Alegeri cu urmașii Miliției și ai Securitații comuniste

Românii trebuie să aleagă între două odrasle de milițieni

Tatăl lui Dragnea a fost șef de post, iar tatăl lui Cioloș ofițer de ordine publică

Principalii aspiranți la funcția de prim-ministru al Guvernului României, după alegerile parlamentare din 11 decembrie, sunt președintele PSD, Liviu Dragnea, și primul ministru în funcție Dacian Cioloș, care este susținut în acest sens de PNL și USR. Puțini români știu că cei doi aspiranți au un numitor comun: tații lor au fost cadre ale miliției ceaușiste. Tatăl lui Dragnea a fost subofițer de miliție și a deținut funcția de șef de post în două comune din județul Teleorman (Gratia și Dobrotești), unde oamenii n-au uitat până astăzi comportamentul său abuziv. Tatăl lui Cioloș a fost ofițer de miliție și a activat în cadrul Serviciului de Ordine Publică din Miliția Județeană Sălaj, în care și-a încheiat cariera cu gradul de maior. Am avut ocazia să cunosc încă din copilărie și adolescență conduita arogantă și mentalitatea de secuvenism a unor copii de milițieni și de securiști. Alături de activiștii PCR și de securiști, milițienii au fost principalii apărători și privilegiați ai regimului totalitar comunist.

Cariera politică, afacerile și fărădelegile liderului PSD Liviu Dragnea au făcut obiectul mai multor declarații politice ale subsemnatului din ultimii trei ani. Este trist că un personaj de factura lui Liviu Dragnea, cu multe tare morale, cu un intelect modest și cu o viziune administrativă de căpitan de județ, condamnat penal definitiv și judecat în altă cauză, a devenit principalul pretendent la funcția de șef al Guvernului României după 27 de ani de la căderea comunismului. Din păcate însă apar tot mai multe semne de întrebare și asupra carierei și probității morale a premierului Dacian Cioloș. Mitul că ar fi avut o carieră bazată pe meritocrație începe să se destrame. Apar tot mai multe date că toată cariera sa politico-adminstrativă a fost construită pe relații de nepotism și pe criterii clientelare, cu sprijinul unor șefi de servicii secrete și a unor politicieni importanți din ultimele două decenii. Un rol covârșitor în cariera sa l-au avut fostul șef al serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor (DGIPI), chestorul Virgil Ardelean, zis Vulpea, și fostul președinte al României, Traian Băsescu.

Ascensiune stimulată de unchiul Ardelean

Astfel, intrarea în lumea politică și ascensiunea în establishmentul de la București i-au fost asigurate de chestorul Virgil Ardelean, care grație longevității sale în funcția de șef al serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor (DGIPI) a fost strâns și substanțial relaționat cu lideri importanți ai principalelor partide din România, începând cu unii din PNȚCD (Gavril Dejeu, Constantin Dudu Ionescu) și continuând cu alții din PSD (Ioan Rus), PNL (Cristian David, Norica Nicolai, Călin Popescu Tăriceanu) și PDL (Traian Băsescu, Vasile Blaga, Elena Udrea). Virgil Ardelean și Dacian Cioloș au ascendență comună în localitatea Pericei județul Sălaj, în care s-au născut atât fostul șef al DGIPI cât și mama actualului premier. Ardelean și Cioloș sunt rude destul de apropiate, în sensul că actualul premier este nepot de vară al fostului șef al DGIPI. Bunica maternă al lui Ardelean a fost soră cu bunica maternă a mamei lui Cioloș, cele două surori având numele Tătar Ileana și Tătar Maria. Pe de altă parte, tatăl lui Dacian Cioloș și Virgil Ardelean au fost colegi de profesie și de generație, absolvind amândoi Școala de ofițeri de miliție de la Băneasa în anii ʼ70.

