BREAKING NEWS

Jaful Mileniului de la Krivoi Rog lovește în Parlament

Cocoașa ucraineană a senatorului Varujan Vosganian

Scăpat cu greu prin votul colegilor senatori PSD + PNL de urmărirea penală în cazul “Romgaz-Interagro”, Varujan
varujan Vosganian s-a trezit cu toate instituțiile statului și mass-media pe cap. Cum or fi descoperit autoritățile atâtea nelegiuri într-un timp extreme de scurt este greu de înțeles. Să fie de vină zvonul că Vosganian ar fi pe mână cu rușii ? Procurorii umiliți la scenă deschisă de colegii fostului ministru i-au promis acestuia o nouă cerere de ridicare a imunității cum nu s-a mai pomenit în Parlamentul României. După o scurtă perioadă de post și rugăciune, fostul ministru s-a lepădat de Satana penelistă și așteaptă să fie miruit de preoții lui Tăriceanu . Nici instituții ca ANI sau Curtea de Conturi nu pierd timpul. Se repeziră asupra lui Vosganian, pigulindu-i conturile rotunjite și actele semnate în calitate de înalt demnitar. Luminați  parcă de pronia cerească, vânătorii lui Vosganian produc pe bandă rulantă sesizări referitoare la averea armeanului și rapoarte despre efectuarea repetată a unor plăți pentru finanțarea ilegală a unor firme sau alte plăți aprobate fără a avea la baza documente care să certifice utilizarea lor. Se pare că piesa de rezistență în eliminarea senatorului vine tocmai din Ucraina, unde de circa trei decenii, sub ochii îngăduitori ai tuturor guvernelor se petrece Jaful Mileniului. Nu se știe prin ce minune, anchetatorii au descoperit în 2015 numeroase nereguli girate de Varujan Vosganian privitoare la cheltuieli pentru  Combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog). O gaură neagră a economiei românești post-decembriste în care s-au evaporat sute de milioane de dolari de la bugetul de stat.
Creanța falsă din Fondul Proprietatea
foto VALERIU TANASOFFSe știe mai puțin faptul că investiţia romanească de la Krivoi Rog a figurat pe lista Fondului Proprietatea, mai bine de doi ani, cu titlul de “creanţă”, deși nefiind recunoscută de ucraineni, datoria de sute de milioane nu avea ce căuta acolo. Sub mandatul lui Vosganian la Ministerul Economiei și Finanțelor, în 2007, s-a petrecut și o faptă bună. “Creanța” Krivoi Rog a fost eliminată din Fondul Proprietatea. Oficial, România avea o cotă de participare la această investiţie de 774,6 milioane ruble transferabile, din care ar fi investit pană în prezent circa 644,6 milioane ruble trf. (1 rublă trf. 1984=1,22$). Cu alte cuvinte, dacă CIM Krivoi Rog era socotită creanţă, înseamna că Ucraina ne datorează circa 792 milioane de dolari. Calculul oficial este o mare minciună. “Specialiştii” ministerului Economiei s-au făcut că uită de dobânda intercalară de 8% pe an practicată în acest contract şi de dobanda la credit de 3%, aplicată începând cu 1990 (termenul de punere în funcţiune din contract). Dacă mai adăugăm faptul că, de obicei, se calculează dobândă la dobândă, în 20 de ani valoarea investiţiei s-a dublat, CIM Krivoi Rog însemnând cel puţin 1,4 miliarde de dolari neîncasaţi. An de an, bugetul României a prevăzut pentru investiţia de la Krivoi Rog cel puţin 1 milion de euro, în ciuda faptului că “începand cu 1998, lucrările la combinat au fost sistate”.
“CIM Krivoi Rog 100% nu este creanţă, pentru că nu este o datorie confirmată”, ne-a declarat unul dintre specialiştii implicați încă din anul 1982, când s-au pus bazele afacerii. Practic, nu există vreun act juridic care să dovedească faptul că investiţia externă din Ucraina este creanţă. Nu existau documente bilaterale între împuterniciţii statului român şi cei ucraineni sau vreun acord interbancar între BCR şi o bancă corespondentă din Ucraina privind o potenţială datorie.
“Creanţele externe ca cea de la Krivoi Rog au fost scoase pentru credibilitatea fondului. Cine ne poate spune când vom putea recupera banii investiţi ?”, declara fostul ministrul Vosganian.

