BREAKING NEWS

Du-te învârtindu-te Lazăre! (I)

Procurorul general prins iar în ofsaid 

 

După scandalul cu protocoalele încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) cu SRI în decembrie 2016, procurorul general Augustin Lazăr (alintat Gusti sau Gustică de foștii săi colegi de facultate sau de serviciu ori „bădia Lazăr” sau „taica Lazăr” de către o anumită parte a presei) a fost prins iar cu fofârlica.

Neevaluat profesional
Principalul motiv pentru care ministrul justiției, Tudorel Toader, a solicitat revocarea din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este faptul că în dosarul său de candidatură aflat la Ministerul Justiției nu a fost identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului obținerii calificativului „foarte bine” la ultima evaluare. Pentru clarificarea acestui aspect, în data de 12 septembrie 2018, ministrul Toader a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i transmită situația evaluărilor procurorului Augustin Lazăr. O săptămână mai târziu, CSM i-a transmis rapoarele de evaluare a activității profesionale a procurorului Lazăr, întocmite pentru perioada 2014-2016, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul CSM, și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul PICCJ. Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată în funcțiile de procuror general adjunct 2011-2012) și de procuror general (2013) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a fost întocmit în data de 20 aprilie 2017, respectiv la un an de la numirea sa în funcție. Raportul de evaluare pentru perioada 2014-2016 privește activitatea desfășurată în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (2014-2015) și de procuror general al PICCJ (2016) și conține doar data luării la cunoștință a evaluării, și anume 18 septembrie 2018, respectiv cu o zi înainte să fie transmis răspunsul CSM către Ministerul Justiției.
Procurorul general Lazăr a replicat imediat printr-o jelanie în care a invocat că ar fi fost notat 36 de ani cu calificativul „foarte bine”, fapt ce poate fi consultat în mapa sa profesională. I-a ținut isonul în aceeași seară fostul ministru de justiție Raluca Prună, care l-a propus în funcție, aceasta afirmând că, la momentul formulării propunerii, procurorul Augustin Lazăr îndeplinea toate criteriile formale: vechime de 10 ani, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare profesională, absența vreunei sancțiuni disciplinare în ultimii trei ani. O fi obținut calificativul „foarte bine”, dar problema de fond este că, în perioada depunerii candidaturii, propunerii, avizării și numirii lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general al României, acte derulate în cursul lunii aprilie 2016, acesta nu fusese evaluat pe o perioadă anterioară de cinci ani (2011-2015), fiind încălcate dispozițiile legale care prevăd obligativitatea evaluării procurorilor la o perioadă de trei ani. În comunicatul de miercuri seara, ministrul Toader a plusat arătând că documentele la care se face referire în avizul Secției de procurori din cadrul CSM nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ. Lazăr a contraatacat că și-a depus proiectul managerial la CSM, dar între timp a apărut o altă surpriză și lovitură pentru procurorul general prin constatarea faptului că proiectul său managerial ar fi un copy-paste după proiectul managerial al procurorului general Tiberiu Nițu, căruia i-a succedat în funcție.

Cercetat penal
Lipsa dovezii privind evaluarea cu calificativul „foarte bine” nu este singura culpă sau neglijență imputabilă celor trei actori implicați în selectarea, verificarea și desemnarea procurorului general al României (ministrul de justiție, CSM și președintele României). La data respectivă Augustin Lazăr era cercetat într-un dosar instrumentat de DNA, fiind „un penal” în accepțiunea președintelui Klaus Iohannis. Mai exact, în toamna anului 2015, la Serviciul Teritorial Alba Iulia al DNA a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva sa de un procuror din subordine, în care era acuzat de fapte de corupție comise în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În primăvara anului 2016, sesizarea a fost înaintată la structura centrală a DNA, unde a fost înregistrat dosar penal. Având indicii temeinice, procurorul de caz ar fi solicitat și ar fi obținut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Lazăr, operațiunea de monitorizare fiind realizată de Direcția Județeană Hunedoara a SRI, unde era șef un apropiat al generalului Florian Coldea, pe atunci șeful operativ al SRI. Procurorul de caz ar fi intenționat să-l trimită pe Lazăr în judecată pentru că s-ar fi confirmat implicarea sa într-un act de corupție. Conducerea DNA, în frunte cu fostul procuror șef Laura Codruța Kovesi, a decis însă ca dosarul să fie repartizat unui alt procuror, care l-a clasat după investirea lui Lazăr în funcția de procuror general al României.
Existența acestui dosar punea în discuție integritatea și reputația lui Lazăr, dar nici ministrul Prună, nici CSM și nici președintele Iohannis, prin consilierii prezidențiali și prin serviciile secrete, nu au catadicsit să efectueze niciun fel de verificări pentru a stabili dacă candidatul la funcția de procuror general al României era vizat în perioada respectivă de vreun dosar înregistrat la DNA, DIICOT sau altă structură de parchet. Spre comparație, procurorul general Lazăr a solicitat și a obținut la CSM suspendarea audierii procurorului Anca Florea, propunerea ministrului Tudorel Toader pentru funcția de procuror șef al DNA, cu motivarea că în ziua precedentă a înregistrat o sesizare prin care a solicitat cercetarea disciplinară a acesteia pentru un incident de securitate legat de devoalarea unui protocol clasificat încheiat cu SRI în decembrie 2016. Ori dacă în cazul Florea era vorba de o cercetare disciplinară care nici măcar nu demarase, în cazul Lazăr era vorba de o cercetare penală care începuse cu mai multe luni înainte de a fi selectat, propus și numit procuror general al României. Cel mai plauzibil este că șefii Binoului SRI-DNA, Florian Coldea și Laura Codruța Koveși, au aranjat clasarea dosarului lui Lazăr pentru a-l fideliza și a-l ține sub control cu un dosar monedă de schimb, care putea fi oricând redeschis.

