BREAKING NEWS

Cine conduce „republica procurorilor” ?

Nu este nici Sfântul Lazăr, nici Sfântul Augustin

 

Augustin Lazăr va prezenta astăzi al doilea bilanț al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) de când a fost înscăunat procuror general al României. Lazăr este al 11-lea procuror general al României din perioada post-decembristă, fiind numit în fruntea Ministerului Public în 28 aprilie 2016. După investire Lazăr a făcut echipă în fruntea Parchetului General cu Laura Oprean, în funcția de prim-adjunct, și cu Bogdan Licu, în funcția de adjunct. Adjuncți de drept ai procurorului general sunt procurorii șefi ai DNA și DIICOT, Laura Codruța Kovesi respectiv Daniel Horodniceanu. Un membru important al echipei lui Lazăr este procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din PICCJ, Romulus Varga, numit în această funcție în ianuarie 2017. Corespunde oare această echipă exigențelor și imperativelor actuale?

Toți procurorii generali, numiți pe filieră politică

În opinia mea, bazată inclusiv pe pregătirea mea juridică și experiența de procuror, singurii procurori generali ai României care au avut calificarea și autoritatea profesională necesare pentru această funcție au fost după 1989 Gheorghe Robu (ianuarie-decembrie 1990) și Nicolae Cochinescu (1996-1997), care au deținut această funcție doar în jur de un an. Fostul președinte Ion Iliescu și PDSR, antecesorul PSD, au preferat în perioada 1990-1996 doi procurori generali modești profesional și aserviți politic, respectiv pe generalul Mihail Ulpiu Popa Cherecheanu (1990-1993), fost baschetbalist la Steaua și în echipa națională, care a deținut anterior funcția de șef al Secției Parchetelor Militare, și pe Vasile Manea Drăgulin (1993-1996), care a fost anterior șef de direcție în Parchetul General. În 1997 fostul președinte Emil Constantinescu l-a numit procuror general pe consilierul său Sorin Moisescu (nepotul patriarhului ortodox Iustin Moisescu), cu care se afla în relații de prietenie și pe care l-a promovat anul următor în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În 1998 au fost numiți în funcțiile de procuror general și procuror general adjunct doi procurori timișoreni, Mircea Criste și Mircea Zărie, pe filieră politică PNL, respectiv la impulsul fostei deputate liberale de Timiș Mona Muscă și cu concursul fostului ministru de justiție Valeriu Stoica, amândoi apropiați ai președintelui Constantinescu. După ce PSD a recâștigat președinția și guvernarea României în 2000, a fost numit procuror general Joița Tănase, un avocat obscur, fost coleg de facultate și apropiat al ex-premierului social-democrat Adrian Năstase, care n-a activat nicicând ca procuror sau judecător în cariera sa juridică. În 2003 a fost numit procuror general al PICCJ generalul Ilie Botoș, anterior procuror șef al Parchetului Militar Teritorial Cluj și procuror șef adjunct al Parchetului Național Anticorupție, care a fost „selectat” datorită prieteniei sale cu generalul Gabriel Oprea, pe atunci omul de casă al lui Adrian Năstase. Botoș a impresionat mai mult prin faptul că a făcut un stagiu de pregătire de luptă corp la corp la Fort Bragg în SUA, unde se află sediul trupelor Delta Force.
În toamna anului 2006, ex-președintele Traian Băsescu a numit-o procuror general al României, la vârsta de 33 de ani, pe Laura Codruța Kovesi, care activase anterior la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, unde deținea de câteva luni funcția de șef al biroului local al DIICOT. Kovesi nu se remarcase prin ceva deosebit pe linie profesională, fiind selectată și susținută pe filieră politică PDL, respectiv de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care se afla în relații de prietenie cu tatăl său Ioan Lascu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, președintele PDL, Emil Boc, care i-a fost coleg de facultate, și șefa de cabinet a ministrului de justiție Monica Macovei, judecătoarea Monica Niculescu, care i-a fost colegă și prietenă bună în facultate. Fostul președinte Băsescu a reinvestit-o procuror general pe Kovesi în 2009, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. În 2013, în urma unui troc politic realizat între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, în urma traficului de influență exercitat de generalul Florian Coldea, primul-adjunct al directorului SRI, fostul consilier prezidențial și ministru PDL Elena Udrea și fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, în funcția de procuror general a fost numit Tiberiu Nițu, fost coleg de facultate și amic cu Ponta, iar Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror șef al DNA. Din datele prezentate rezultă că toți procurorii generali ai României din perioada postdecembristă au fost numiți pe filieră politică, în baza unor relații apropiate cu mai marii zilei (unul a fost prieten cu Constantinescu, altul cu Năstase, altul cu Oprea, altul cu Blaga și Boc, altul cu Ponta).