 Istoria investiției în CIM Krivoi Rog 

Martori oculari ai evenimentului, foști ofițeri DIE acoperiți la firma UzinExport spun că ședinţa multilaterală în
tabel-kr

În mod ciudat, în cel mai important document al investiției, România nu este prezentă decât la -articolul 3-, în marginea unui tabelaș, cu mențiunea CPP 47, ca și cum nu ar fi fost luată în calcul.

care s-a stabilit primul contract de antrepriză CIM Krivoi Rog a fost incendiară. În capul mesei din partea URSS stătea un kaghebist bătrân numit Rosenstrach. În timp ce specialiştii din ţările participante (români, cehoslovaci, ucraineni, ruşi, nemţi, bulgari) se ciondăneau pe cate o halcă din marele nimic, Rosenstrach aţipea în capul mesei. A văzut multe la viaţa lui. Ochii i se închideau. Bărbia îi cădea în piept, iar obrajii pufăiau regulat. Din când în când, câte un “papagal” mai gălăgios îl face să tresară. Sătul de atâta garagaţă, kaghebistul mormăi ameninţător “Tiha ! ( Linişte ! )”. În sală se auzea musca. Un ofiţer român al Direcţiei de Informaţii Externe, director la UzinExport Import Bucureşti, iţi capul după o perdea. Cu un gest ferm către scribul din dreapta sa, Rosenstrach zise : “Pişete ! ( Scrie ! )”. Şi fără să ţină seama de ce s-a discutat la masa oficială, a dictat textul contractului KGOKOR, aşa cum se numea CIM Krivoi Rog în limba rusă. Aşa au vrut muşchii lui şi toată lumea trebuia să fie de acord. Afacerea de la Krivoi Rog începuse. România s-a înghesuit la miere şi a rămas cu buza umflată. Sute de milioane de dolari au intrat în combinat şi probabil că nu se vor mai întoarce vreodată la bugetul ţării. Funcţionarea în conditii de eficienţă ( nu construcţia ) combinatului nu mai este posibilă. Tona de pelete produsă la CIM Krivoi Rog trebuia să coste (în anii ’80) circa 30 de ruble transferabile ( Rbl. Tr. ). În condiţiile în care materia primă reprezenta zero la costuri. Gazul şi energia electrică veneau de la sovietici pe nimic. Astăzi, totul costă. Munţii de steril aparţin cuiva şi au o valoare. Tona de pelete ar fi prea scumpă. Reprezentanţii Mittal în România ne-au declarat că achiziţionarea combinatului a rămas la nivel de intenţie. Ucraina este în război.
 Nota de fundamentare dispărută
România a fost forţată să adere la Convenţia Multilaterală în cadrul şedinţelor CAER. URSS condiţiona livrările de concentrat, aglomerat şi pelete la Combinatul Siderurgic Galaţi de aceasta participare. S-a stabilit că timp de 10 ani de la punerea în funcţiune ( PIF ), România va primi anual 3 milioane de tone de pelete din producţia combinatului de la Dolinskaia, deci 30 de milioane de tone de pelete în contul cotei sale de participare. Convenţia Bilaterală Româno-Sovietică a fost bazată pe Nota de Fundamentare întocmită, promovată, susţinută şi gestionată de fostul MCECEI. Se pare că documentul a dispărut imediat după 1989, iar contractile încheiate au fost secretizate abuziv.
 Nota avea avizele : pag3
– proiectant general IPROMET 
– proiectant de specialitate ISPIF 
– antreprenor general ARCOM 
– antreprenor de specialitate ARCIF 
– furnizor general intern CIUMP Iaşi – pentru utilajele livrate în contracte de comerţ exterior 
– MCECEI ( împuternicit al statului român să semneze convenţia ), MATGF, MCInd, CSP, Mmet şi CC al PCR. 
Nota de fundamentare s-a bazat pe proiectul tehnic sovietic ( PT ), pe studiul tehnico-economic ( STE ), puse la dispoziţie şi pe ofertele participanţilor care au avizat-o. Pentru fundamentarea cadrului juridic şi delimitarea responsabilităţilor, în baza Convenţiei Bilaterale, au fost elaborate acte normative interne. Decretul Consiliului de Stat nr. 156 / iunie 1987 care defineşte participanţii la realizarea afacerii, cu responsabilităţi clare şi precise, modul de coordonare internă şi externă, organizare şi organigrame. Împuterniceşte întreprinderile de comerţ exterior ARCOM, UzinExportImport şi ARCIF să semneze contractul de antrepriză ca cea mai importantă componentă a afacerii Krivoi Rog. Decretul a fost întocmit, promovat şi susţinut de MCInd şi s-a bazat în principal pe decretul 242/1974 şi decretul 138/1976. Convenţia Interbancară şi alte acte normative cu regim intern specific MCInd, MCECEI, MICM, MIET, MIM, MF, etc. Prin acestea sunt constituite mecanismele interne cu sarcini şi responsabilităţi privind participarea la realizarea afacerii Krivoi Rog sau după caz, numai a combinatului CIM Krivoi Rog. Persoanele fizice care au conceput, susţinut şi participat până în decembrie ’89 la afacerea Krivoi Rog, cu mici excepţii, nu mai sunt în viaţă, în ţară sau în activitate. Ucraina este în stare de asediu.

