BREAKING NEWS

Curtea de Conturi, dreasă cu Busuioc ?

Pe 14 octombrie expiră mandatul președintelui Curții de Conturi a României, Nicolae Văcăroiu, care a deținut această funcție vreme de 9 ani, având susținerea politică a PSD. În aceeași zi expiră mandatele altor cinci membri ai conducerii Curții de Conturi: Elena Doina Dascălu, vicepreședinte al Curții de Conturi (susținută de PNL); Ioan Aron Popa, președintele Autorității de Audit (susținut de PNL); Gheorghe Oană, vicepreședinte al Autorității de Audit (susținut de PSD); Verginia Verdinaș, consilier de conturi (susținută la desemnare de PRM); Ștefan Petre, consilier de conturi (susținut de UDMR). Se pare însă că noua conducere a Curții de Conturi nu mai constituie o miză foarte importantă pentru partidele politice, începând cu principalul partid de guvernământ. Probabil pentru că această instituție importantă a devenit tot mai puțin vizibilă, tot mai emasculată, mai lipsită de substanță și de personalitate în ultimii ani.

 

Văcăroiu nu a confirmat că este „un Hagi al finanțelor“

Nicolae Văcăroiu a fost ales președinte al Curții de Conturi a României în octombrie 2008, beneficiind de votul unei largi coaliții parlamentare, compusă din PSD, PNL și UDMR, care susținea guvernul Tăriceanu II în perioada respectivă. Obținerea acestei funcții a fost o sinecură politică pentru Nicolae Văcăroiu după ce a exercitat cele mai importante funcții în stat: prim-ministru al Guvernului României în perioada 1992-1996, președinte al Senatului în perioada 2000-2008 și președinte interimar al României în luna mai 2007, după prima suspendare a fostului președinte Traian Băsescu.
Văcăroiu nu a dovedit personalitate și viziune la niciuna din instituțiile pe care le-a condus în ultimii 25 de ani. Format înainte de 1989 la Comitetul de Stat al Planificării și la Ministerul Finanțelor, Văcăroiu a făcut jocurile aripii conservatoare din PDSR, respectiv PSD, fiind tot timpul un slujitor devotat și ascultător al fostului președinte Ion Iliescu. Guvernarea pe care a realizat-o în perioada 1992-1996, sub auspiciile „patrulaterului roșu“ (PDSR, PUNR, PRM și PSM), a reprezentat o perioadă de stagnare, de băltire a României, după bruma de reforme ale guvernelor Petre Roman și Theo¬dor Stolojan. În perioada „patrulaterului roșu“ s-a produs o revenire semnificativă a reprezentanților fostei nomenclaturi comuniste în viața politică și economică a țării, care au reușit să acapareze o parte însemnată a economiei naționale prin metodele de privatizare practicate. Tot în perioada respectivă s-au produs devalizarea unei părți a sistemului bancar și spolierea populației prin jocuri sau fonduri piramidale gen Caritas sau FNI. Văcăroiu a fost, de altfel, un apropiat și un susținător al părintelui FNI, Sorin Ovidiu Vîntu, dovadă în acest sens fiind faptul că în perioada 1997-2000, când nu a deținut funcții înalte în stat, a acceptat funcția de președinte al băncii înființate de acesta.
Spre comparație, în perioada guvernării Văcăroiu, în Polonia a fost realizat un program de reforme economice radicale, conceput de ministrul de Finanțe Leszek Balcerovicz. Programul a fost greu suportabil de către majoritatea populației, Balcerovicz a devenit inamicul public nr. 1 în Polonia, partidul său a pierdut guvernarea la următoarele alegeri parlamentare, dar ulterior Polonia a devenit cea mai prosperă dintre fostele țări comuniste din Europa de Est, fiind considerată până astăzi modelul cel mai de succes. În schimb, România era să se prăbușească economic la sfârșitul anilor ‚90, salvarea venind de la demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și la NATO. Cert este că Nicolae Văcăroiu nu a confirmat că ar fi „un Hagi al finanțelor“, cum l-a gratulat fostul său aliat politic Corneliu Vadim Tudor.

