BREAKING NEWS

Corupție și răzbunare marca DNA

Presa românească a prezentat îndeosebi cazurile unor persoane cu funcții sau cu notorietate în politică, administrație, justiție sau mediul de afaceri ale căror destine au fost frânte de abuzurile unor procurori DNA. Victime ale relei credințe a procurorilor anticorupție au fost și oameni simpli, fără partipriuri politice sau de altă natură. Un astfel de caz este Nicolae Csorz, un fost întreprinzător din Satu Mare, care a deținut un atelier de reparații auto. Am folosit expresia fost întreprinzător deoarece, după ce a intrat în malaxorul DNA, la finele anului 2008, a trebuit să-și închidă afacerea cu atelierul de reparații. Din păcate nu a fost singura pierdere și nici cea mai importantă. Patru ani de tracasări la DNA și în instanțe i-au distrus sănătatea, devenind aproape o legumă, și au generat divorțul de fosta soție, cu care are doi copii.

 

Zeci de mașini pentru polițiști, procurori și finanțiști
Ceasul rău pentru Nicolae Csorz a venit în primăvara anului 2007, după ce a anunțat prin presă că cesionează firma sa SC Electrosam SRL. Un cunoscut de-al său, Andrei Tocaciu, în perioada respectivă director al BCR, Agenția Unio Satu Mare, la care aveau deschise conturi firmele sale, i-a făcut cunoștință cu Dănuț Ardelean, un afacerist local, care urmărea să achiziționeze o societate comercială cu vechime și rulaj. După cesiune, Dănuț Ardelean și Andrei Tocaciu, care se aflau în relații de afaceri, au importat pe SC Electrosam SRL și pe alte patru firme sute de autoturisme din Germania, care au fost comercializate în România fără să declare operațiunile în cauză în cauză organelor fiscale și fără să achite TVA aferentă la bugetul de stat.
Referitor la activitatea infracțională de la SC Eletrosam SRL, Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare cu privire la faptul că, prin mecanismul de fraudare susmenționat, Dănuț Ardelean a prejudiciat bugetul de stat, în perioada 2007-2008, cu suma de 751.442 lei. A fost înregistrat dosarul nr.4851/P/2007, care a fost trimis la Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare, în vederea efectuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, fiind repartizat subcomisarului Adrian Bota din Serviciul de Investigare a Fraudelor. Ardelean a adus autoturisme din Germania la zeci de polițiști, inclusiv cu funcții de conducere, din IPJ Satu Mare, din Serviciul de Permise și Înmatriculări Auto și din Serviciul Județean al DGA. Traficantul sătmărean le-a adus mașini din import și unor șefi din Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare și unor procurori din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, precum și soțului unei foste șefe a Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare. În cursul anului 2007 i-a adus un autoturism Mercedes chiar subcomisarului Bota. Sugestiv este că, grație protecției de care a beneficiat, Ardelean a reușit să înmatriculeze nu mai puțin de 97 de autoturisme importate din Germania, fără cărți de identitate sau facturi, în baza unor simple declarații notariale că ar fi fost pierdute aceste documente.