Metodologii de devizare 

În baza temei tehnice sau a PT, IPROMET ( proiectantul general ) întocmea documentaţia de execuţie. Aceasta era avizată de proiectantul general ucrainean MEHANOBRCERMET sau de proiectantul de specialitate corespondent KRIVBASPROIECT. În baza avizului “ bun de executie “, conform DE (documentaţiei de execuţie), deviziştii ucraineni întocmeau devizele pe proiecte. Măsurătorile din devize coincid 100% cu cele din DE, iar valoarea este cea din PT ( dacă nu intervin modificări calitative sau cantitative ). Devizele negociate cu partea română, semnate se predau antreprenorului general ARCOM şi a celui de specialitate ARCIF. Pe parte de utilaje şi construcţii metalice, UZINEXPORTIMPORT întocmea, susţinea şi concilia obiecţiunile. Odată conciliate, devizele erau lansate în execuţie, fabricaţie, procurement. Prevederile devizelor ( cantităţi, preţuri, calităţi ) sunt cele care fundamentează situaţiile de lucrări. În baza lor, se întocmeau facturile neplătibile ( pentru predări parţiale sau pe faze ) şi facturile plătibile. 

Datorie și nu prea 

Suma facturilor plătibile reprezintă datoria Ucrainei faţă de România. Suma facturilor neplătibile reprezintă foto VALERIU TANASOFFlucrări parţial executate şi nepredate, dar recunoscute. Cu cel puţin 2-3 luni înaintea încheierii anului fiscal, în şantier, “Conducerea Grupului” reprezentată de director general Răcaru , împreună cu inginerul şef IPROMET, cu directorii filialelor ARCOM, ARCIF şi UZINEXPORTIMPORT, cu directoratul KGOKOR, în limita Contractului de Antrepriză stabileau pentru anul următor volumele de lucrări pe obiecte şi subobiecte. Protocolul semnat devenea act executiv şi fundamenta în fiecare din cele două ţări, volumul de valută ( lei, ruble, $ ) necesare pentru finanţarea obligaţiilor ce rezultau din protocol. Volumele sunt cele din DE, iar valorile cele din devizele conciliate şi predate oficial de beneficiar ( KGOKOR ) către antreprenorii români ARCOM şi ARCIF. Pentru utilaje şi echipamente este imposibil să se fi comis erori cantitative, dar calitativ pot fi făcute derogări care, în general nu se acceptă ca divergenţe de preţ. Pentru materialele care se înglobează, ciment, cărămizi, materiale de protecţie, învelitori, etc din curtea antreprenorilor, teoretic, cantităţile din devize corespund DE. Cu marjele în plus acordate de prevederile legale. Dacă în devize, din considerente de firmă au fost acceptate şi alte cantităţi, inclusiv manopera pentru alte cauze ( vilele foștilor conducători KGOKOR, drumuri şi alte facilităţi ), este evident că există o acoperire în preţul datorabil, dar costurile din ţară suportate de la bugetul de stat ( valori materiale + manopera + lipsa productivitate generală + transporturi + vamă + profitul antreprenorului ) sunt considerate pagubă şi au conotaţii penale. Acelaşi lucru e valabil pentru stocuri. Stocurile din şantier sunt fundamentări ale antreprenorilor făcute cu beneficiarul şi nefinalizate în lucrări. Daca sunt în această categorie, pot reprezenta furt. Custodiile UZINEXPORTIMPORT, din ţară, reprezentau utilaje, echipamente şi aparataj cerute de antreprenori şi netrimise de UZIN pentru a nu fi devalizate sau distruse. Situaţia reală a investiţiei nu reclamă trimiterea lor la momentele solicitate de antreprenorul general. Custodiile confirmate beneficiarului, legal sunt cu valori de factură neplatibilă, deci lucrări efectuate.
 

ALFABETUL AFACERII CIM KRIVOI ROG

 Extern

Conventia Multilaterala  – URSS, Romania, RDG, Ungaria, Ucraina – dec. 1983

Conventia Bilaterala Interguvernamentala – Romano-Sovietica – dec. 1986

Contractul de Antrepriza semnat cu URSS cu termen de punere in functiune ( TpF ) – 12.07.1987

Protocol la Contractul de Antrepriza semnat cu Ucraina cu TpF – 20.06.1996

Protocolul de modificare a Conventiei Bilaterale Romano-Sovietice – 05.05.1994

Alte protocoale adiționale semnate după 05.05.1994

Conventia interbancara si de sedere.