Ultima sinecură pentru nea Nicu…

În perioada în care a fost președintele Senatului (2000-2008), Parlamentul a început să-și piardă din prerogative și prestanță, fiind tot mai încălecat de Executiv și apoi de Binomul SRI – DNA. Funcția de președinte al Curții de Conturi a României a fost ultima sinecură politică oferită lui Nicolae Văcăroiu, aceasta asigurându-i unul din cele mai mari salarii din România (16.000 lei), pe o durată îndelungată (9 ani) și fără să aibă mari responsabilități. Din păcate, sub președinția lui Văcăroiu, Curtea de Conturi a devenit, după chipul și asemănarea sa, o instituție tot mai puțin vizibilă, mai ștearsă, mai emasculată. Curtea de Conturi nu a depistat și nu a stopat marile fraude cu bani publici din ultimul deceniu, cum ar fi cele de la ANRP, Microsoft, EADS, Fondul Proprietatea, Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră. Curtea de Conturi n-a prea reușit să stopeze și să sancționeze nici fraudele din administrația publică locală, respectiv de la primării și consilii județene. Nu-mi amintesc de niciun dosar de anvergură instrumentat de Pachetul General, DNA sau DIICOT în urma unei sesizări a Curții de Conturi. De exemplu, Curtea de Conturi a constatat nelegalități grave în activitatea unor instituții de forță, ca Serviciul Român de Informații sau Agenția Națională de Integritate, dar nu a sesizat organele competente de Parchet. Din păcate, inclusiv în cazuri penale flagrante, vădite, Curtea de Conturi și-a făcut un obicei, la toate nivelurile, din a se eschiva că nu a putut sesiza organele de urmărire penală până la epuizarea procedurilor de contencios administrativ, care pot dura ani de zile și se pot solda cu soluții discutabile.
Nicolae Văcăroiu deține actualmente o avere considerabilă, deosebindu-se la acest capitol de mentorul său politic Ion Iliescu, care a promovat modelul de „om sărac și cinstit“. Conform ultimei sale declarații de avere, Văcăroiu a declarat ca venit lunar un salariu net de 12.000 lei, obținut din funcția de președinte al Curții de Conturi, la care se adaugă o pensie de 3.000 lei. La rubrica „clădiri“ a declarat o casă în București, respectiv un apartament de 116 mp în Poiana Țapului, județul Prahova, și o casă de vacanță de 602 mp în Ștefănești, județul Argeș, ambele înregistrate pe numele soției. La rubrica „terenuri“ a declarat un teren de 4,3 ha, moștenit în Mehedinți, un teren de 315 mp în București și trei terenuri deținute de soție în județele Argeș, Olt și Prahova. Actualul șef al Curții de Conturi deține nu mai puțin de 8 conturi în care se aflau aproximativ 171.000 lei și peste 100.000 euro.

… dar și pentru tata socru Ilie Sârbu

Un sinecurist al Curții de Conturi a devenit și Ilie Sârbu, socrul fostului premier Victor Ponta, care a devenit vicepreședinte al Autorității de Audit în septembrie 2015, când ginerele său deținea încă funcția de șef al Guvernului României. Sârbu a fost ales atunci consilier al Curții de Conturi, cu toate că nu îndeplinea condiția unei vechimi obligatorii de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite, care trebuiau să fie economice sau juridice, conform legii în vigoare în perioada respectivă. Ilie Sârbu a absolvit Facultatea de Teologie din Sibiu în 1975 și a deținut ulterior funcțiile de profesor și director la Seminarul Teologic din Caransebeș (1975-1981) și pe cea de consilier al mitropolitului ortodox al Banatului (1981-1991). A obținut licența în științe economice abia în 1998, când a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității din Craiova, specialitatea management, dar începând din anul 2000 a deținut numai funcții politice: ministru al Agriculturii în perioada 2000-2004 și 2008-2009 și senator în Parlamentul României în perioada 2004-2015. În toamna anului 2008, Sârbu a deținut timp de două luni funcția de președinte al Senatului, înlocuindu-l în această funcție pe Nicolae Văcăroiu după ce a fost ales președinte al Curții de Conturi.
Alegerea lui Ilie Sârbu într-o funcție de conducere la Curtea de Conturi este criticabilă și prin prisma problemelor penale pe care le-a avut și le are cu DNA. Cu un deceniu în urmă a fost cercetat de DNA pentru fapte comise în calitate de ministru al Agriculturii în guvernul Năstase, dar a reușit să scape pe o anumită filieră politico-juridică. De doi ani este cercetat într-un dosar disjuns din dosarul retrocedărilor de păduri către prințul Gheorghe Paltin-Sturdza. Foști subalterni îl acuză că ar fi primit un autoturism de teren Mercedes ML după închirierea fondului de vânătoare de la Balc, județul Bihor, unei firme a omului de afaceri Ion Țiriac. În plus, conform unor foști șefi din Departamentul Securității Statului, Ilie Sârbu a fost informator al Securității, cu numele de cod „Ovidiu Marinescu“, și apoi ofițer deplin conspirat al Centrului de Informații Externe (CIE), care constituia serviciul de spionaj al Securității.

