BREAKING NEWS

Du-te învârtindu-te Lazăre! (II)

Uns în funcții pe relații de prietenie și veresie
O altă gogoriță de tot hazul a procurorului general Lazăr este că ar fi un purtător al făcliei demnității și independenței procurorilor de la vechea generație la noua generație. Nici aici nu a prea nimerit-o pentru că Augustin Lazăr nu poate fi considerat un model profesional și managerial de către noile promoții de procurori. Pe Lazăr nu l-a dat niciodată deșteptăciunea afară din casă și nu este un reper de succes profesional prin propriile capacități și abilități. În primii 16 ani din cariera sa a fost un obscur și mediocru procuror criminalist, opt ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și opt ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. De regulă procurorii profesioniști și performanți ocupă funcții de conducere după 5-10 ani de activitate.
Procurorul general Lazăr face astăzi mare caz de independența procurorilor față de factorul politic, dar toate promovările sale s-au bazat pe conexiuni politice și instituționale, pe amiciții și veresii la nivel înalt. În septembrie 1998 Lazăr a fost promovat de procurorul general de atunci al PICCJ, Mircea Criste, șef al Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică (denumită și Direcția I-a) din PICCJ, care a fost un fel de precursor al PNA/DNA. Singura motivație a acestei promovări este faptul că Lazăr și Criste erau buni amici din studenție, fiind colegi de an și de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, pe care au absolvit-o în 1981. În decembrie 2012, Lazăr a fost numit procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia de către procurorul general interimar Daniel Morar, care i-a fost subaltern în perioada 1998-2001. În această perioadă, Lazăr l-a detașat pe Morar, în două rânduri, în cadrul secției pe care o conducea în PICCJ, iar în ianuarie 1999 l-a numit procuror șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca.
În 28 aprilie 2016, Lazăr a fost numit procuror general al PICCJ de către președintele Klaus Iohannis, care a avut nouă dosare penale soluționate cu neînceperea urmăririi penale sau clasare în perioada în care a deținut funcția de primar al municipiului Sibiu, iar Lazăr era procuror general adjunct sau procuror general al acestei unități de parchet. Conform unor surse, Lazăr a beneficiat la această promovare și de sprijinul fostului procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și al tatălui acesteia, fostul procuror Ioan Lascu de la Mediaș, cu care s-a aflat în relații de prietenie. Kovesi și tatăl său s-au aflat în subordinea lui Lazăr în perioada în care acesta a deținut funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, parchetele din județul Sibiu aflându-se în subordinea acestuia. Devine tot mai plauzibil scenariul conform căruia fosta șefă a DNA l-ar fi sprijinit și impus pe fostul său șef și prieten al tatălui său să devină procuror general al României, creându-i pârtie în acest scop prin eliminarea din această funcție a antecesorului său Tiberiu Nițu, căruia i-a inventat un dosar pentru abuz în serviciu, fapt datorită căruia acesta a demisionat. După aproape trei ani DNA a clasat acest dosar cu motivarea că fapta nu există, dar între timp scopul conjuraților a fost atins. Foarte probabil că la acest scenariu a avut o contribuție și principalul partener al lui Kovesi din Binomul SRI-DNA, generalul Florian Coldea.

 

