BREAKING NEWS

Documentele secrete ale “Răpirii din Irak”

Culisele dezinformării

Redacția ziarului Avertisment.net a intrat în posesia unui nou document întocmit de spionajul intern în timpul crizei ostaticilor din 2005. Nota de sinteză a SRI redă pe scurt o serie de discuții purtate între personaje importante implicate în acțiunile de intoxicare a presei și de manipulare a opiniei publice din acea perioadă.
Mai mult, nota dovedește că, în acest caz, a existat o campanie de dezinformare dirijată și întreținută de profesioniști, cel mai probabil cadre ale SIE și de apropiați ai acestei instituții, direct implicați “în planificarea operațiunii și / sau în “colmatarea” pistelor ce conduc la adevărații responsabili”.

Analizând interceptările serviciului tehnic, ofițerii SRI au ajuns la concluzia că au de a face cu o adevărată operațiune de intoxicare publică, deliberată. Profesioniștii dezinformării transmiteau “mesaje dirijate” în presă și prin intermediul convorbirilor telefonice purtate pe aparate de care SIE știa că sunt monitorizate. Toate pistele dezinformării și manipulării în masă duceau într-o singură direcție, la spionajul extern, care ar fi dorit să-i spele de păcate pe cei doi principali suspecți, Omar Hayssam și Mohammad Munaf.
În același timp, nota SRI demontează zvonurile lansate de răspândacii apropiați fostului senator Vasile Ion, care acreditau ideea că jurnalistul Ohanesian Eduard ar fi “colaborator (“aproape ofițer”) al Serviciului de Informații Externe”, ba chiar unul dintre cei care participaseră la organizarea răpirii.
Asocierea subsemnatului cu structurile informative ale diverselor instituții de forță nu era o surpriză, având în vedere subiectele de presă pe care le abordam în cotidianul România liberă. Însă, exact din aceleași motive (materialele extrem de critice la adresa spionajului extern), orice legătură a jurnalistului Ohanesian cu SIE era exclusă.
La nivelul anului 2005, momentul ales pentru răspândirea zvonului a fost cât se poate de bine ales, pentru a-mi pune viața în pericol. Analiștii specializați în terorism internațional știu foarte bine, că primii ostatici executați de mujahedinii autentici sunt militarii sau agenții serviciilor secrete străine.
Despre aceleași capcane informative folosite pentru intoxicarea opiniei publice și despre discreditarea unor persoane incomode vorbea și Simona Marinescu care, aflată în Irak, se plângea telefonic jurnaliștilor că “acasă s-au vânturat mizerii fără margini, care nu au existat aici”. Marinescu știa că are telefonul supravegheat, dar își continua războiul cu Palatul Cotroceni.

Intoxicare deliberată pentru dezinformarea SRI

“NOTĂ

Din analiza unor convorbiri telefonice, purtate pe 9 aprilie, în coroborare cu elemente evidențiate anterior, rezultă că:

Este foarte probabil ca factori din S.I.E. să fie, deja, informați despre faptul că analizele S.R.I. iau în calcul și ipoteza implicării unor cadre din Serviciul extern în planificarea operațiunii și / sau în “colmatarea” pistelor ce conduc la adevărații responsabili și, prin aceștia, la cei direct interesați ca OMAR Hayssam să părăsească România. Una dintre convorbirile analizate conține un indiciu care ar putea să ateste nu doar concluzia de mai sus, ci și intenția intoxicării deliberate a S.R.I., în vederea discreditării Serviciului nostru și, implicit, a informațiilor și analizelor sale -, în ipoteza în care S.R.I. ar da credit respectivului indiciu și l-ar raporta ca atare factorului de decizie politică supremă.”

Spălarea teroriștilor și discreditarea jurnalistului Ohanesian

“Este vorba despre atribuirea, în cadrul convorbirii dintre ginerele lui Vasile ION și un cunoscut al acestuia – încă neidentificat – a calității de colaborator al S.I.E. lui
OHANESIAN, care ar fi, totodată, singurul membru al grupului celor “răpiți” care ar fi implicat în organizarea operațiunii.

