BREAKING NEWS

Fraude cu subvenții APIA și documente false la Certeze

Raportul OLAF ( Oficiul European Anti-Fraudă) din anul 2017 arată că în statele membre UE, prejudiciul produs bugetului comunității se ridica la 3 miliarde de euro. Conform documentului, românii conduceau în clasamentul fraudelor, la acea dată, urmați de unguri și polonezi. În ceea ce ne privește, documentele OLAF sunt confirmate  de comunicatele și buletinele de presă publicate de Direcția Națională Anticorupție, care arată că, timp de un deceniu, aproape fiecare program de finanțare cu bani de la  Comisia Europeană a fost fraudat. Pornind de la aceste informații, în aprilie 2019, platforma PressHub.ro a publicat o analiză, stabilind un tipar referitor la cei care fraudează sau încearcă să obțină ilegal bani europeni, precum și tipurile de fonduri cel mai des fraudate. Redacția noastră a intrat în posesia unor documente care dovedesc faptul că Primăria Comunei Certeze se încadrează perfect în tiparul fraudelor descrise mai sus. În ciuda sistemelor informatizate, implementate în cadrul APIA și în primării, cu scopul de a reduce birocrația și corupția, funcționarii publici și aleșii locali inventează noi și noi moduri de fraudare, prejudiciind atât bugetul comunitar cât și drepturile fermierilor.

 

            Analiza PressHub.ro stabilește că APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) și SAPARD sunt numai două dintre programele prin care “primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele românești au încercat să obțină ilegal subvenții sau alte finanțări în agricultură, ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulți bani decât ar fi meritat”. Astfel, conform analizei susmenționate, principalele tipuri de fraudatori desprinse din rechizitoriile procurorilor sunt: primarul de comună mică sau medieși funcționarul public (din minister, primărie, consiliu județean sau APIA, fie că este referent sau director în instituție).

            Cele mai frecvente ilegalități identificate de magistrați sunt: falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente, decontarea multiplă a subvențiilor, lipsa derulării activităților pentru care beneficiarii au primit finanțări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferință, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost virați în contul beneficiarilor. 

Studiu de caz, comuna Certeze

            Dacă credeți că, în 2019, pușcăria îi mai sperie pe aleșii locali sau pe funcționarii “inventivi” atunci când vine vorba despre fraudarea fondurilor europene, vă înșelați. Un exemplu elocvent pentru setea de bani comunitari dobândiți prin mijloace ilegale vine din una dintre cele mai de vază localități din țară. Comuna Certeze, cunoscută pentru gospodăriile impresionante și casele impunătoare ale cetățenilor săi vrednici, face parte dintr-o zonă binecuvântată (Țara Oașului), dar, după cum veți vedea, aflată prea departe de brațul scurt al legii. Fermierii nemulțumiți ne-au relatat că, de mai mulți ani, persoane din conducerea Primăriei Certeze, alături de funcționari publici din cadrul Centrului Județean APIA Satu Mare sau din APIA Livada, topografi și firme angajate de primărie, cu dedicație, își dau concursul în fraudarea subvențiilor APIA pentru pășuni.

            Sesizări referitoare la fraude și la tentative de fraude cu subvenții APIA referitoare la Primăria Certeze au mai fost. Oamenii spun că autoritățile nu au verificat fraudele sau că dosarele deschise în urma sesizărilor împotriva unor funcionari au fost blocate la DNA Oradea.

            Recent, o tentativă de fraudă a ieșit la iveală odată cu depunerea dosarelor la Centrului Județean APIA Satu Mare, când funcționarii le-au comunicat unor fermieri interesați în obținerea subvențiilor, că există suprapuneri de teren. Cum erau posibile suprapunerile, când loturile de pășune câștigate prin licitație cu un an înainte erau bine măsurate și delimitate pe un plan al pășunilor realizat, datat, semnat, înregistrat și asumat de părți imediat după licitație, nu se știe. Mai mult, fermierii prejudiciați aflaseră că cineva, o mână divină, le înjumătățise suprafețele pentru care puteau solicita în mod legal subvenții.

            Practic, după ce oamenii licitaseră corect loturile de pășune și primiseră un plan corect realizat și delimitat cu pășunile închiriate și suprafețele măsurate,  la C.J. APIA Satu Mare a apărut un plan nou al loturilor, modificat de nu se știe cine, care purta doar ștampila viceprimarului din Certeze, fără niciun fel de înregistrare sau altă semnătură. Când au cerut socoteală de la funcționarii APIA, aceștia au pasat responsabilitatea către primărie. Documentul apărut din senin era un fals grosolan, nesemnat, neînregistrat, dar purta ștampila viceprimarului comunei Certeze (ștampila cu numărul 2). Cu alte cuvinte, prin intermediul unor acte contrafăcute de autoritățile statului, unii fermieri s-au trezit că sunt deposedați de importante suprafețe din loturile de pășune (prin suprapuneri repetate între vecini) câștigate  în arendă prin licitație, pentru care nu mai puteau cere subvenții de la APIA.