Inculpat și condamnat doar pe un denunț mincinos
În cursul anului 2008 Dănuț Ardelean a fost citat de patru ori pentru audieri de către subcomisarul Adrian Bota, pentru a fi audiat în dosarul de evaziune fiscală. La începutul lunii decembrie 2008 acesta a formulat un denunț penal la DGA Satu Mare, prin care a sesizat că i-ar fi dat, prin intermediul lui Nicolae Csorz și cu complicitatea lui Andrei Tocaciu, polițistului Bota sume de bani în trei tranșe, care i-ar fi promis în schimb soluționarea favorabilă a dosarului de evaziune fiscală. Denunțul lui Ardelean a devenit obiectul dosarului Serviciului Teritorial Oradea al DNA nr.67/P/2008, care a fost instrumentat de procurorul șef din perioada respectivă, Marius Iancu. A urmat provocarea lui Csorz de către denunțător, prin înregistrare ambientală, începerea urmăririi penale, interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Csorz, Tocaciu și Bota, percheziții la domiciliile lui Csorz și Tocaciu.
După aproape doi ani de anchetă cu multe tracasări, Nicolae Csorz a fost trimis în judecată de procurorul șef Marius Iancu pentru trafic de influență, reținându-se în sarcina sa că ar fi pretins de la martorul denunțător Dănuț Ardelean, în mai multe rânduri, sume de bani totalizând 39.500 euro, prevalându-se de influența pe care o avea asupra ofițerului de poliție Adrian Bota, pentru a-l determina să dea o soluție favorabilă în dosarul în care martorul sus-menționat era cercetat pentru evaziune fiscală. Față de învinuiții Adrian Bota și Andrei Tocaciu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru luare de mită, respectiv complicitate la trafic de influență, cu motivarea că din probele administrate nu rezultă fără dubiu vinovăția lor. Mai mult, în cursul anchetei, Andrei Tocaciu, care fusese creierul afacerii, a devenit comisar la Garda Financiară Satu Mare.
Nici împotriva inculpatului Nicolae Csorz nu există nicio probă directă privind săvărșirea infracțiunii de trafic de influență pentru care a fost trimis în judecată. Cu toate acestea, Tribunalul Satu Mare l-a condamnat la o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare condiționată (prin sentința penală nr.92/23.05.2011, pronunțată în dosarul nr.3550/83/2010), pedeapsă care a fost menținută de Curtea de Apel Oradea și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Condamnarea lui Csorz la minimul pedepsei prevăzute de lege pentru trafic de influență și suspendarea acesteia constituie indicii că judecătorii de la cele trei instanțe au avut mari dubii cu privire la dovedirea vinovăției acestuia și au ales o soluție solomonică pentru a nu supăra DNA. Judecătoarea care a dispus condamnarea în prima instanță s-a confesat ulterior că ar fi fost exercitate presiuni asupra sa și că nu ar fi avut somn liniștit timp de trei săptămâni cât a amânat pronunțarea. Există indicii că au fost exercitate presiuni și asupra președintelui completului de judecată de la Curtea de Apel Oradea, care avea dosar la DNA, ulterior fiind arestat și trimis în judecată tot de către procurorul șef Marius Iancu. La Curtea de Apel Oradea inculpatului Csorz i-a fost grav încălcat dreptul la apărare, instanța respingând cererea sa de amânare pentru motive de boală și pentru angajare de avocat și judecându-l în lipsă.