Apare ca necesară, în context, reiterarea următoarele aspecte:
– neplăcerea evidentă cu care a fost receptată, de către reprezentanții S.I.E., informația inițială a S.R.I., ce indică implicarea lui OMAR Hayssam și a omului acestuia, MOHAMMAD Munaf;
– aparitia și dezvoltarea, după momentul arestării lui OMAR Hayssam, a campaniei de dezinformare menite să-l disculpe pe acesta, fază în care idei similare apar și la nivelul mediilor din care fac parte surse de informații ale S.R.I. ;
– alte probabile “mesaje dirijate”, lansate – tot pentru “uzul” S.R.I. – prin canale controlate / influențate de S.I.E., prezumat a fi monitorizate de Serviciul nostru

S.I.E. poate fi si sigur care anume telefoane sunt sub monitorizarea S.R.l., dacă ar afla, din zona emitenților respectivelor mandate, pentru care nume și numere face solicităiri Serviciul nostru;

– diminuarea constantă a numărului convorbirilor de interes purtate pe telefoanele monitorizate de S.R.I., utilizate de persoane implicate / legate de caz, care, totodată, au contacte cu S.I.E.. Concomitent, s-a diminuat substanța respectivelor convorbiri, care sunt purtate, practic exclusiv, în vederea lansării unor astfel de “mesaje cu țintă”.
Un alt element de noutate apare tot pe 9 aprilie, când Simona MARINESCU (care, după cum rezultă, este protejată de S.I.E.) face, într-o convorbire cu Vasile ION, o comparație dintre “cei de aici” (trimitere la personalul M.A.E./S.I.E., de la Ambasada de la Bagdad) și “cei de acasă” (trimitere preponderent la S.R.I.), nefavorabilă acestora din urmă.

1. Bogdan MIHALCEA, ginerele lui Vasile ION, a primit un telefon de la un cunoscut al său (așa rezultă din reacția celui apelat, precum și din evocarea perspectivei unei întâlniri la București), deocamdată neidentificat, care a ținut în mod evident să lanseze două importante “mesaje cu țintă”, unul de intoxicare, celălalt de intimidare, după cum urmează:
OHANESIAN de la “România Liberă” este colaborator (“aproape ofițer”) al Serviciului de Informați Externe și, totodată, singurul din grupul celor patru care a fost implicat în organizarea “răpirii”.
Despre implicarea lui OHANESIAN se mai vorbise anterior, în diferite medii, și, totodată, își găsea rostul într-o discuție cu ginerele lui Vasile ION, deci cumnatul lui Marie – Jeanne ION, prezumabil interesat de responsabilii / complicii implicați în răpirea acesteia.
Amănuntul referitor la presupusa colaborare strânsă a lui OHANEISIAN cu S.I.E. reprezintă, însă, o premieră (în contradicție cu mențiunea făcută chiar de apelant, respectiv “se știa de mult chestia asta, adică … știau ăia toți ”). În același timp, modul precipitat în care este adus în discuție – nimic din context nu necesita această precizare – întărește și mai mult impresia de artificial, de intoxicare deliberată, transmisă.

– ideea că factori din țară (după cum rezultă) au telefonat‘ “fiecărui ziar” din România, cu solicitarea “să nu mai zică absolut nimic și să facă liniște, deocamdată ”, cu precizarea că aceasta ar fi cererea NATO. Motivul invocat a fost acela că grupul “răpiților” s-ar afla, deja, în custodia forțelor multinațonale din Irak.
Sunt de făcut, în context, următoarele observații :
– ideea a mai fost vehiculată, în cadrul campaniei de intoxicare a mass-media românești”
– pentru “întărirea” acestui mesaj de intimidare se utilizează termenul “NATO” (incorect, deoarece operațiunea din Irak nu este a Alinței), și nu “Coaliție” ori “forțe multinaționale” ori ceva de acest gen (care ar fi corespuns realității, dar fi redus impactul mesajului, deoarece “NATO” are o mult mai mare rezonanță ( la nivelul instituțiilor statului).”

