BREAKING NEWS

Aeroport internațional, peșcheș la turci (I)

Avocatul Alin Păunel Tișe a avut o carieră politică spectaculoasă după ce l-a avut naș de căsătorie pe primarul Clujului, Emil Boc, fost președinte al PDL și premier al României. În 2008 a fost ales președintele Consiliului Județean Cluj, devenind unul din cei mai tineri deținători ai unei astfel de funcții din țară. În iunie 2012 a pierdut funcția în fața candidatului USL, Horia Uioreanu, motiv pentru care în toamna aceluiași an a candidat la alegerile parlamentare, fiind ales senator PDL de Cluj. În iunie 2016 fost reales președinte al Consiliului Județean Cluj, cu susținerea politică a noului PNL, care absorbise PDL.

 

Proiecte eșuate, proiecte nedemarate

Peste câteva luni se împlinesc trei ani din cel de-al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean Cluj al lui Alin Tișe, perioadă în care acesta nu a consemnat nicio realizare notabilă. De marile proiecte ale județului Cluj s-a cam ales praful. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, pentru care a fost alocată suma de 24 milioane de euro, în mare parte fonduri europene, a demarat în 2012 și trebuia finalizat în 2014, dar s-a împotmolit. În 2018, după șase ani de la demarare, valoarea investiției a crescut de mai bine de patru ori, costurile acesteia ridicându-se la 101 milioane de euro, și a fost realizat doar aproximativ 40% din proiect. Problema gunoiului depozitat nelegal în groapa de la Pata Rât, care trebuia închisă în 2010, nu a fost soluționată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, condusă de nașul președintelui Tișe. În perioada 2016-2017 au fost înregistrate nu mai puțin de 28 de incendii la această groapă, care nu numai că au afectat condițiile de mediu ale locuitorilor Clujului, dar au periclitat și activitatea Aeroportului Internațional Avram Iancu, situat în apropiere. Compania care administrează stadionul Cluj Arena, devenit un simbol al Clujului după marile festivaluri muzicale și competiții sportive găzduite în ultimii ani, a intrat în insolvență în 2017. Puțini știu că pentru finalizarea acestui stadion, Alin Tișe a solicitat și a obținut de la nașul premier Emil Boc, în condiții nelegale, suma de 60 milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, la finele anului 2010 (anul tăierii salariilor și pensiilor), după încheierea exercițiului bugetar. Cererea președintelui Consiliului Județean Cluj a fost înregistrată la Ministerul Administrației și Internelor în data de 27 decembrie și a fost aprobată a doua zi, printr-o Hotărâre de Guvern din 28 decembrie. Spitalul Regional de Urgență Cluj a rămas la stadiul de vorbe și toane. Într-o conferință de presă din 3 august 2016, Alin Tișe a declarat că acest spital nu poate fi construit de Consiliul Județean Cluj pentru că nu are resurse pentru un spital dimensionat pentru întreaga regiune. După doi ani s-a răsucit, în noiembrie 2018 solicitând preluarea de către Consiliul Județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență.

Drumuri județene cu ghiotura la otomani

Starea drumurilor județene este dezastruoasă, inclusiv comparativ cu județele învecinate mai sărace, Sălaj sau Bistrița-Năsăud. Lumea nu a uitat că, înaintea alegerilor locale din 2012, președintele Alin Tișe a anunțat, cu mare tam-tam, asfaltarea a 12 drumuri județene pentru care au fost încheiate contracte cu Kiatt Group, firmă turcească adusă și protejată de Traian Băsescu, când era primar general al capitalei, și preluată ulterior de primarul Clujului, Emil Boc. Asfaltarea celor 12 drumuri a rămas doar în vorbe și în scripte, majoritatea acestora fiind doar plombate cu lopata în acel an electoral. Cu un an înainte, respectiv în 2011, sub președinția lui Alin Tișe, Consiliul Județean Cluj a atribuit Kiatt Group cel mai mare și mai bănos contract de asfaltare a drumurilor județene. Firma turcească a câștigat licitația pentru asfaltarea a 438 de drumuri județene contra sumei de 66 milioane de euro. Președintele comisiei de licitație a fost vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Bica, care a fost arestat după câteva luni pentru implicare în trucarea unei licitații pentru întreținerea stadionului Cluj Arena. Contractul a fost încheiat pe o durată de patru ani, dar după trei ani a fost reziliat de Consiliul Județean, sub o altă conducere, întrucât nu au fost respectate licitația, graficul de lucrări și prevederile de protecția mediului. Cu toate acestea, în 2016, după ce a revenit în fruntea Consiliului Județean, Alin Tișe a anunțat deblocarea contractelor cu Kiatt Group pentru reabilitarea drumurilor județene, iar firma turcească a solicitat suplimentări de bani pentru acestea. Conform unei hărți interactive a drumurilor din România realizată de Asociația Pro Infrastructura, în județul Cluj numărul drumurilor județene aflate în stare extrem de proastă, aproape impracticabile sau într-o stare foarte proastă este mai mare decât al drumurilor pe care se poate circula în condiții decente sau foarte bune. În toamna anului trecut, președintele Tișe a recunoscut că de la preluarea actualului mandat, în iunie 2016, până în noiembrie 2018, Consiliul Județean Cluj a reușit să realizeze lucrări de reabilitare și modernizare pe doar o treime din drumurile județene. În septembrie 2018, după aproape un deceniu de promisiuni, Tișe a anunțat triumfalist că pe DJ 161 Dăbâca-Pâglișa-Dârja-Panticeu lucrările de întreținere curentă și periodică au intrat în faza de asfaltare. Deocamdată asfaltarea s-a realizat doar de la Panticeu la intrarea în localitatea Dăbâca, iar localnicii se tem că restul acestui drum județean, în lungime de circa 12 kilometri, va rămâne iar asfaltat doar pe hârtie. În octombrie 2018, Tișe s-a lăudat că Consiliul Județean a demarat lucrările de reabilitare și modernizare a DJ 108 Aghireș-limita cu județul Sălaj, dar a omis să spună că Aghireșul este localitatea sa natală și că tronsonul respectiv însuma mai puțin de trei kilometri.