O ordonanță care poate declanșa un Watergate românesc
Procurorul general Lazăr a venit cu o explicație penibilă și referitor la ordonanța de clasare privind pe președintele Klaus Iohannis care a fost găsită în dosarul său de candidatură de la Ministerul Justiției și care a fost emisă în data de 18 septembrie 2014 de către procurorul șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, Cristian Lazăr. După ce inițial a negat orice legătură cu o astfel de ordonanță, Lazăr a aruncat vina pe o grefieră care cică ar fi fotocopiat și atașat din eroare ordonanța emisă de un alt procuror având numele său. Lazăr este ori un mare mincinos ori un netot de-a binelea. Cum să lași la mintea și la mâna unei grefiere, care de altfel nu avea niciun fel de atribuții în acest sens, întocmirea unui dosar de candidatură pentru o funcție atât de importantă ca și cea de procuror general al României? O chestiune gravă care trebuie lămurită urgent este cum a ajuns ordonanța respectivă în posesia lui Lazăr și în dosarul său de candidatură, în condițiile în care a fost emisă de PICCJ. Lazăr susține că această ordonanță a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia ca urmare a disjungerii față de alte persoane și că a repartizat spre soluționare noul dosar constituit unui procuror din subordine. Numai că, din dispozitivul ordonanței în cauză, rezultă că disjungerea și declinarea competenței față de doi consilieri locali de la Sibiu s-a făcut, cum era normal și legal, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Ca atare, procurorul general Lazăr putea obține această ordonanță fie de la subalternii săi din Sibiu, pe o cale scurtă și infralegală, fie în urma preluării dosarului disjuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Nu este exclusă nici ipoteza ca ordonanța să fi ajuns în posesia procurorului general Augstin Lazăr sau a fostului ministru de justiție Raluca Prună cu concursul procurorului care a emis-o sau a unor apropiați ai acestuia. Am mai scris în ultimii ani că, în urmă cu 7-8 ani, procurorul Cristian Lazăr era suspectat că ar face parte din rețeaua cea mai apropiată a generalului Florian Coldea, fostul prim adjunct al directorului SRI și că ar fi o cârtiță a acestuia. Zilele acestea am aflat că procurorul Cristian Lazăr este originar din județul Arad, ca și generalul Coldea. Și-a început cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, de unde a fost promovat la Serviciul Teritorial Timișoara al DNA și apoi la PICCJ, unde a fost angajat în perioada în care procuror general era Laura Codruța Kovesi. Dosarele importante și sensibile pe care le-a soluționat prin clasare în ultimii ani (plagiatul fostului premier Victor Ponta, plagiatul fostului procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, conflictele de interese ale președintelui Klaus Iohannis, închisorile CIA din România) fac plauzibilă o astfel de versiune.
În iulie 2013 procurorul Cristian Lazăr a fost delegat de fostul procuror general Tiberiu Nițu, omul lui Victor Ponta, în importanta funcție de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, probabil drept răsplată pentru închiderea dosarului de plagiat al fostului premier. În decembrie 2015 a fost numit definitiv în funcția sus-menționată de către președintele Klaus Iohannis, în urma propunerii făcute de fostul ministru de justiție Robert Cazanciuc, un alt apropiat al lui Victor Ponta, care a fost susținută și de succesoarea sa Raluca Prună. Probabil că președintele Iohannis și-a manifestat astfel recunoștința că i-a închis dosarul cu conflictele de interese de care a fost acuzat în calitate de primar al municipiului Sibiu, cu două zile înainte de a-și depune candidatura pentru Președinția României.
Potrivit informațiilor funizate presei de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada în care Augustin Lazăr a ocupat funcțiile de procuror general adjunct și de procuror general al acestei unități de parchet, au fost soluționate cu neînceperea urmăriri penale sau clasare nu mai puțin de nouă dosare penale privind fapte imputate lui Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului. Unele din aceste dosare priveau implicarea actualului președinte în afaceri cu case și în retrocedarea, în calitate de primar al Sibiului, a unor imobile către Forumul Democrat German, la care deținea funcția de președinte. Altele priveau infracțiuni de fals în declarații sau de conflict de interese de care a fost acuzat de către Agenția Națională de Integritate. Plasarea unei ordonanțe de clasare din aceste dosare în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr pentru funcția de procuror general al României, indiferent dacă au fost emise sau avizate de către acesta sau de alți procurori, nu poate fi interpretată decât ca un șantaj voalat la adresa principalului decident, președintele Klaus Iohannis.

Valer Marian