Mesaje codificate de la Doctor Yassin

2. Mohammad YASSIN a fost contactat de un arab, care vrea să știe dacă s-a întors în România. YASSIN răspunde că nu crede că va mai sta mult unde este acum și că așteaptă “să-i scoată”.

*Mohammad YASSIN vorbește și cu un anume “domn MIHAI”, care îl întreabă pe interlocutor (pe care îl numește “ABU HAY”) același lucru – când revine în țară -, YASSIN răspunzând că peste 2-3 zile.
Discuția se referă la “o treabă” de interes pentru YASSIN, în rezolvarea căreia este angrenat “domnul MIHAI”, care are nevoie de bani pentru aceasta. YASSIN spune că va pregăti “7 milioane”.
În legătură cu această problemă, sunt aduse in discuțe elemente care se regăsesc și într-o convorbire anterioară dintre YASSIN și același interlocutor, care se referea la o afacere ori reprezenta un mesaj codificat. “Domnul MIHAI” precizează, în context, că: “marfa a ajuns în Ploiești”; “mai trebuie un camion, incă vreo două sute de bucăți”; “să rezolvăm problema așa cum am spus, pentru data de 14-15. Mă duc la București să fac documentele pentru transport la București, pentru tot ce trebuie”. La rândul lui, YASSIN se interesează dacă “domnul MIHAI” a vorbit cu “domnul ROȘU”, insistând în acest sens.”

Simona Marinescu, furioasă pe cei de acasă

“3. Simona MARINESCU îl apelează pe Vasile ION (se pare că în urma unui mesaj SMS primit de la familia ION). Din discuție rezultă că:
– a fost avertizată de “colegii de aici” – probabil, factori de la Ambasada din Bagdad (posibil S.I.E.) – ca are telefonul sub interceptare, sens în care “colegii de aici” s-au oferit inclusiv să-i schimbe telefonul (“au văzut că am o … problemă de-acasă”). Este o trimitere destul de străvezie la “cei din țară” (adică S.R.I.), pe care este foarte furioasă. Îl avertizează și pe Vasile ION în legătură cu acest aspect;
Simona MARINESCU mai afirmă că, până la terminarea crizei, își va păstra telefonul obișnuit, pentru a primi comunicări de la cei care știu numărul respectiv (n.n. – este posibil ca Simona MARINESCU să fi și primit, deja, un alt telefon, cu alt număr, pentru convorbiri mai “sensibile”, iar precizările ei în sens contrar – inutile, în contextul discuției cu Vasile ION – să fie doar o “perdea de fum”, destinată celor care îi interceptează
convorbirile);
– Simona MARINESCU se face purtătoarea de cuvânt și, totodată, avocata “celor de aici”, adica de la Ambasadă, lăudându-le profesionalismul și lăsând să transpară nemulțumirea sa și a respectivilor cu privire la “cei din țară”, sens în care face următoarele afirmații: “multă lume s-a perindat pe aici și ăștia n-au putut în nici un fel să
fie siguri că primesc informații corecte și că sunt ajutați”; “nu știu cine ce misiune au avut dintre cei de acasă, care s-au plimbat pe aici, da’ nu toată lumea a fost de partea noastră… Au scăpat și unii care au venit să ajute și au făcut foarte mult rău”; “au venit să spună investigatorilor minciuni”;
“și ăștia au spus, mi-au spus de fiecare dată…<<doamna Marinescu, au venit… nu-i credem! Nu par să fie de încredere! >> Cei care vin să spună ce spun pe-aicea”;
– în context, Simona MARINESCU întărește faptul că, la Ambasada de la Bagdad, s-a mers exclusiv pe teza S.I.E., care exclude planificarea și legăturile din țară”! în cazul “răpirii”: “nu se întâlnesc lucrurile care se aud acasă cu cele de aici”; “acasă s-au vânturat mizerii fără margini, care nu au existat aici”; “nici măcar nu și-a pus nimeni problema ce relații anterioare nu … i-a interesat acest lucru și-au văzut de treaba lor ca niște profesioniști …”;
– Simona MARINESCU a căutat insistent să se disculpe în ceea ce privește transmiterea de informații în țară – “vrei să faci bine, și în schimb primești o chestie de genul ăsta” etc. – , fiind adusă în discuție, din aceeași perspectivă, și contribuția lui Dan (probabil DUMITRU), care “și el a fost, la un moment dat, prins în tot felul de capcane, așa, doar o spune ceva pe de lături”, dar care “a fost extraordinar de util … nu știu acasă ce s-a întâmplat, dar aici a ajutat foarte mult”;
– Simona MARINESCU reiterează supărarea sa pe Președintele României, pentru apelarea lui Wolfenson, și amenință din nou că “această_situație nu poate ramâne așa”;
– Simona MARINESCU indică faptul că surse ale ei din mediul presei i-au transmis ce a zis Adriana SĂFTOIU, despre un context în care consilierul prezidențial se afla alături de cineva care încerca să o sune pe Simona MARINESCU (un apel dintr-o serie pe care S.M. le considera “capcane”).
*Simona MARINESCU continuă schimbul de mesaje (prin SMS și e-mail) cu Dan DUMITRU, de data aceasta legate nu de supărările celei dintâi, ci conținând, cel mai probabil, noi informații privind cazul și cu cei angrenați în derularea acestuia.
Rezultă că:
– Simona MARINESCU confirmă că știe că are telefonul sub monitorizare;
– evită, de aceea, să-i transmită lui DUMITRU o fotografie prin telefon, precizând că i-o va trimite prin e-mail;
– un schimb de SMS-uri se referă la reperele de identificare a unei imagini (Toyota Land Cruiser 4×4, gri închis-albastru), care sunt furnizate de Dan DUMITRU.