Boicotarea unui aeroport de succes

Cu puțin peste un an înainte de expirarea celui de-al doilea mandat de președinte al Consiliu Județean, se conturează deci un bilanț vădit negativ al președintelui Alin Tișe. Cel mai grav este că, deși nu se poate împăuna cu nicio realizare notabilă, președintele Tișe vrea să distrugă și puținele proiecte locale reușite în ultimii ani sub auspiciile Consiliului Județean, cum ar fi Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, proiectul cel mai de succes de până acum. Aeroportul din Cluj-Napoca a devenit al doilea aeroport din România, după Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, și s-a remarcat drept unul din cele mai dinamice aeroporturi regionale din Europa, cu bune practici la standarde europene și cu rezultate de trafic excepționale. În 2017 și 2018 s-a apropiat de trei milioane de pasageri pe an (2.688.831 în 2017, respectiv 2.782.401 în 2018) de la 200 000 pasageri în 2004 și 32.000 de pasageri în 1994. Aeroportul are șase porți de îmbarcare pentru zboruri internaționale și un program de zboruri care oferă peste 45 de destinații în 21 de țări, prin intermediul a șapte companii aeriene. Specialiștii în domeniu consideră că aeroportul internațional din Cluj-Napoca are experiența unui aeroport de top.

Schimbarea nejustificată și nelegală a Consiliului de Administrație

Cu toate acestea, în calitate de reprezentant al proprietarului (Județul Cluj), Consiliul Județean, în frunte cu președintele Alin Tișe, a boicotat permanent actuala conducere managerială a aeroportului aflat în plină dezvoltare. Președintele Tișe și-a propus să-i schimbe cu orice preț pe actualii directori ai aeroportului, în frunte cu directorul general David Ciceo. Pentru aceasta era necesară schimbarea Consiliului de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Internațional Avram Iancu. În actualul mandat al lui Tișe, Consiliul Județean a adoptat în acest sens Hotărârea nr.220/22.09.2017, dar prefectul județului Cluj a introdus acțiune în anulare împotriva sa astfel că aplicarea acestei hotărâri a fost suspendată. După nici un an și jumătate, respectiv în 28 februarie 2019, Consiliul Județean a adoptat o nouă hotărâre, cu un conținut aproape identic cu hotărârea suspendată, prin care schimbă componența inițială a Consiliului de Administrație al aeroportului. Și această hotărâre este vădit nelegală întrucât a fost adoptată fără raportul comisiilor de specialitate abilitate, respectiv al Comisiei pentru Buget-Finanțe și al Comisiei pentru Patrimoniu. Este de așteptat ca prefectul județului Cluj să atace și această hotărâre în contencios administrativ. Inițial, președintele Alin Tișe a vrut să-l impună în noul Consiliu de Administrație pe avocatul său personal, Mihai Lăpușan, pe care l-a avut angajat inclusiv în procesul său de divorț, dar acesta a renunțat în urma scandalului declanșat. Prin recenta hotărâre, Tișe a reușit să impună în Consiliul de Administrație patru membri noi, respectiv pe Mirela-Alina Petre, în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor, pe Daniel Perșu, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean (pe care l-a mai susținut și în ședința din 31 ianuarie 2019), pe Angelica Rădulescu, avocată din Baroul București, și pe Valentin Grigoriu, fost director al Aeroportului Băneasa. Acest Grigoriu a fost pus la conducerea Aeroportului Băneasa în 2005 de către omul de afaceri Adrian Gărdean, un milionar din Petroșani abonat la banul public, cunoscut ca apropiat al Elenei Udrea, cu care a fost inculpat în dosarul „Gala Bute” pentru dare de mită. În perioada în care a fost director, Grigoriu a fost implicat în combinații prin care a fost devalizat Aeroportul Băneasa. Probabil că Tișe l-a adus pentru trecutul său portocaliu și pentru a avea un om versat și fidel în conducerea Aeroportului Cluj.

Valer Marian