Salvarea denunțătorului și răzbunarea procurorului
Dacă ar fi existat probe certe cu privire la săvârșirea faptei de către inculpatul Csorz, instanțele ar fi trebuit să-l condamne la o pedeapsă mai mare și cu executare, raportat la calitatea funcționarului public față de care și-a traficat influența (ofițer de poliție) și la cuantumul sumei pretinse (39.500 euro). Acuzarea și condamnarea lui s-au bazat doar pe denunțul și declarațiile martorului denunțător Dănuț Ardelean, procesul-verbal de redare a discuțiilor ambientale și declarațiile martorilor Ioan Avram (prieten și partener de afaceri al denunțătorului) și Angela Ardelean (soția denunțătorului), care constituie probe indirecte. Nicolae Corz consideră că anchetarea și trimiterea sa în judecată constituie o lucrătură a procurorului șef Marius Iancu și a polițiștilor de la DGA Satu Mare, unde era angajată și sora sa. În opinia sa, anumiți polițiști de la DGA aveau interes să-l scape pe Ardelean pentru a nu divulga că ei și alți amici polițiști au beneficiat de autoturisme importate de acesta și să-l înfunde pe subcomisarul Bota, care declanșase cercetări. Sugestiv în acest sens este faptul că traficantul Ardelean a beneficiat de soluții de clasare în cel puțin cinci dosare instrumentate de polițiști din IPJ Satu Mare și de procurori din Parchetul de pe lângă Satu Mare și din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Un alt argument este faptul că de la DGA Satu Mare ar fi dispărut o listă predată de denunțătorul Ardelean, în care acesta susține că ar fi menționat sumele de bani pe care le-ar fi oferit lui Tocaciu, pentru a fi predate polițiștilor protectori.
Totodată, Csorz susține că procurorul șef Iancu era pornit împotriva sa și l-a trimis în judecată pentru că, fiind contactat în decembrie 2009 de către un avocat aflat în relații de prietenie cu acesta, Florin Nistor, care i-ar fi pretins suma de 20.000 de euro pentru a obține scoaterea de sub urmărire penală în dosarul instrumentat de șeful DNA Oradea, a refuzat oferta acestuia. Inculpatul a susținut acest aspect și în declarația dată la Tribunalul Satu Mare, în care a precizat că întâlnirea și discuția cu avocatul Nistor au avut loc în data de 20 decembrie 2009 într-o piscină dintr-un complex balnear din orașul Mateszalka din Ungaria, situat la o distanță de circa 40 de kilometri de Satu Mare. Cert este că, după acest refuz, avocatul Florin Nistor a fost angajat în data de 23 decembrie 2009 de către învinuitul Andrei Tocaciu, care avea avocat angajat de câteva luni. Procurorul șef Iancu i-a restituit în aceeași zi laptopul ridicat, fără a-i fi efectuată percheziție informatică, iar ulterior l-a scos de sub urmărire penală pentru complicitate la trafic de influență.
Csorz a sesizat șefi de la SIPI și SRI Satu Mare cu privire la oferta pe care i-a făcut-o avocatul Nistor, dar nu s-a întâmplat nimic. Soția lui Nistor era ofițer SRI, iar prietenia avocatului cu procurorul șef Iancu era de notorietate în Satu Mare. Cei doi au copilărit împreună, fiind vecini de bloc și colegi de școală, iar cu câțiva ani în urmă și-au construit vile în aceeași curte. Afirmațiile lui Csorz sunt plauzibile întrucât și alte persoane anchetate de procurorul șef Marius Iancu de la DNA Oradea, printre care un fost președinte al Consiliului Județean Satu Mare, un fost primar al municipiului Satu Mare și un fost director adjunct de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare s-au exprimat că ar fi fost convocați în stațiunea balneară Mateszalka și le-ar fi fost solicitate diverse sume de bani de către avocatul Nistor pentru a scăpa de răspundere penală. Convocarea lor pe teritoriul Ungariei și purtarea discuțiilor în piscină au drept motivație evitarea monitorizării și interceptării de către SRI, care nu are competență în afara țării.

Lipsa de credibilitate a denunțătorului
Într-un asemenea context, denunțul și declarațiile denunțătorului Dănuț Ardelean nu aveau credibilitate, fiind evidente interesul său de a scăpa cu orice preț de răspundere penală în dosarul de evaziune fiscală și posibilitatea de a fi manipulat de ofițerii de la DGA și procurorii de la DNA. Sugestiv în acest sens este că dosarul său de evaziune fiscală nu a fost soluționat până la trimiterea în judecată a inculpatului Csorz, fapt petrecut în mai 2010. Dosarul a fost soluționat doar în primăvara acestui an, fiind tergiversat timp de 11 ani de la înregistrare. În data de 16 aprilie 2018, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare a dispus clasarea cauzei față de inculpatul Dănuț Ardelean cu motivarea hilară că nu există probe că a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, având în vedere că, în lipsa actelor contabile, nu se poate stabili dacă achizițiile au fost sau nu înregistrate. Așa cum am arătat, coincidența face ca și soțul unei foste șefe a Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare de profesie polițist, a beneficiat de un autoturism de la Ardelean. Lipsa de credibilitate a denunțătorului este relevată și de faptul că, în cele trei declarații date în cursul anchetei, a menționat sume diferite de bani pe care le-ar fi dat: 38.500 euro, 40.000 euro și 39.500 euro.
Pe de altă parte, din procesul-verbal de redare a discuțiilor ambientale purtate de denunțător cu inculpatul în data de 17 decembrie 2008 nu rezultă niciun aspect probator concludent în acuzare. Denunțătorul Ardelean a fost trimis în ziua respectivă de ofițeri din DGA Satu Mare de două ori la domiciliul inculpatului Csorz, pentru a-l provoca pe acesta la discuții autoincriminatoare, polițiștii fiind nemulțumiți de înregistrările de la prima întâlnire. Csorz a susținut tot timpul că în discuțiile respective s-a referit la învinuitul Andrei Tocaciu și că numele și prenumele învinuitului Adrian Bota au fost adăugate în fals, în paranteză la cuvântul „ăsta”, în procesul verbal de redare. Ce este și mai grav, la dosarul trimis în instanță nu au fost depuse și procesele verbale de redare a discuțiilor telefonice purtate de denunțător cu inculpatul din care rezultă clar că Csorz i-a spus lui Ardelean că nu se afla în relații apropiate cu polițistul Bota, că nu știe, nu se bagă și nu îl interesează subiectul. Aceste procese verbale au rămas în dosarul de casă de la DNA Oradea, fiind dobândite de Csorz după condamnarea sa definitivă.
Nici DNA și nici cele trei instanțe de judecată nu au ținut cont de apărarea inculpatului Csorz că denunțătorul Ardelean se cunoștea dinainte cu polițistul Bota, căruia i-a adus un autoturism Mercedes din Germania cu circa jumătate de an înainte de înregistrarea dosarului de evaziune fiscală și avea posibilitatea de a discuta direct cu acesta despre soluționarea favorabilă a problemelor sale penale. Cu atât mai mult cu cât această apărare a fost confirmată de martorii Ioan Avram și Andrei Tocaciu, care au declarat că l-au văzut pe polițistul Bota la domiciliul lui Ardelean când acesta i-a adus un autoturism din Germania.