Dacian Cioloș și-a început cariera în Guvernul României ca și consilier al ministrului Agriculturii în anul 2005, când unchiul său Virgil Ardelean era încă șef al serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor și era bine relaționat cu mai mulți lideri importanți ai PNL și PDL, partide care au constituit guvernul Alianței DA. Virgil Ardelean și-a menținut influența politică și după schimbarea sa din funcție în toamna anului 2006, în urma scandalului declanșat de fuga din România a teroristului Omar Hayssam, întrucât a fost numit șef al unei direcții special constituite în Ministerul Administrației și Internelor, Direcția Generală de Management Operațional, și în această postură a condus de facto acest minister în timpul ministrului liberal Cristian David, considerat unul din cei mai slabi miniștri de interne din perioada postcomunistă.

Grație influenței sale asupra unor lideri importanți ai PNL, partid care a guvernat România împreună cu UDMR după ruptura de PDL din primăvara anului 2007, ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeș, a trebuit să creeze un post de subsecretar de stat (pentru afaceri europene) pentru nepotul Dacian Cioloș. După ce Remeș a trebuit să părăsească Ministerul Agriculturii, în urma scandalului declanșat prin instrumentarea unui dosar penal de către DNA cu concursul serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor, care se afla sub coordonarea și sub influența chestorului Ardelean, Cioloș a fost promovat în mod, atunci surprinzător, ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu II. Apar tot mai multe indicii că Decebal Traian Remeș ar fi fost înlăturat în urma unei operațiuni orchestrate de fostul președinte Traian Băsescu cu concursul DNA și al DGIPI, care, așa cum am arătat, se afla sub influența incontestabilă a chestorului Virgil Ardelean. Devine astfel tot mai pluzibilă versiunea că unchiul Ardelean a contribuit direct și substanțial la promovarea nepotului Cioloș în funcția de ministru al Agriculturii și că acesta a parvenit politic peste cadavrul politic al lui Remeș. Cioloș și Ardelean au rămas în relații apropiate, fiind surprinși amândoi recent în avionul cu care premierul s-a deplasat la Riga la reuniunea șefilor de guverne din statele Europei Centrale și Răsăritene și din China.

A sărit din barca PNL-Tăriceanu în barca PDL-Băsescu

După constituirea guvernului PSD-PDL în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2008, Dacian Cioloș și-a oferit serviciile acestor partide. Întrucât funcția de ministru al Agriculturii a fost preluată de unul din liderii importanți ai PSD, senatorul Ilie Sârbu, Dacian Cioloș a fost recuperat de președintele Traian Băsescu, care a înființat expres o comisie prezidențială pentru elaborarea unei strategii în domeniul agriculturii și l-a numit șef al acesteia în iulie 2009, cu rang de consilier prezidențial. Ulterior, tot președintele Băsescu a pus umărul și a asigurat desemnarea lui Dacian Cioloș în funcția de comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală, pe care a exercitat-o în perioada 2010-2014. În perioada deținerii acestei importante funcții Cioloș a fost foarte apropiat de președintele Băsescu, de principalii lideri ai PDL și de europarlamentarii acestui partid. Înainte de expirarea mandatului de comisar european, Dacian Cioloș a încercat să-și negocieze rămânerea în funcție cu președintele și premierul PSD, Victor Ponta, dar nu a avut succes. În aceste condiții, la începutul anului 2015 a fost desemnat consilier special pentru securitate alimentară al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Toate acestea converg spre ipoteza că nu meritocrația și autenticitatea (apropo de sloganul său electoral „Adevăr. Onestitate. Autenticitate”) au prevalat în cariera lui Dacian Cioloș, ci aceasta s-a fundamentat pe relații de nepotism și pe aservirea față de anumite centre de putere începând cu fostul președinte Traian Băsescu și PDL. Din păcate începe să fie pusă sub semnul întrebării nu numai meritocrația ci și onestitatea clamată, îndeosebi în această campanie electorală, de premierul Dacian Cioloș și susținătorii săi din PNL și USR. Recent a fost acuzat de presă că a făcut parte din board-ul unui ONG finanțat de George Soroș (Friends of Europe) și că în declarația sa de avere apare că a încasat o sumă substanțială (12.322 euro) de la Banca Mondială, deși în CV-ul său nu apare vreo activitate desfășurată la această instituție. Mai grav este că apar tot mai multe indicii că Dacian Cioloș s-ar fi implicat, prin interpuși, în perioada în care a fost comisar european pentru agricultură, în afaceri în domeniul viticulturii și pomiculturii, pentru care au fost acordate subvenții europene substanțiale.