Sistemul informatizat nu poate comite falsuri. Funcționarii pot

            Am fost la Centrul Județean APIA Satu Mare pentru a sta de vorbă cu directorul executiv Dragoș Virgil. Acesta se spală pe mâini când vine vorba despre fraudele din acte despre care facem vorbire. Dragoș dă vina pe fermieri pentru că nu ar ști unde le sunt terenurile licitate, dar nu exclude tentativele de fraudă din partea unor funcționari din primării. Practic, după cum ne spune acesta, orice tentativă de fraudă cu dosarele de subvenții este sortită eșecului, pentru că hărțile detaliate ale sistemului informatizat al APIA nu permit suprapuneri. Sistemul exclude din start orice abatere de la destinația de pășune a loturilor respective, exclude suprapunerile de loturi vecine, elimină din calcul suprafețele de pădure sau vegetație care ar putea crește de la an la an pe pajiști și calculează automat suprafața loturilor eligibile. Mai mult, hărțile sistemului informatic se actualizează periodic, prin recunoaștere și fotografiere aeriană, planul emis de primărie după licitație nefiind necesar. În caz de necesitate, inspectorii APIA se deplasează în teren pentru delimitarea corectă a loturilor de pășune asumate de fermier.

            După o scurtă prezentare a sistemului informatizat, înțelegem că fără participarea unor funcționari din cadrul APIA, astfel de fraude nu pot avea loc. Oficial, hărțile computerizate din sistemul APIA nu pot permite suprapuneri sau fraude fără o intervenție forțată a funcționarului care lucrează cu ele. Practic, se dovedește că primăria furnizează un așa-zis plan după care funcționarii APIA se “orientează” pentru a stabilii suprafețele de pășune eligibile pentru a primi subvenții. Deși nu o spune direct, directorul ne dă de înțeles că “Planul de identificare a pășunilor Comunei Certeze” este un document inventat de primării pentru a manevra rezultatele licitațiilor câștigate corect de fermieri. Aceste așa-zise planuri nu sunt necesare în documentația depusă de fermieri pentru obținerea de subvenții agricole și nu ar trebui luate în considerare la APIA.

Primarul negociază rezultatele licitației ?

            Ne-am deplasat la Primăria Certeze și am discutat cu edilul șef Ciocan Petru în dorința de a afla cum este folosită semnătura sa, a vicelui, precum și alte ștampile ale instituției. Inițial, Ciocan ne-a asigurat că este vorba despre o neînțelegere și că, în numai două zile, toate nemulțumirile oamenilor aveau să se rezolve. Viceprimarul Ciorbă Ioan Aurel urma să iasă în teren cu fermierii și cu topografii pentru a stabili adevărul. Adică, sub conducerea tartorelui comunei (după cum l-au poreclit oamenii pe vicele Aurel), trebuia renegociat  “Planul de identificare a pășunilor Comunei Certeze”, un document bătut în cuie cu ocazia licitației din anul trecut.  Zis și făcut.  Numai că, după deplasarea în teren, scandalul loturilor s-a intensificat.

            După numai câteva zile de la discuția noastră cu primarul, am avut norocul să dăm peste acesta la București, cu ocazia lansării candidaturii președintelui Klaus Werner Iohannis. Ciocan Petru făcea pe neștiutorul. Apoi, sub presiunea întrebărilor a dat de înțeles că oamenii ar trebui să fie mulțumiți că a lăsat chiria pentru pășunile licitate la 80 lei/ ha. În viziunea primarului, loturile delimitate în planul inițial, realizat în urma licitației și loturile numerotate și trecute în contractele de închiriere cu fermierii, sunt doar suprafețe “propuse”.  Deși se delimitează de faptele angajaților săi, din teren (viceprimar, funcționari și topografi), primarul nu pare dornic să cheme autoritățile statului în control. Ne promite că odată cu operaționalizarea sculelor  topografice achiziționate de el (care au costat “milioane”) pentru primărie, astfel de neînțelegeri nu vor mai avea loc.

            Pe viceprimarul Aurel, cel pe care certezenii îl acuză de toate relele petrecute în ultimul deceniu în comună, nu am reușit să-l contactăm. După o scurtă convorbire telefonică, vicele a amânat întrevederea, fiind plecat din localitate.