S-a înconjurat de fanii lui Macovei

La rândul său, procurorul general Lazăr a făcut promovări în cele mai importante funcții din PICCJ pe relații de prietenie și veresie. În funcția de prim-adjunct al său a recomandat-o și a promovat-o pe procuroarea Laura Oprean, care deținea funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca. Aceasta a fost anterior adjuncta fostului procuror șef al DNA, Daniel Morar, și procuror șef interimar al DNA, după ce Morar a preluat interimar funcția de procuror general al României. După cum se știe, Morar a fost numit procuror șef al DNA de către fostul președinte Traian Băsescu, la propunerea fostului ministru de justiție Monica Macovei, al cărei fan declarat și devotat a fost. Lazăr și Macovei au fost colegi de promoție universitară și de generație în Procuratură, începându-și amândoi cariera în 1982, cu precizarea că Macovei a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București.
În funcția de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, cea mai importantă secție din Parchetul General, l-a promovat pe procurorul Romulus Varga, cunoscut și el drept un fan al fostului ministru de justiție Monica Macovei. În 2007, după ce a fost schimbat din funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, în urma unui control al Inspecției Judiciare, care i-a reținut grave abateri disciplinare, procurorul Varga și-a găsit scăparea la Ministerul Justiției, unde a fost angajat consilier al secretarului de stat Katalin Kibedi, care a fost colegă de an cu Lazăr la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. Macovei și Kibedi au fost colege la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde au beneficiat de burse Soros.
În 2009 procurorul Romulus Varga a fost preluat în PICCJ de fostul procuror general Laura Codruța Kovesi, deși nu deținuse gradele de procuror de parchet de pe lângă tribunal și de parchet de pe lângă curte de apel. Procurorul Varga se laudă că ar fi soluționat dosarul Elodia și dosarul accidentului mortal al patronului Hexi Pharma, Dan Condrea. Ambele victime au avut anumite conexiuni cu SRI; ultimul amant al avocatei Elodia Ghinescu a fost un ofițer SRI, care nu a fost cercetat cu privire la moartea acesteia, iar referitor la afacerea Hexi Pharma există indicii că ar fi fost implicați cel puțin doi generali SRI care locuiesc în zona în care s-a produs accidentul mortal al lui Condrea. Amândoi generalii au fost apropiați și fideli ai fostului prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, unul deținând funcția de adjunct, iar celălalt de șef de direcție.

Înălțarea prietenului și amicului Gigi
În funcția de procuror șef al Secției Parchetelor Militare din PICCJ, procurorul general Lazăr l-a promovat pe generalul procuror Gheorghe Cosneanu, alintat Gigi, cu care a fost coleg de an și de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai. Înainte de promovare, Cosneanu era pe cale să se pensioneze în urma unor rateuri profesionale. La Secția Parchetelor Militare se află în instrumentare vechile și importantele dosare ale Revoluției din decembrie 1989 și Mineriadei din iunie 1990, iar procurorul general Lazăr avea nevoie de un om de încredere care să-i împărtășească nostalgiile comuniste.
A devenit public că Lazăr și Cosneanu frecventează de o perioadă piscina și sauna de la sediul SPP, unde este director general Lucian Pahonțu, devenit cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, având în vedere că a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în 2005. În loc să învețe gramatica limbii române, generalul Pahonțu încearcă în ultimii ani să joace rolul deținut anterior de generalul Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI. Pahonțu a devenit o gazdă bună după ce a fost vizat într-un dosar instrumentat de Secția Parchetelor Militare având ca obiect o omucidere petrecută la un accident de vânătoare la care a fost prezent.

Colac pentru Prună
Colac peste pupăză, după câteva luni de la propunerea și numirea sa în funcția de procuror general al României, respectiv în octombrie 2016, Augustin Lazăr l-a promovat prin delegare în PICCJ pe procurorul Mihai Prună, fratele fostului ministru de justiție Raluca Prună, cea care l-a selectat și l-a propulsat în fruntea procurorilor din România. Fratele Mihai a fost promovat direct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sărindu-se un nivel și un grad profesional, respectiv cel de procuror de Curte de Apel. Ulterior Lazăr l-a învrednicit și cu două funcții în Parchetul General, șef birou și apoi șef serviciu, ca să beneficieze și de indemnizație de conducere, și i-a prelungit delegarea timp de doi ani, până în octombrie 2018. Un fapt mai puțin cunoscut este că fratele Mihai a fost consilierul fostului ministru de justiție Monica Macovei în perioada 2005-2007, iar sora Raluca a fost asistentul europarlamentarului Monica Macovei în cursul anului 2010.
Așa și-a manifestat preacinstitul și preacuratul Lazăr recunoștința față de binefăcătoarea care l-a ales și l-a propus în funcția de procuror general al României. Promovarea fratelui fostului ministru de justiție intră sub incidența săvârșirii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altul. Așteptăm ca recent înființata secție de anchetare a magistraților din PICCJ să se sesizeze și să își facă treaba până la capăt.