Ce este cu via din județul Cluj și cu livada din județul Sălaj

Conform informațiilor dintr-o sesizare primită de la un petiționar din municipiul Turda, care mi-au fost confirmate în mare parte de un fost ofițer de informații cu funcție importantă în zonă, Dacian Cioloș ar fi legat de afacerile firmei Crama La Salina SRL Turda (denumită anterior Finas Energy), care deține o plantație de viță de vie în suprafață de 70 hectare (cultivată cu soiuri nobile aduse din Franța), o cramă producătoare de vin (denumit ISSA, de la Potaissa), o pensiune (denumită „Sarea în bucate”) și un centru de echitație (cu o herghelie de cai aduși din Spania și Olanda), toate amplasate lângă Salina Turda, care a fost cel mai vizitat obiectiv turistic din România în ultimii doi ani (peste 650.000 de vizitatori anual). Potrivit surselor, de aceste afaceri ar fi legați și ex-primarul democrat-liberal al municipiului Turda din perioada 2004-2016, Tudor Ștefănie, actualmente candidat PNL pentru Camera Deputaților, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, și fostul premier PDL Emil Boc.

Ștefănie s-a aflat în relații foarte apropiate cu Boc și Udrea, care au avut un rol covârșitor în asigurarea unei finanțări de 6 milioane de euro pentru modernizarea obiectivului turistic Salina Turda. Ginerele ex-primarului Ștefănie, Adrian Vevera, a fost consilierul premierului Boc pe probleme de securitate națională, după care fostul șef al guvernului l-a numit președinte al Consiliului de administrație al importantei companii naționale Transelectrica. Fiica lui Ștefănie și soția lui Vevera, Florina, a avut un post călduț de consilier personal al ex-ministrului Elena Udrea. Se vehiculează că Ștefănie, Udrea, Boc și Cioloș ar deține acțiuni, prin interpuși, inclusiv la firma care administrează Salina Turda, SC Turda Salina SA, care este o societate de tip închis, cu acțiuni la purtător. Este de observat denumirea apropiată a celor două societăți comerciale vecine și conexe: SC Turda Salina SA și Crama La Salina SRL Turda.

Lângă platanția de viță de vie, pensiune și centrul de echitație se află o pășune de zeci de hectare, care a devenit arie protejată (sit de importanță comunitară), pentru care se încasează subvenții europene și despre care localnicii spun că ar fi ai Elenei Udrea. Premierul Cioloș este legat de județul Cluj și prin faptul că deține o casă de vacanță și un teren în suprafață de un hectar în comuna Mărișel, situată în Munții Apuseni, în apropierea comunei natale a lui Emil Boc (Mărgău).

Subvenții europene pentru reconversie la agricultura ecologică din pixul comisarului Cioloș

SC Crama La Salina SRL deține, pe lângă plantația de viță de vie din Turda, o plantație de pomi fructiferi (meri), în suprafață de zeci de hectare în comuna Dragu județul Sălaj (județul natal al premierului Cioloș). O parte din producția de mere este folosită pentru producerea de suc pasteurizat la cutie (denumit Măr Revolution), iar o parte este comercializată. În perioada restructurării plantației de viță de vie de la Turda și a plantației de meri de la Dragu, perioadă în care Dacian Cioloș era comisar european pentru agricultură, au fost acordate primele subvenții europene pentru reconversie la agricultura ecologică pentru România, care sunt de circa 100 de ori mai mari decât subvențiile normale, fiind cifrate între 13.000-16.000 de euro la hectar. Astfel, conform unui răspuns primit de la Ministerul Agriculturii, firma Finas Energy/Crama La Salina a încasat cu titlu de subvenții pentru reconversie la agricultura ecologică suma de 640.462,43 euro pentru o suprafață de viță de vie de 41,36 hectare (520.284,08 euro în 2012 și 120.178,35 euro în 2015). Și pentru plantația de meri de la Dragu au fost încasate subvenții europene pentru reconversie la agricultura ecologică de către aceeași firmă.