Preferatul PSD vine din tabăra PDL

Dinspre PSD, ca principal partid de guvernământ, au fost vehiculate în ultima perioadă trei nume pentru funcția de președinte al Curții de Conturi, toți trei foarte apropiați de președintele partidului, Liviu Dragnea. Primul nume vehiculat a fost al senatorului Niculae Bădălău, devenit nr. 2 în PSD, după ce a fost ales președinte executiv al partidului la finele anului trecut. Dornic să prindă această funcție, Bădălău a inițiat și a reușit să modifice dispozițiile legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care prevedea obligativitatea studiilor economice sau juridice, fiind admise și studiile inginerești, acesta fiind de profesie inginer agronom. Susținerea lui Bădălău este însă tot mai puțin probabilă, având în vedere antecedentele sale penale: a fost condamnat în 1988 pentru furtul a patru saci de grâu de la baza de recepție la care era angajat, pe care i-a vândut unui localnic care-i dăduse un curcan, și este cercetat de DNA într-un dosar al mafiei cărnii de pui. Al doilea nume vehiculat a fost al lui Sevil Shhaideh, dar este puțin probabil ca Dragnea să disloce o persoană atât de credincioasă și utilă din importanta funcție de vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale.
Al treilea nume ca succesor al lui Văcăroiu este cel al lui Mihai Busuioc, un alt apropiat al lui Liviu Dragnea, cel care are de fapt șanse să devină noul președinte al Curții de Conturi a României. Mihai Busuioc a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada în care acest minister a fost condus de Liviu Dragnea.

La începutul acestui an, Dragnea l-a promovat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului condus de premierul Sorin Grindeanu, care l-a demis în timpul crizei politice din iunie pentru a-l înlocui cu Victor Ponta. După demiterea lui Grindeanu, Dragnea l-a reinstalat pe Busuioc în funcția de secretar general al Guvernului condus de premierul Mihai Tudose. Unii pesediști cârtesc însă că Mihai Busuioc a activat în PDL, în Organizația Sectorului 4, până în 2012 și că a fost omul de încredere al foștilor lideri și miniștri democrat-liberali Vasile Blaga și Elena Udrea, care l-au promovat în două guvernări, respectiv în 2006 și în 2009, în funcția de director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în care a fost implicat în mai multe retrocedări dubioase din București și alte zone ale țării. Pentru Dragnea nu este însă o problemă, în condițiile în care și el și-a făcut ucenicia politică în PD.

Candidaţii pentru şefia Curţii de Conturi

Comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului i-au audiat pe candidaţii pentru şefia Curţii de Conturi. Astăzi plenul reunit al Parlamentului votează noua conducere a instituţiei. Surse parlamentare spun că Cristian Socol, fost consilier al lui Victor Ponta, şi-a retras candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Inițial, 14 candidaţi şi-au depus candidaturile pentru o funcţie de conducere, iar în cursă au rămas 13. Doar șase vor primi mandat de 9 ani: președintele, vicepreședinte și consilierii de conturi.
Mihai Busuioc a candidat pentru postul de preşedinte. El a primit 18 voturi „pentru“, 10 „împotrivă“ și o abținere. Nicu Marcu a candidat și a fost validat pentru poziția de vicepreședinte. Florin Tunaru a candidat și a fost validat pentru postul de vicepreşedinte al Autorităţii de audit. Lucian Vlădescu a candidat și a fost votat pentru funcția de președinte al Autorității de audit, cu 19 voturi „pentru“, 9 „împotrivă“ și o abținere. Aurel Dumitru a candidat și a fost validat pentru postul de consilier de conturi. (G.D.)

Valer Marian

Leave a comment