Mesaje țintă în favoarea lui Hayssam

“4. Dan DUMITRU continuă să lanseze, la rândul său, “mesaje cu țintă”, în cadrul unei convorbiri cu un anume Șerban (probabil, tot ziarist la “Prima TV”), în cursul căreia insistă pe argumentele care ar atesta neimplicarea lui OMAR Hayssam.

5. Christian SABBAGH are o convorbire cu Marius PIVARU, prietenul lui Marie-Jeanne ION, din care rezultă că SABBAGH:
– are contacte în medii arabe destul de informate pentru a ști, de exemplu, că ipoteza cu “baza americană” nu este adevarată și că se duc, în continuare, tratative;
– a fost contactat de Magdalena ION, căreia i-a spus același lucru (n.n. – se pare că disperarea femeii crește, fapt confirmat și prin telefonul dat lui PIVARU, care se pregătea să plece la Buzău, la chemarea mamei prietenei sale);
– intenționează să plece în Irak, pentru o investigație jurnalistică în caz (la deplasare îl invită și pe PIVARU, care se codește să confinne că l-ar însoți pe SABBAGH, în cazul în care acesta va pleca).
A mai rezultat că patronatul postului – firma SBS – a interzis redacției să ia anumite atitudini legate de acest caz.”

Amanta teroristului vrea să oprească scurgerile de informații

6. MIHAI, șoferul lui OMAR Hayssam, vorbește cu Violeta PÂRVAN, amanta sirianului.
Pe lângă bârfele legate de cei care conduc treburile curente ale firmel 1ui OMAR, după arestarea acestuia, cei doi abordează :

– căi de acțiune menite să intimideze mediile gazetărești în publicarea unor informații despre OMAR;
– ipoteze legate de sursele din interior ale informațiilor care se scurg din firmă către presă sau alte medii (cel mai tare este banuită o “moldoveancă”, ce pare a avea legături speciale cu Mukhles OMAR și care dă semnele unei bruște bunăstări financiare, a cărei sursă nu este atribuită de cei doi mărinimiei lui Mukhles, care – după cum rezultă ar fi un zgârcit, ca și ceilalți din familie; mai sunt bănuieli legate de o fostă angajată a firmei, care a lucrat și la “Antena 1”).”

Eduard Ovidiu Ohanesian