BREAKING NEWS

Aeroport internațional, peșcheș la turci (II)

Avocatul Alin Păunel Tișe a avut o carieră politică spectaculoasă după ce l-a avut naș de căsătorie pe primarul Clujului, Emil Boc, fost președinte al PDL și premier al României. În 2008 a fost ales președintele Consiliului Județean Cluj, devenind unul din cei mai tineri deținători ai unei astfel de funcții din țară. În iunie 2012 a pierdut funcția în fața candidatului USL, Horia Uioreanu, motiv pentru care în toamna aceluiași an a candidat la alegerile parlamentare, fiind ales senator PDL de Cluj. În iunie 2016 fost reales președinte al Consiliului Județean Cluj, cu susținerea politică a noului PNL, care absorbise PDL.

 

Bănuit că vrea să dea aeroportul firmei turcești Limak Group

Motivul pentru care președintele Consiliului Județean Cluj dorește schimbarea rapidă și cu orice preț a conducerii actuale a Aeroportului Internațional Avram Iancu a fost devoalat recent de sindicatul angajaților de la acest aeroport printr-un comunicat de presă, dar este cunoscut și de oameni de presă și din anumite instituții ale statului. Conform acestora, interesul președintelui Tișe este alungarea actualului management și numirea unor persoane afiliate intereselor sale pentru a putea vinde sau concesiona aeroportul din Cluj-Napoca. Tișe este suspectat că ar vrea să vândă sau să concesioneze aeroportul holdingului turcesc Limak Group, care a construit noul aeroport din Istanbul. Reprezentanții acestui grup au fost în vizită la Cluj-Napoca la începutul lunii decembrie 2018, când s-au întâlnit cu președintele Consiliului Județean, și au vizitat aeroportul.

Se pare că președintele Tișe are o apetență pentru firmele turcești: a dat asfaltarea drumurilor județene Kiatt Group, vrea să construiască Spitalul Regional de Urgență în parteneriat cu o firmă turcească și vrea să vândă sau să concesioneze aeroportul internațional holdingului Limak Group. Propensiunea lui Tișe pentru firmele turcești este de neînțeles în condițiile în care Turcia nu este membră a Uniunii Europene. Vrea să intre actualul președinte al Consiliului Județean în istorie ca Alin Păunel Turcitul? Vrea să transforme Clujul într-o raia turcească? Oare de ce nu preferă să vândă sau să concesioneze aeroportul unor firme prestigioase din Uniunea Europeană, ca Lufthansa sau Air France? Sunt întrebări justificate la care clujenii așteaptă un răspuns grabnic.

Intenții de subevaluare începând de la parcare

Actuala conducere a Aeroportului Internațional Avram Iancu a exprimat, printr-o scrisoare deschisă adresată recent Consiliului Județean Cluj, suspiciuni întemeiate că mai multe acte și acțiuni din ultima perioadă ale președintelui Alin Tișe sunt de natură să contribuie la subevaluarea aeroportului în scopul materializării intențiilor acestuia de privatizare sau de concesionare a acestui obiectiv important și profitabil. Un astfel de act este considerată adresa Consiliului Județean Cluj din 11 ianuarie 2019 prin care s-a imputat aeroportului că SC UTI Parking & Hotel Management SRL nu exploatează întreaga parcare destinată autovehiculelor. Ori, conform unei note de constatare încheiate în 25 mai 2015 între reprezentanții Consiliului Județean Cluj și ai SC UTI Parking & Hotel Management SRL, au fost verificate și numărate locurile din parcarea auto din incinta Aeroportului Cluj date în concesiune firmei susmenționate rezultând că aceasta exploatează întreaga parcare auto. În realitate, Consiliul Județean Cluj a încheiat un contract foarte păgubos cu această firmă aparținând controversatului om de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Contractul a fost încheiat în 2010, respectiv în mandatul precedent al președintelui Tișe, în condiții foarte avantajoase pentru firma din grupul UTI, al cărui patron a fost un sponsor cunoscut (și recunoscut inclusiv de DNA) al PDL și PNL.

Concret, Consiliul Județean i-a concesionat firmei lui Urdăreanu 614 locuri de parcare din incinta aeroportului, pe o perioadă de 45 de ani, pentru o redevență anuală de 66.250 euro (125 euro/loc de parcare), în condițiile în care un loc de parcare este taxat cu 95 lei pe zi (aproape 21 euro/zi). Rezultă că redevența anuală poate fi încasată în mai puțin de o săptămână, iar încasările din celelalte 53 de săptămâni ale anului constituie venituri pentru firma din grupul UTI. În cei opt ani care au trecut de la încheierea contractului, firma lui Urdăreanu a putut încasa ăn jur de 40 de milioane de euro pentru locurile de parcare concesionate, din care a trebuit să achite Consiliului Județean puțin peste o jumătate de milion de euro. Când era cel mai simplu și mai profitabil ca aceste locuri de parcare să fi fost taxate direct de Consiliul Județean sau de Aeroportul Cluj. Firma profitoare nu a catadicsit nici măcar să întrețină parcarea, o parte din aceasta arătând jalnic la ora actuală.