La protocoale înainte
Procurorul general Lazăr este de două decenii un fan al protocoalelor încheiate cu SRI. Acesta a fost complice la încheierea primului protocol între PICCJ și SRI în decembrie 1998 și apoi principalul executant al acestuia, în calitate de șef al Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică. Acest protocol, la care au achiesat și SIE, UM 0962 (serviciul secret al MAI), Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, a fost semnat de către procurorul general de atunci, Mircea Criste, dar a fost aprobat de Colegiul de conducere al PICCJ, din care făcea parte și Augustin Lazăr, în calitate de șef de secție. Augustin Lazăr a fost și principalul executant al acestui protocol, având în vedere că în baza acestui act a fost constituită o Unitate Centrală Interforțe, care avea drept scop combaterea corupției, a criminalității organizate și a terorismului, iar această unitate a avut un Grup Operativ Central, care a fost condus de șeful Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică din PICCJ.
La prima ședință de bilanț a CSM la care a participat în calitate de procuror general al României, ședință desfășurată în prima săptămână a lunii ianuarie 2017, fără să-l întrebe nimeni, Lazăr a perorat că el nu a semnat niciun fel de protocol cu SRI și că nu are de ce să folosească astfel de „inginerii care nu sunt prevăzute de legea penală”. În septembrie 2018 a fost însă devoalat faptul că la începutul lunii decembrie 2016, cu circa o lună înaintea declarației susmenționate, procurorul general Lazăr a semnat două protocoale cu SRI, unul clasificat și unul neclasificat. Guralivul Lazăr a sacrificat astfel atât demnitatea cât și independența procurorilor din subordine, contribuind la aservirea acestora de către serviciile secrete.

Rateuri profesionale pe linie
Procurorul general Lazăr nu a avut nicio realizare profesională remarcabilă în cariera sa. În perioada în care a fost șeful Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, s-a lăudat cu campania anticorupție declanșată împotriva unor lideri și sponsori ai guvernării precendente a PDSR și ai fostului președinte Ion Iliescu. Dosarele cele mai sonore l-au avut ca protagonist pe fostul președinte al Bancorex Răzvan Temeșan, care a fost arestat de două ori în anul 1999 de către subalternii lui Lazăr. După câțiva ani s-a ales praful de ambele dosare. În dosarul privind creditele neperformante acordate de Bancorex, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea definitivă a lui Temeșan. Iar dosarul privind finanțarea albumului „Mândra și fascinanta Românie”, în care era vizat și Viorel Hrebenciuc, considerat eminența cenușie a guvernării Văcăroiu, a fost restituit PICCJ de către Înalta Curte, și ulterior a fost închis cu soluție de scoatere de sub urmărire penală. Astfel că prima campanie anticorupție din România, în care Lazăr a avut un rol important, a fost un eșec total. În cazul arestării fostului președinte al Bancorex, Lazăr and co au patentat prima defilare ultramediatizată cu cătușe din România, inspirându-i ulterior pe Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi.
În perioada în care s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr s-a lăudat cu dosarul denumit generic „Aurul dacic” sau „Brățările dacice” pe care l-a considerat opera sa de căpătâi profesional. Și acest dosar s-a soldat cu un fiasco total având în vedere că, în primăvara acestui an, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus printr-o hotărâre definitivă achitarea sau încetarea procesului penal față de nouă inculpați, condamnând doar un inculpat și pe acela la închisoare cu suspendare condiționată. În fine, perioada de când Augustin Lazăr este procuror general al României marchează eșecul ultimei campanii anticorupție, având în vedere că DNA a înregistrat în anii 2016-2018 cele mai multe și mai grave achitări și restituiri din istoria sa și a culminat cu revocarea fostului procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, pe care Lazăr a salvat-o de o întoarcere rușinoasă la Sibiu, unde și-a început cariera, aducând-o la sânul său în Parchetul General, ca să crească rândurile creațiilor și fanilor Monicăi Macovei din jurul său. Cam acesta este musiu Lazăr, care a crezut că ne duce de nas cu pălăria și morga sa de iezuit.

Valer Marian

Leave a comment