Lazăr, suspectat că ar fi fost școlit și la Academia PCR

Nici actualul procuror general al României, Augustin Lazăr, nu este mai sfânt sub aspectul promovării pe conexiuni și amiciții personale și conexiuni politice. Lazăr a fost numit în funcție în 2016 de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de justiție Raluca Prună, cunoscută ca fostă consilieră și discipolă înfocată a predecesoarei sale Monica Macovei. Procurorul general face astăzi mare caz de independența procurorilor față de factorul politic, dar toată cariera sa s-a bazat pe conexiuni politice și aservire politică și relații de amiciție la nivel înalt. Originar din localitatea Rădești (denumită anterior Tâmpahaza) din județul Alba, Augustin Lazăr a absolvit în 1981 Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, unde a fost coleg de an și prieten bun cu Mircea Criste, devenit procuror general în 1998. Foști colegi de facultate spun că a fost un student bun, din categoria tocilari și că s-a remarcat pe linia Uniunii Asociației Studenților Comuniști din România. După absolvire a luat repartiție de avocat dar în 1982 a fost angajat la Procuratura Locală Alba Iulia, unde și-a făcut stagiatura, iar din 1984 până în 1990 a activat ca procuror criminalist.
A fost aservit regimului comunist, vehiculându-se că ar fi fost selectat și ar fi urmat cursuri postuniversitare la Academia PCR Ștefan Gheorghiu, unde erau îndoctrinate cadrele de conducere în funcție sau vizate pentru funcții de conducere, în cadrul Centrului de Perfecționare a Cadrelor de Conducere (faimosul CEPECA). Potrivit unor surse din Parchet, la ora actuală ar mai deține funcții în parchetele din România doi procurori îndoctrinați la Academia PCR, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Aurel Mascaș, și procurorul general al PICCJ, Augustin Lazăr. Cum nu am reușit să obținem încă o confirmare oficială, dar așteptăm să ne lămurească actualul procuror general dacă a cochetat cu cea mai înaltă școală comunistă. Probabil că de acolo i se trage deprinderea de a vorbi mult fără să spună nimic.

Promovat la Parchetul General de colegul și amicul Mircea Criste

Din 1990 până în 1998, Augustin Lazăr a activat ca procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, dar nu se știe vreun dosar sonor pe care să-l fi soluționat în această perioadă. Soarta i-a zâmbit în 1998, când colegul și amicul său din facultate, Mircea Criste, a fost numit procuror general al României. Acesta a promovat la Parchetul General mai mulți colegi de facultate sau procurori de la parchetele din județul Timiș. Printre promovați s-a numărat și Augustin Lazăr, care a fost numit în septembrie 1998 procuror șef al Secției Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică, devenită cea mai importantă secție din PICCJ, un fel de embrion al PNA și DNA de mai târziu.
Secția Anticorupție condusă de Lazăr a instrumentat în perioada respectivă, cu mult tam-tam, mai multe dosare cu motivație politică, în care au fost vizați îndeosebi politicieni PDSR considerați adversari ai puterii instalate după 1996 și apropiați ai acestora. O țintă importantă a subalternilor lui Lazăr a fost ultimul președinte al Bancorex, Răzvan Temeșan, considerat un apropiat al fostului președinte Ion Iliescu și al fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc. Temeșan a fost arestat de două ori în 1999 și în cazul său s-a realizat, se pare, prima defilare ultramediatizată cu cătușe. Dosarele lui Temeșan au fost instrumentate însă superficial, acesta fiind absolvit ulterior de toate acuzațiile aduse de procurorii lui Lazăr. Într-un dosar având ca obiect acordarea unor credite bancare neperformante de către Bancorex a fost achitat. În alt dosar, care a avut ca obiect finanțarea albumului „Eterna și fascinanta Românie”, instanța a dispus restituirea acestuia la PICCJ, unde a fost închis după câțiva ani. Cert este că prima campanie anticorupție declanșată în România, sub auspiciile Secției Anticorupție condusă de Augustin Lazăr, s-a dovedit una publicitară, constituind un eșec aproape total. Astfel că Lazăr nu se poate erija într-un deschizător de drumuri în lupta anticorupție de pe meleagurile mioritice.