Plantația de viță de vie este deținută în baza unui contract de asociere în participațiune încheiat în anul 2011 de SC Finas Energy SRL cu Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Turda, iar plantația de pomi fructiferi este deținută în baza unui contract de închiriere încheiat cu Primăria comunei Dragu. Se cuvine relevat că, în perioada restructurării plantației de viță de vie de la Turda, soția premierului României și-a finalizat lucrarea de doctorat, având ca obiect viticultura din România, lucrare pentru care a solicitat informații începând din perioada în care soțul său era ministrul Agriculturii și continuând în perioada în care acesta a fost comisar european pentru agricultură.

Cine se află în spatele administratorului afacerilor cu via și cu livada?

Firmele implicate în afacerile de la Turda și Dragu (Finas Consulting Dragu, Finas Energy Cluj Napoca, Crama Salina Turda, Clasiq Wine, Salina Equines) au aceiași doi asociați (Simion Mureșan și Claudiu Sugar) și același administrator (Ioan Ovidiu Maxim). Simion Mureșan și Claudiu Sugar sunt doi prosperi oameni de afaceri din Cluj Napoca, cunoscuți ca sponsori ai campaniilor electorale ale lui Emil Boc. Simion Mureșan deține împreună cu fratele său Teofil Mureșan holdingul Electrogroup, care s-a asociat în afaceri cu fiul chestorului Virgil Ardelean, Alin, în firma Ten Transilvania Energy. Firmele Electrogroup și Ten Transilvania Energy au derulat afaceri cu energie și echipamente electrice și s-au aflat în siajul PDL și al ex-premierului Emil Boc, beneficiind de contracte de zeci de milioane de euro în timpul guvernării portocalii. Claudiu Sugar figurează ca asociat într-o duzină de societăți comerciale, având ca obiect de activitate afaceri imobiliare, agricole, financiare, medicale, de consultanță și cu energie, care au prosperat tot în timpul guvernării portocalii. Și Sugar a avut afaceri cu fiul chestorului Ardelean. Maxim Ioan Ovidiu este originar din satul Marin comuna Crasna județul Sălaj, sat apropiat de localitatea Pericei, din care este originară mama premierului Dacian Cioloș și în care acesta și-a petrecut copilăria. Maxim a absolvit aceeași facultate ca și actualul șef al Guvernului, respectiv Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca, cu un deceniu mai târziu. Este posibil ca Maxim Ioan Ovidiu să fie în relații de rudenie cu familia premierului Dacian Cioloș sau cu familia chestorului Virgil Ardelean.

Cu o lună în urmă i-am adresat premierului Cioloș o întrebare privind o posibilă conexiune cu plantația de viță de vie și cu plantația de pomi fructiferi la care am făcut referire, dar acesta nu a catadicsit să-mi răspundă, deși termenul regulamentar de răspuns pentru membrii Guvernului este de cel mult 15 zile. Mă așteptam să primesc un răspuns rapid și tranșant, cu DA sau NU, din partea șefului Guvernului Cioloș. Având în vedere circumstanțele prezentate, consider că ițele acestei afaceri pot și trebuie să fie dezlegate de OLAF și de DNA, sub aspectul unui eventual conflict de interese sau al unei eventuale folosiri a influenței și autorității în scopul obținerii unui folos pentru sine sau pentru altul. Cetățenii României au dreptul să afle adevărul în condițiile în care Dacian Cioloș aspiră să rămână premier și în viitoarea legislatură. Așa că așteptăm cu interes să aflăm dacă într-adevăr Dacian Cioloș a fost combinat în afaceri cu ex-premierul Emil Boc și cu ex-ministrul Elena Udrea, în perioada în care a fost comisar european.