Alte argumente că se urmărește subevaluarea

Un alt argument pertinent și concludent că s-a urmărit subevaluarea aeroportului este neimplicarea Consiliului Județean în dezvoltarea unui terminal cargo în condițiile în care Aeroportul Cluj nu are o asemenea infrastructură și există cereri de la firme private care doresc construirea unui asemenea terminal din surse proprii. Un alt act prejudiciabil este considerat adresa Consiliului Județean nr.33955/20.11.2017, prin care s-a solicitat Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) să ia măsurile necesare deoarece platforma de staționare aeronave Apron 2 nu ar fi fost executată conform contractului de execuție lucrări, autorizației de construire, proiectului tehnic și documentației tehnice aferente, cu toate că această platformă a fost recepționată în data de 1 februarie 2018 și îndeplinește cerințele de exploatare în siguranță. Reprezentanții aeroportului invocă faptul că din comisia de recepție de la terminarea lucrărilor a făcut parte, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean, arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță.

Reprezentanții aeroportului consideră prejudiciabilă și adresa Consiliului Județean nr.25554/27.07.2018, prin care a fost prezentată Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) o situație care nu corespunde adevărului, respectiv că starea tehnică a pistei de decolare-aterizare nu este corespunzătoare și că aceasta generează pericole pentru siguranța aeronavelor și pasagerilor.  Aeroportul a comandat ulterior o expertiză tehnică din care rezultă că starea tehnică a pistei de decolare-aterizare este corespunzătoare și că sunt îndeplinite cerințele fundamentale de calitate a construcției, astfel că nu există niciun fel de pericol pentru siguranța aeronavelor și a pasagerilor. Este de menționat că inițial au fost în discuție opt dale din pistă, care s-au redus ulterior la trei dale fisurate, ce au fost remediate.

În perioada 11-15 ianuarie 2019, în cadrul unui audit efectuat Autorității Aeronautice Civile Române, Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA) a verificat și nivelul de conformare al Aeroportului Internațional Cluj cu cerințele europene privind siguranța aviației. Cu această ocazie, experții EASA au verificat pista, căile de rulare și platformele de staționare aeronave, precum și întreaga documentație specifică unui aeroport privind respectarea cerințelor de certificare impuse de regulamentele europene și internaționale. Atât specialiștii EASA cât și cei ai AACR au constatat starea foarte bună a elementelor de infrastructură aeroportuară, apreciind modul profesionist, eficient și competent al personalului aeroportului în gestionarea tuturor activităților specifice de aviație civilă.

Cine se joacă și cu focul?

Nu în ultimul rând, sunt de natură să contribuie la subevaluarea Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca zecile de incendii care s-au produs la groapa de gunoi din Patarât, care este situată la o distanță de circa doi kilometri și se află în aria de responsabilitate a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și a Consiliului Județean. În cursul lunii martie 2018, Aeroportul Cluj a formulat două plângeri penale către structura centrală a DNA prin care a reclamat fapte de corupție în legătură cu pontaje false ale unor funcționari din Consiliul Județean implicați în proiecte finanțate din bugetul Uniunii Europene și în legătură cu incendierea gropii de gunoi de la Pata Rât în vederea decontării în mod fraudulos a finanțării europene acordate pentru dezafectarea acesteia. Prin plângerile formulate a fost semnalată producerea a 28 de incendii la groapa de gunoi de la Pata Rât în perioada 2016-2017, față de care nu s-a luat nicio măsură, pentru a avantaja societatea care trebuia să salubrizeze această groapă. Aceste incendii au afectat grav activitatea pe aeroport, siguranța zborurilor și confortul pasagerilor atât prin emanațiile groase de fum toxic cât și prin mirosul deagrabil produs de arderea gunoiului menajer depozitat în această groapă situată în apropierea aeroportului. Provocarea de incendii pentru arderea unor cantități de deșeuri din groapa de gunoi este un fapt care afectează grav siguranța zborurilor întrucât scade vizibilitatea pe aeroport și poate conduce la provocarea de accidente aviatice.

Plângerile Aeroportului Cluj au fost transmise spre soluționare Serviciului Teritorial Cluj al DNA, care a refuzat însă pur și simplu să cerceteze faptele sesizate și le-a clasat cu motivarea că aspectele sesizate ar fi fost investigate în alte cauze penale, respectiv în dosarele nr.158/P/2014 și 49/P/2014, în care au fost dispuse soluții de clasare în toamna anului 2017. Aeroportul a solicitat comunicarea celor două soluții de clasare, motivând existența unui interes legitim, dar procurorul șef al DNA Cluj a refuzat cu motivarea că nu are nicio calitate procesuală justificativă în cauză. Procurorul șef al Secției de Cercetare a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție a admis însă plângerea Aeroportului Cluj și a dispus Serviciului Teritorial al DNA să-i comunice cele două ordonanțe de clasare întrucât are calitate de persoană interesată și are dreptul să cunoască conținutul acestora. Reprezentanții Aeroportului Cluj au formulat plângeri împotriva celor două ordonanțe la finele lunii ianuarie 2018, solicitând infirmarea soluțiilor și completarea urmăririi penale, dar procurorul șef al DNA Cluj le-a respins ca inadmisibile, cu aceeași motivare stupefiantă că Aeroportul nu are calitatea de persoană interesată. Ceva de noaptea minții!         

Valer Marian