse.                                                                                                                                                                                                                                                                  

În sprijinul verificărilor solicitate, anexez prezentei interpelări copii de pe memoriul soților Spineanu Ilie și Doina, notificările înaintate de soții Krestel Hanz și Regina și decizia civilă a Curții de Apel Alba Iulia nr. 221/2012, pronunțată în data de 19.04.2012 în dosarul nr. 2420/257/2010.

Solicit răspuns scris și verbal.

 

Senator

Valer Marian

pag1