Modelul Ștefania Gorghiu

Este trist că românii trebuie să aleagă în 11 decembrie între urmașii unor persoane foarte legate de fostul sistem totalitar comunist. Pentru că, așa cum am arătat, milițienii au fost principalii apărători și privilegiați ai dictaturii ceaușiste, alături de securiști și activiștii PCR. Din păcate, nu numai Dacian Cioloș se află în această ipostază. Și despre tatăl președintelui PNL, Alina Ștefania Gorghiu (ne aduce aminte de Academia PCR Ștefan Gheorghiu), se vehiculează că ar fi avut tangență cu Securitatea. Și dacă am exclude acest aspect, Alina Ștefania Gorghiu nu poate reprezenta un model nou de politician și nu poate fi considerată drept o ofertă politică credibilă și viabilă. Pentru că a fost contaminată cu toate tarele politicianismului autohton postcomunist: lipsă de substanță intelectuală, tupeu, aroganță, superficialitate, afacerism, promovare pe criterii clientelare. În esență, sub aspectul evoluției și conduitei politice, diferența dintre Alina Ștefania Gorghiu și Victor Ponta sau Dan Șova nu este decât de sex. Chiar s-ar putea spune că Gorghiu este un Ponta în fustă.

Nici Alina Ștefania Gorghiu nu a avut o carieră politică bazată pe meritocrație, ci pe relațiile apropiate, se spune inclusiv de amantlâc, cu unul din politicienii importanți ai guvernării Tăriceanu, Bogdan Olteanu, finul premierului Călin Popescu Tăriceanu, omul nr. 2 în PNL și președinte al Camerei Deputaților. Și Alina Ștefania Gorghiu s-a dedulcit la mierea guvernării intrând în combinații și afaceri cu personaje foarte controversate ale vremii. Astfel, în timpul guvernării Tăriceanu a devenit consilier al președintelui Agenției de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, iar societatea sa de avocatură a beneficiat, după modelul Șova-Ponta, de contracte bănoase cu una din cele mai importante companii naționale cu capital de stat, SC Electrica SA. În aceeași perioadă a devenit membru în consiliile de administrație a trei societăți cu capital de stat (Imprimeriile Coresi, Teletrans și Ceprohart), fratele său a fost angajat referent la AVAS și a devenit membru în cinci consilii de administrație, printre care și la Navrom Constanța, iar tatăl său a fost numit director la SC Electrica SA. A fost slugă credincioasă la Curtea „împăratului” Vlasov, respectiv arbitru la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură, în perioada în care aceasta a fost condusă de avocatul Mihail Vlasov, numărându-se printre parlamentarii care au inițiat o propunere legislativă prin care se urmărea preluarea de către Camera de Comerț a Registrului Comerțului (care avea un portofoliu de încasări de circa 150 de milioane de euro anual). A fost asociată într-o firmă de energie (SC Green Energy SRL) controlată de fostul primar de Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, zis Pinalti. Pe de altă parte, sub aspect profesional, Alina Ștefania Gorghiu nu a reprezentat un nume în avocatura din România. Ascensiunea fulminantă în fruntea noului PNL se datorează președintelui Klaus Iohannis, care a fost influențat de fostul șef a lui Gorghiu, Teodor Atanasiu, devenit unul din principalii fruntași și sforari ai formațiunii liberale.