Protector al interlopilor periculoși

Augustin Lazăr a deținut această funcție până în februarie 2001, când a plecat de la Parchetul General în urma revenirii la putere a PSD. Timp de aproape 12 ani, respectiv între 1 martie 2001 – 31 decembrie 2012, a lâncezit în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. Între 2012 – 2016 a deținut funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, din care a fost promovat procuror general al României. Lazăr s-a aflat așadar vreme de 15 ani în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. Singurele dosare de anvergură cu care s-a lăudat pentru această perioadă sunt legate de infracțiuni împotriva patrimoniului național, respectiv dosarul brățărilor dacice și dosarul tablelor de legi de la Troesmis. Numele său nu este legat de niciun dosar mare de evaziune fiscală, deși în 2003 și-a luat doctoratul în drept cu teza „Investigarea infracțiunilor în mediul afacerilor” (care n-a fost analizată până acum de experți în plagiat).
Au apărut însă suspiciuni că Lazăr ar fi favorizat afaceriști controversați și interlopi periculoși din aria sa de activitate. Comisarul șef Traian Berbeceanu, fost șef al BCCOA Alba-Iulia, a declarat recent în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție că Augustin Lazăr i-ar fi solicitat, în perioada în care s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, să nu-l cerceteze, pentru a fi folosit ca martor, pe unul din cei mai periculoși interlopi din zonă, Cristian Litera, protejându-l astfel în condițiile în care acesta era suspectat de implicare în activități de tip raket. Bodyguard al controversatului om de afaceri Alin Simota din Petroșani, fost consilier județean și vicepreședinte al PNL Hunedoara, cunoscut ca patron al clubului de fotbal Jiul Petroșani și supranumit „baronul Văii Jiului”, Cristian Litera a fost condamnat ulterior, respectiv în 2013, de către Tribunalul Hunedoara la 10 ani închisoare cu executare pentru grave și multiple înșelăciuni. Tot în 2013, Alin Simota și Cristian Litera au fost arestați la cererea DIICOT Alba Iulia pentru infracțiuni de violență, șantaj, cămătărie, înșelăciune și trafic de persoane. Se pare că procurorul Lazăr nu și-a arătat vitejia și cu interlopii periculoși.