Cum să furi zeci de ha

            Un reprezentant al fermierilor prejudiciați spune că, după licitația din mai 2018, s-au semnat contracte pentru suprafețele de pajiști închiriate de primărie și s-a emis procesul verbal (planul de identificare al pășunilor) asumat și semnat de toți cei prezenți, inclusiv de primărie, înregistrat și certificat. S-au specificat în clar : numărul animalelor, tipul acestora, loturile fizice, tarlaua, numărul de hectare date spre închiriere către fiecare fermier în parte, chiria pe ha/an. Nu a existat niciun fel de negociere. Dacă fermierul avea un număr mai mare de animale pentru pășunat, s-a căutat un lot mai mare sau au fost cuplate mai multe loturi. Referitor la bâjbâielile primarului și la afirmațiile acestuia că “ar fi lăsat chiria jos, la 80 de lei/ha”, unul dintre reprezentanții fermierilor, Gheorghe Dorle, spune : “Degeaba ai 200 de ha, dacă ai animale numai pentru o sută, pentru că APIA nu îți aprobă dosarul. Dar el nu știe de astea… . El știe că…uitați ce prostii o vorbit. Ce am fost la negociere ? Am fost la licitație !”

            Firma Irina Med SRL a licitat corect, anul trecut, și a obținut în arendă 120 de hectare de pășune. Conform contractului 26/14.05.2018, încheiat cu Primăria Certeze, cf. planului original de pășuni și a adeverințelor eliberate de primărie în urma licitației, Irina Med SRL deține loturile 5 și 8, în suprafață de 120 de ha. Când și-a depus dosarul pentru subvenție APIA, fermierul a constatat că loturile sale au intrat la apă, scăzând la numai 54 ha ! Mai bine de jumătate din suprafața de pajiști închiriată de Irina Med SRL de la primărie, pentru care fermierul plătise cinstit chirie, a dispărut atât din APIA, cât și din documentele Primăriei Certeze.

Brațul scurt al legii nu ajunge la Certeze

            Referitor la modul în care au fost trasate și retrasate suprafetele eligibile pentru obținerea de subvenții APIA, Gheorghe Dorle afirmă că aceste operațiuni s-au făcut fără profesioniști sau cu ajutorul unor firme dubioase aduse tocmai de la Arad, societăți prietene ale viceprimarului din Certeze, Aurel Ciorbă, în care Primăria Certeze ar fi pompat mulți bani. Nu se știe pentru ce anume.

“Mai sunt niște probleme. O plătit la o societate din Arad, acolo unde are Aurel ăla relații, au plătit doi ani de zile, salarii întregi la topografi și n-o făcut nimic. Trebuia să delimiteze loturile și să intabuleze terenurile la oameni că o plătit. O plătit bani mulți-mulți. Acolo au ei ceva relații și o dat banii așa, anapoda. N-au intabulat nimic și-o luat bani mai mult decât valoarea terenului.”, povestește fermierul.

            Vă prezentăm mai jos o serie de documente emise de Primăria Certeze, după licitația din 2018, pentru închirierea pășunilor. Este vorba despre “Planurile de identificare a pășunilor Comunei Certeze”, deocamdată trei la număr, fiecare plan diferit de celălalt, cuprinzând loturile delimitate cu ocazia licitației din luna mai 2018. În acest moment nimeni nu poate spune care este documentul fals și care este cel adevărat, emis de Primăria Certeze și la ce folosește. Probabil că este o problemă care ține de Direcția Națională Anticorupție, de Curtea de Conturi, de Prefectura județului Satu Mare, de OLAF sau de cine știe cine. Așa după cum am mai arătat și în alte articole, abuzurile funcționarilor publici și ale grupărilor de crimă organizată din Țara Oașului rămân nepedepsite. Ba chiar mai rău, faptele sesizate, nu sunt cercetate de organele abilitate. Să fie vorba oare de distanța prea mare de capitală sau dacă tot se vor deplasa în control, instituțiile de forță ale statului se tem că vor ieși la suprafață și alte nereguli grave ( afacerea hidrocentralelor de la Certeze, lipsa canalizării din comuna Certeze, jaful cu terenuri și materiale de construcții și distrugerea mediului din Negrești Oaș – zona Cornet, școala rasă de pe fața pământului într-o singură noapte la Certeze) ?

Fotografia din deschiderea articolului îl surprinde pe primarul comunei Certeze , Ciocan Petru (2017), în timpul unui protest al oșenilor care îi cereau demisia.

Eduard Ovidiu Ohanesian