Băsistul Falcă, marele apostol al noului PNL

Cu un astfel de lider național nu este de mirare că PNL a căzut atât de mult în preferințele electoratului înainte de alegerile parlamentare, în condițiile în care partidul favorit, PSD, are cel mai modest leadership din perioada postcomunistă. Este evident că PNL are o mare problemă de leadership la nivel național. Și nu numai Gorghiu este problema. Celălat copreședinte al PNL, Vasile Blaga, nu s-a putut înscrie în cursa electorală și nici nu s-a prea implicat în această campanie întrucât a fost pus sub acuzare de către DNA pentru fapte de corupție în două dosare penale. De altfel, Blaga este considerat drept unul din ctitorii guvernării corupte și transpartinice din România postdecembristă. Șeful de campanie al PNL a devenit unul din simbolurile pedelismului și băsismului de tristă amintire, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a cărui ascensiune politică a început după ce a fost nășit de fostul președinte Traian Băsescu. Gheorghe Falcă și Elena Udrea au fost prototipul noii clase politice clamate de președintele Traian Băsescu cu un deceniu în urmă.

Falcă a creat și a aplicat la Arad un model mafiotic de administrație locală fără precedent în România. Din proximitatea lui Falcă au plecat și au parvenit la București în ultimul deceniu, așa cum am arătat într-o declarație politică din 22 decembrie 2010, intitulată „Filiera (gașca) lui Falcă”, o serie de personaje sulfuroase, cu un rol nefast pentru democrația și societatea românească, ca generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (cu care a fost coleg la Institutul Politehnic din Timișoara), fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar, fostul ministru de interne Traian Igaș, prim-adjunct al ministrului de interne, chestorul Ioan Dascălu, fostul șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, colonelul Marcel Lucaciu, fostul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, Eusebiu Pistru, a cărui soție a fost viceprimar de Arad. Dacă un individ de teapa lui Falcă a ajuns principalul apostol al „noului și marelui PNL”, înseamnă că acest partid se apropie de sfârșitul istoriei sale.

Perpetuarea rețelelor și mentalităților comuniste

Recent am aflat că guvernul Germaniei alocă anual o sumă considerabilă în scopul obținerii de date privind influența fostelor rețele naziste asupra autorităților centrale, deși au trecut șapte decenii de la înfrângerea nazismului. În România, deși a trecut doar un sfert de secol de la răsturnarea regimului totalitar comunist, nu se mai acordă nici o atenție influenței fostelor rețele comuniste asupra instituțiilor statului. În primul deceniu postdecembrist a fost acordată atenție prezenței foștilor securiști și activiști din eșaloanele 2 și 3 ale PCR în noile structuri de putere. În ultimul deceniu, respectiv după prezentarea celebrului raport de condamnare a comunismului în cursul primului mandat prezidențial al lui Traian Băsescu, nu a mai fost acordată însă atenția cuvenită perpetuării unor rețele și mentalități comuniste în instituțiile fundamentale ale statului.

Așa cum am arătat, principalii aspiranți la funcția de șef al Guvernului, președintele PSD, Liviu Dragnea, și premierul în funcție, Dacian Cioloș, sunt fiii unor cadre din miliția ceaușistă, iar tatăl președintelui PNL, Alina Gorghiu, este suspectat că ar fi avut tangență cu Securitatea. Fostul său șef și amant Bogdan Olteanu este nepotul cunoscutei cominterniste Ghizela Vass, secretar al CC al PCR cu probleme internaționale în epoca Ceaușescu, iar actualul său soț este fiul generalului Ion Isar, care descinde din vechea Securitate. Șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, este nepotul controversatului general Dan Gheorghe, care a avut funcții de conducere în vechea Securitate. Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care a deținut funcția de procuror general al României în perioada 2006-2012, este fiica unui fost procuror șef comunist din orașul Mediaș. Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt – Hăineală este fiica unui fost procuror șef comunist din județul Covasna. Un alt fost președinte al CSM, Adrian Bordea, este fiul fostului general de Securitate Aron Bordea. Fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a fost procuror în regimul comunist timp de 10 ani. Tatăl fostului secretar general și președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a fost gardian și comandant de penitenciar în timpul dictaturii ceaușiste. Iar tatăl muzei multora dintre aceștia, fostul ministru de justiție Monica Macovei, care a activat și ea vreme de un deceniu ca procuror în regimul comunist, a fost membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și a fost decorat de Ceaușescu cu Steaua Republicii.

Satu Mare, Senator independent

09.12.2016 Valer Marian