S-a cunoscut cu tatăl lui Kovesi și cu primarul Iohannis

În aria de competență a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia s-au aflat și se află județele Alba, Hunedoara și Sibiu. Ca atare, tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, care a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș în perioada 1980-2010, s-a aflat în subordinea lui Augustin Lazăr timp de vreo zece ani, respectiv până la pensionare în 2010. Lazăr și Lascu s-au întâlnit la ședințele, inclusiv de bilanț, organizate la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia sau cu ocazia deplasărilor efectuate la parchetele arondate. De asemenea, în funcțiile deținute la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, Lazăr a auzit de plângerile formulate și de dosarele înregistrate la adresa primarului municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, care a deținut această demnitate în perioada 2000-2014. Lazăr a fost procuror general adjunct la Alba-Iulia în perioada în care la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a fost înregistrat dosarul nr. 609/P/2007 privind pe Klaus Iohannis, soția sa Carmen Iohannis și soacra sa Georgeta Lăzurca, care a fost transmis ulterior la DIICOT, de unde a fost declinat la DNA în 25 februarie 2009, iar până în prezent nu se știe soluția emisă în cauză. În anii 2000-2015 era oarecum de notorietate că la instanțele și parchetele din Alba-Iulia pot fi obținute soluții mai favorabile.
Procurorul general Lazăr nu a lămurit până acum opinia publică cu privire la dosarul pe care îl avea înregistrat la DNA în momentul investirii sale în fruntea Ministerului Public. Conform unor informații publicate în presă, în toamna anului 2015, la Serviciul Teritorial Alba-Iulia al DNA a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva sa de un procuror din subordine, prin care era acuzat de fapte de corupție comise în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. În primăvara anului 2016 sesizarea a fost înaintată la structura centrală a DNA, unde a fost înregistrat dosar penal. Având indicii temeinice, procurorul de caz ar fi solicitat și obținut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Lazăr, operațiunea de monitorizare fiind realizată de Direcția Județeană Hunedoara a SRI, unde era șef un apropiat al generalului Florian Coldea. Potrivit informațiilor de presă, procurorul de caz ar fi intenționat să-l trimită pe Lazăr în judecată pentru că s-ar fi confirmat implicarea sa într-un act de corupție. Conducerea DNA a decis însă ca dosarul să fie repartizat unui alt procuror, care l-a clasat după investirea lui Lazăr în funcția de procuror general al PICCJ. Nici Lazăr nici DNA și CSM nu au lămurit situația acestui dosar până în prezent.

Domnișoara Oprean a avut doi bărbați puternici în spate

Și primul adjunct al procurorului general al României, Laura Oprean, are legături cu Alba și Sibiu și și-a construit cariera pe prietenii și conexiuni politice. Laura Oprean s-a născut la Sebeș județul Alba, a absolvit Liceul Sanitar din Sibiu și apoi Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca în 1997. În perioada 1998-2000 a fost procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judectoria Alba-Iulia, după care a activat la Parchetul de pe lngă Judectoria Cluj-Napoca (2000-2003), Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (2003-2006), Parchetul de pe lângă Curte de Apel Cluj (15.02.2006 – 14.08.2006) și Serviciul Teritorial Cluj al DNA (15.08.2006 – 31.12.2007).
Începând din 2008, respectiv după zece ani de activitate ca procuror, Laura Oprean a avut o carieră fulminantă. De obicei se spune că în spatele unui politician puternic se află întotdeauna o femeie puternică. În spatele Laurei Oprean s-au aflat însă doi bărbați puternici și apropiați, cu care s-a intersectat profesional la Cluj: Daniel Morar, procuror șef al DNA în perioada 2005-2012, și Florin Maghiar, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj (2008-2014). Daniel Morar a promovat-o în 2008, la vârsta de 33 de ani, procuror șef al Serviciului Teritorial Cluj a DNA, iar după un an a numit-o procuror șef adjunct al structurii centrale a DNA, deși nu se remarcase până atunci cu mari dosare de corupție sau de altă natură. Este de observat că procurorii șefi Morar și Maghiar au plimbat-o în diverse structuri de parchet și pe diverse funcții pentru a i se crea un CV și un piedestal corespunzător pentru funcții mai mari la București. Domnișoara Oprean a fost adjunct al lui Morar din martie 2009 până în octombrie 2012, când același Daniel Morar, care devenise procuror general interimar al PICCJ, a numit-o prin ordin procuror șef interimar al DNA, funcție pe care a exercitat-o până în martie 2013, înainte de a fi numită pe post Laura Codruța Kovesi. Ulterior s-a întors la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde a fost numită în funcția de procuror general în 15 martie 2014, cu sprijinul apropiatului său predecesor Florin Maghiar. În 16 mai 2016 a fost numită prim-adjunct al procurorului general al PICCJ de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de justiție Raluca Prună. Laura Oprean a fost acuzată atunci de presă că ar fi obținut grad de procuror la PICCJ fără examen, dar nu a răspuns la această acuzație.