Reaua credință a procurorului
Pornirea procurorului șef Marius Iancu împotriva inculpatului Csorz și reaua credință manifestată de acesta în urmărirea și în condamnarea penală a acestuia sunt confirmate și de alte aspecte relevante. După ce l-a anchetat și l-a trimis în judecată, procurorul șef Marius Iancu a participat la toate ședințele de judecată de la Tribunalul Satu Mare. După ședința în care Csorz a declarat cum a fost abordat de avocatul Florin Nistor, procurorul șef Iancu l-a admonestat și l-a amenințat că îl va distruge și că va fi condamnat la închisoare cu executare. Iancu a ținut să fie prezent și la pronunțarea sentinței la Tribunalul Satu Mare, ocazie cu care a întârziat, venind de la înmormântarea mamei sale și solicitând președintei completului de judecată să repete verdictul.
Pe de altă parte, procurorul șef Iancu s-a implicat fățiș în favoarea martorului denunțător Dănuț Ardelean pentru a-i asigura acestuia restituirea sumei de 39.500 euro, deși prin rechizitoriu a propus confiscarea acesteia. Pentru a-l fideliza pe martorul denunțător în fața instanțelor de judecată, procurorul șef Iancu a omis să solicite confiscarea acestei sume prin concluziile puse la dezbaterea în fond, cerând doar menținerea sechestrului asigurator dispus asupra imobilului aparținând inculpatului până la concurența valorii de 39.500 euro. Apoi procurorul șef Iancu a declarat apel împotriva sentinței Tribunalului Satu Mare, prin care a invocat nelegalitatea confiscării sumei susmenționate în favoarea statului și a solicitat obligarea inculpatului la restituirea acestei sume către martorul denunțător. Curtea de Apel Oradea s-a conformat, a anulat confiscarea și a dispus restituirea sumei către denunțător, soluția fiind menținută sub acest aspect și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a-i asigura denunțătorului recuperarea sumei, procurorul șef Iancu s-a implicat nelegal și într-un litigiu civil inițiat de fosta soție a inculpatului Csorz pentru radierea sechestrului asigurator instituit de DNA în favoarea Statului Român asupra casei care i-a revenit în urma divorțului. Judecătoria Satu Mare a admis (prin sentința civilă nr.5789 din 27.09.2013, pronunțată în dosarul nr.16607/296/2012) plângerea formulată în acest sens și a dispus rectificarea colii de CF în sensul radierii sechestrului asigurator instituit, dar procurorul Iancu a declarat apel peste termen, în data de 17 decembrie 2013, în numele Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu Mare. Apelul a fost înregistrat și judecat de Tribunalul Satu Mare, care l-a admis și a trimis cauza spre rejudecare, cu toate că Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu Mare nu a fost parte în proces. La rejudecare, Judecătoria Satu Mare a respins plângerea formulată de fosta soție a inculpatului Csorz, cu toate că Direcția Națională Anticorupție a comunicat instanței, sub semnătura procurorului șef Laura Codruța Kovesi, că serviciile teritoriale ale DNA nu au personalitate juridică și nu pot compărea ca parte într-un proces civil, precum și că DNA nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Soluția a rămas definitivă, influența procurorului Iancu dovedindu-se mai puternică decât a șefei sale de la București.