  1. Intern

NOTA DE FUNDAMENTARE – exemplare disparute !!!!

– cuprindea avize tehnice, comerciale, de eficienta si POLITICE

Decret 156/iunie 1987 – fundamentat pe Decretul Consiliului de Stat 242/1974, nepublicat in Monitorul Oficial si Decretul 138/1976

Legea 95/ 1993

Alte acte normative  ( legi, ordonante, ordine ) cu continut de derulare operativa.

Participanti la Combinatul de Imbunatatire a Minereului de Fier de la Krivoi Rog – KGOKOR Dolinskaia

Ucraina – 56,7 % ( include si cota RDG de circa 11 % )

Romania – 26,7 %

Slovacia – 16,2 %

Bulgaria – 0,4 %

COTA DE PARTICIPARE reprezinta cantitatea de pelete angajata a fi preluata din productia combinatului, dupa punerea in functiune, nu cota de participare in finatare. La nivel de STE ( proiect tehnic ), deoarece Romania nu realiza cota de 26,7 % ( respectiv 3 milioane de tone pelete pe an timp de 10 ani ), din valoarea combinatului si a obiectelor social-culturale, s-a obligat sa vireze in contul diferentei ( circa 148 milioane ruble transferabile ) utilaje si echipamente altor combinate metelurgice din fosta URSS ( inclusiv Ucraina) prin contracte de comert exterior.

Schema afacerii CIM Krivoi Rog

Conventie Multilaterala

Conventie Bilaterala

Contractul de Antrepriza – combinatul propriu-zis

  • obiecte social – culturale
  • locuinte

Contractul de Comert Exterior pentru livrari utilaje si echipamente altor combinate decat Krivoi Rog

  • livrari pentru beneficiari din Ucraina
  • livrari pentru beneficiari din fosta URSS, altii decat Ucraina

 

PARAMETRII TEHNICO-ECONOMICI

 

Conform conventie                      Conform protocol

Romano- Sov. 1986                    Rom.-Ukr. 1994

 

Capacitate CIM                                   12,0   pe 4 linii              9,0   pe 3 linii

 

 

ARCOM + ARCIF            787,54 mil. Rbl. Tr.         774,54 mil. Rbl Tr.

( 872,597 mil. $ )

 

  • locuinte si obiecte social           98,77 mil. Rbl. Tr.

culturale

 

  • obiecte auxiliare 70,60 mil. Rbl. Tr.

 

  • lucrari C + M          290,19 mil. Rbl. Tr.

 

 

UZINEXPORTIMPORT                                                  173,95 mil. Rbl. Tr.

ca Furnizor General Intern (FGI).

– livrari utilaje, echipamente, proiectare, control de autor

 

UZINEXPORTIMPORT                                                   36,60 mil. Rbl. Tr.

ca FGE.                                                                                               ( realizat 25,4 )

  • livrari utilaje pentru combinate metalurgice altele decat Krivoi Rog

104,43 mil. Rbl. Tr.

( realizat 93,4 )

  • livrari de utilaje pentru combinate din fosta URSS altele decat cele pentru Ucraina

Evaluarea in US $ s-a facut la cursul  1Rbl. Transferabila = 1,2266 $. Prin protocolul din 05.05. 1994, Ucraina a recunoscut in obligatia sa de rambusare numai suma de 25,4 mil. Rbl. Tr., diferenta de 93,4 mil. Rbl.Tr. fiind a Rusiei, conform declaratiei sale. Diferenta de 36,60 mil. Rbl.Tr. fata de 25,4 mil. Rbl.Tr. realizat este valoare necontractata si reduce cota de participare. 104,43 mil. Rbl.Tr. este suma nerecunoscuta de Ucraina conform celor de mai sus. Diferenta de 11,03 mil. ruble ransferabile

( 104,43 mil. Rbl.Tr. – 93,4 mil. Rbl.Tr. ) sunt contracte anulate ce reduc cota de participare. Valorile exprimate in mil. Rbl. Transferabile se rotunjesc.

Combinatul propriu-zis : 173,95 mil. Rbl.Tr.+ 290,19 mil. Rbl.Tr.= 464,14 mil. Rbl.Tr., adica 464 mil. Rbl. Tr.

Locuinte  + auxiliare : 98,77 mil. Rbl.Tr. + 70,60 mil. Rbl.Tr. = 169,37 mil. Rbl.Tr., adica 170 mil. Rbl. Tr.

Livrari catre alte combinate : 25,4 mil. Rbl.Tr. + 93,4 mil. Rbl.Tr. = 118,8 mil. Rbl.Tr., adica 119 mil. Rbl. Tr.

 

TOTAL         ( cu livrari catre altii )        753 mil. Rbl. Tr. ( 848,3 mil $ )