Simpatii și favoritisme portocalii

Și Daniel Morar și Florin Maghiar au avut puternice conexiuni politice cu PDL. Morar a fost numit procuror șef al DNA de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului de justiție Monica Macovei. Maghiar este cumnat cu fostul deputat actualmente europarlamentar Daniel Buda, principalul locotenent clujean al lui Emil Boc, care a deținut funcția de președinte al PDL Cluj, iar după fuziune deține funcția de președinte al PNL Cluj. Și Laura Oprean a simpatizat cu PDL, o dovadă în acest sens fiind faptul că, în perioada în care a fost adjuncta lui Morar, ar fi obligat să demisioneze doi procurori de la DNA Târgu-Mureș, care au trimis în judecată apropiați ai primarului PDL Dorin Florea.
Nu este sigurul motiv pentru care Laura Oprean a fost acuzată de apropiere sau favorizare a PDL. A fost acuzată de presă că l-ar fi scăpat, cu o soluție de scoatere de sub urmărire penală, pe controversatul om de afaceri Arpad Paszkani, fost patron al CFR Cluj, cunoscut ca sponsor al fostului premier Emil Boc și al fostului președinte Traian Băsescu (care a intervenit în favoarea sa atenționând la un bilanț al PICCJ că a primit un memoriu de la „un cetățean onest din Cluj”, pe care l-a transmis procurorului general Laura Codruța Kovesi). Paszkani a fost anchetat într-un dosar care viza modul în care firma Polus, pe care o reprezenta, a achiziționat de la o societate de stat (Agroindustriala SA), la un preț de 90 de ori mai mic decât prețul pieței, un teren de 34 hectare, pe care a fost construit mall-ul Polus Center. A fost acuzată de deputatul USR Emanoil Ungureanu că ar fi clasat o plângere pe care ar fi formulat-o în 2013, în legătură cu traficul de organe pentru transplant, împotriva medicului clujean Mihai Lucan, fost consilier pe probleme medicale al ex-premierului Emil Boc, și apropiat al fostului său șef Florin Maghiar, care a fost arestat recent într-un dosar instrumentat de DIICOT București. Parlamentarul clujean a calificat acest dosar „unul dintre cele mai importante cazuri de mușamalizare de după 1990”, arătând că procurorul de caz nu i-a audiat nici măcar pe martorii propuși în plângere. Nu este lipsit de importanță faptul că Laura Oprean a deținut funcția de procuror șef adjunct al DNA în perioada în care s-a aflat la această instituție dosarul declinat de la Sibiu în care au fost cercetați Iohannis, soția și soacra sa.

Plagiatorul Licu, amicul SRI

În mai 2016 a mai fost numit adjunct al procurorului general Lazăr procurorul Bogdan Licu, licențiat al Facultății de Drept al controversatei Universități Spiru Haret. Acesta a deținut anterior funcția de prim-adjunct al procurorului general Tiberiu Nițu din 2013 până la demisia acestuia, în februarie 2016, când a devenit pentru câteva luni procuror general interimar. Bogdan Licu a fost și membru al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2006-2013. Licu este cunoscut drept un apropiat al SRI. Soția sa este angajată psiholog la SRI și conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Bogdan Licu a absolvit Colegiul Național de Informații în 2004 și a obținut doctoratul în științe militare și de informații la Academia Națională de Informații în 2011, cu o teză de doctorat realizată sub coordonarea generalului Gabriel Oprea (Corupția, risc major la adresa siguranței naționale).
Actualul adjunct al procurorului general al României a fost acuzat de dublu plagiat în ultimii ani. Prima dată a fost acuzat în aprilie 2013, înainte de a fi numit prim-adjunct al procurorului general Nițu, că a plagiat în proiectul său de management pasaje din proiectul judectorului Iulian Dragomir de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2015 a fost acuzat că lucrarea sa de doctorat constituie un plagiat masiv, îndeosebi dintr-o carte a judecătorului Vasilică Cristi Danileț, fost coleg în CSM. În plin scandal procurorul Bogdan Licu a anunțat că renunță la titlul de doctor în drept.
Bogdan Licu este și un om foarte bogat, ridicând semne mari de întrebare modul în care a dobândit o casă de 300 mp, trei apartamente, o garsonieră, mai multe terenuri, conturi în valută și autoturisme de lux. Licu și soția sa câștigă peste 36.000 de euro pe an doar din chirii. Cam multă opulență pentru un magistrat cu funcția sa. Și la CSM și la Parchetul General, Licu a fost perceput drept un apropiat al Binomului SRI – DNA.