Corb la corb nu-și scoate ochii
În februarie 2015, după trei ani de la condamnarea sa definitivă și înainte de împlinirea termenului de încercare de patru ani, procurorul Cristian Ardelean de la DNA Oradea a exercitat șantaje asupra condamnatului Nicolae Csorz pentru a formula un denunț împotriva polițistului Adrian Bota referitor la autoturismul Mercedes primit de la Dănuț Ardelean, amenințându-l cu revocarea suspendării condiționate. Pentru a fi mai convingător, procurorul Ardelean i-a spus că știe că a fost nevinovat în dosarul în care a fost condamnat și că-l va ajuta să facă revizuire. Tot cu ocazia respectivă, procurorul Ardelean i-a cerut să formuleze denunț penal și împotriva procurorului Marius Iancu, care nu mai activa la DNA Oradea din 2014, transferându-se la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, și avocatului Florin Nistor, referitor la suma de 20.000 de euro pretinsă de acesta pentru a-l scăpa de urmărire penală.
Ca și denunțul formulat împotriva polițistului Bota, denunțul formulat împotriva procurorului Iancu și avocatului Nistor a fost pitrocit împreună cu procurorul Ardelean, prin corespondență pe email. Ardelean i-a transmis de pe o adresă mai secretoasă, haricleea13@yahoo.com ce completări și corecturi să facă până la forma finală a denunțului. Totodată, Ardelean i-a solicitat lui Csorz să adreseze denunțul către structura centrală a DNA, în atenția procurorului șef Laura Codruța Kovesi, dar să-l trimită la Serviciul Teritorial Oradea, de unde urmează să i-l transmită la București. Ardelean i-a spus că a vorbit cu șefa sa și că adresarea și transmiterea denunțului în acest mod va constitui un punct pozitiv pentru el. Cu toate acestea, denunțul a fost înregistrat la DNA Oradea și a fost repartizat spre soluționare procurorului Ardelean.
Procurorul Cristian Ardelean a ținut dosarul aproape doi ani, perioadă în care a efectuat cercetări, și acelea superficiale, doar față de avocatul Nistor, nu și față de procurorul Iancu. Printr-o ordonanță emisă în data de 6 martie 2017, procurorul Ardelean a dispus clasarea cauzei față de avocatul Nistor cu motivarea că fapta nu există, întrucât infracțiunea de trafic de influență, în modalitatea pretinderii vreunui folos, este extrem de greu de probat în lipsa existenței unor înregistrări telefonice sau în mediu ambiental. Nicolae Csorz a fost păcălit astfel într-un mod ordinar referitor la promisiunea de revizuire a cauzei. Culmea ironiei este că procurorul Ardelean a ajuns să-i solicite să afle el în ce dosare penale instrumentate de DNA Oradea a fost angajat ca apărător avocatul Nistor, deși avea posibilități mult mai mari și sigure să obțină astfel de informații. Mai ales că în presă apăruseră dezvăluiri că avocatul Florin Nistor s-ar mai fi întâlnit în stațiunea termală din Ungaria și cu alte persoane din județul Satu Mare în timp ce erau anchetate de procurorul șef Marius Iancu, persoane cărora le-a solicitat sume substațiale contra promisiunii de a le obține o soluție favorabilă. Este evident că zeița anticorupție Laura Codruța Kovesi și subalternii săi nu au dorit să iasă la iveală corupția din DNA

Valer Marian

 

Fișiere audio