Playboy-ul Romică

Al șaselea element de bază al Parchetului General este procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, Romulus Varga, zis Romică. Originar din Satu Mare, a absolvit în 1999 Facultatea de Drept a Universității Tibiscus din Timișoara, o universitate obscură în peisajul universitar românesc. În perioada 2000-2003 a activat ca procuror în Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei, iar din 2003 până în 2006 a lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare. În 2006 a câștigat concursul pentru funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, dar nu a exercitat această funcție decât un an, fiind înlocuit în 2007, în urma unui control al Inspecției Judiciare din CSM, care i-a găsit 66 de dosare în fișet, dintre care unele erau înregistrate în 2004. Nota de control a definit profesionalismul lui Romulus Varga astfel: „În ceea ce privește activitatea de execuție, în anul 2007, din cele opt controale realizate la parchetele din țară de Inspecția Judiciară, deficiențe grave au fost constatate doar în activitatea prim-procurorului Varga Romulus Dan și respectiv a unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița”. Ulterior, Romulus Varga a fost detașat doi ani la Ministerul Justiției, iar în 2009 a fost promovat tam-nesam la Parchetul General, fără să fi activat niciodată la un parchet de tribunal sau de curte de apel. Varga a obținut însă gradele de procuror pentru aceste parchete, lăudându-se că le-ar fi sedus cu frumusețea și inteligența sa pe procuroarele din comisiile de examinare. În august 2016 a fost delegat procuror șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din PICCJ, iar la începutul anului trecut a fost promovat procuror șef al acestei secții. În 2016 a candidat pentru CSM, dar aici nu a mai avut noroc.
La Satu Mare procurorul Varga nu s-a remarcat prin soluționarea unor dosare mai de anvergură. Foști colegi și șefi de-ai săi îl descriu drept un personaj arogant și orgolios, care se credea cel mai frumos și cel mai deștept. Aroganța i se trage probabil de la tatăl său, care a fost mulți ani subofițer de miliție la circulație și era cunoscut în Satu Mare pentru superioritatea afișată și conduita deseori abuzivă. În perioada cât a activat la Satu Mare procurorul Varga s-a remarcat mai mult zburând frecvent deasupra orașului cu un avion de mici dimensiuni sau lansându-se cu parapanta. La București s-a căsătorit cu o prezentatoare de știri de la PRO TV. După ce a ajuns la Parchetul General s-a lăudat în presa sătmăreană că ar fi soluționat dosarele Elodia și Hexi Pharma, care ridică ambele mari semne de întrebare.

Nici Sfântul Lazăr, nici Sfântul Augustin

Prin prisma celor prezentate, procurorul general Augustin Lazăr nu ar trebui să mai măcăne atât despre imixtiunea politicului în justiție și despre independența procurorilor din subordinea sa. Și ar trebui să o lase mai moale cu linia roșie până ce nu ne lămurește cu pregătirea sa roșie. Ar fi mai bine dacă s-ar ocupa de asanarea corpului procurorilor concomitent cu profesionalizarea și responsabilizarea subalternilor săi. Pentru că până acum nu a dovedit că ar fi Sfântul Lazăr sau Sfântul Augustin pentru justiția autohtonă. În calitate de procuror general al României, Augustin Lazăr nu a fost în stare nici să reînvie Parchetul General sau să săvârșească alte minuni sau fapte bune, nici să vină cu concepții noi și să schimbe mentalitățile în cadrul Parchetelor din subordine.
Orișicum, în condițiile în care procurorul general Augustin Lazăr a fost îndoctrinat la cea mai înaltă școală comunistă și este șantajabil cu anumite dosare, primul său adjunct Laura Oprean a avut simpatii portocalii și a condus DNA, iar adjunctul Bogdan Licu este cunoscut drept un apropiat al SRI, actuala echipă din fruntea Parchetului General nu prezintă nicio garanție și nu aduce nicio speranță că va clarifica, sancționa și stopa abuzurile crase ale unor procurori, îndeosebi de la DNA.

Valer Marian